Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)
Parte din operațiile militare desfășurate după sfârșitul Primului Război Mondial
Trupe române în Budapesta, 1919
Informații generale
Perioadă 27 octombrie/9 noiembrie 1918 – 20 martie 1920 Loc Transilvania, Basarabia, Bucovina, Ungaria Rezultat Apărarea frontierelor României, stabilite prin tratatele de pace de la sfârșitul primului război mondial
Beligeranți
România Misiunea franceză	Ungaria sovietică Uniunea Sovietică Republica Populară Ucraineană
Conducători
Constantin Prezan Gheorghe Mărdărescu Traian Moșoiu Henri Berthelot Gyula Károlyi	Bela Kun
Efective
~ 197.000	~
Pierderi
~13.000 morți, răniți sau dispăruți
Modifică date / text

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

• alungarea forțelor inamice de pe teritoriul Vechiului Regat;
• apărarea frontierei de est și nord-est amenințată de trupele sovietice ruse;
• dezarmarea trupelor austro-ungare din Bucovina, Transilvania, Crișana și Maramureș și înfrângerea trupelor sovietice maghiare care au inițiat operații militare împotriva României la data de 15 aprilie 1919.

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

La 27 octombrie/9 noiembrie 1918, România declară din nou război Puterilor Centrale decretând cea de-a doua mobilizare. Generalul Constantin Prezan este numit din nou șef al Marelui Cartier General, având ca prim obiectiv mobilizarea comandamentelor, forțelor și mijloacelor și de constituirea dispozitivului strategic.

La 20 martie 1920 în conformitate cu Înaltul Decret nr. 1162 din 18 martie 1920, Marele Cartier General este desființat, structurile sale fiind fie contopite cu structurile Marelui Stat Major, fie desființate. La aceeași dată, Generalul Constantin Prezan își prezintă demisia din armată, fiind pensionat a doua oară.^[1]

• xxx, Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996

• Republica Sovietică Ungaria

 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.