Osatură

Osatura însumează totalitatea elementelor și pieselor longitudinale și transversale care formează structura de rezistență a navei.

După modul cum sunt alcătuite și dispuse elementele de rezistență față de principalele plane de referință ale navei, se deosebesc două feluri de elemente de osatură: longitudinală și transversală. Osatura navei se confecționează din lemn sau din metal după felul și destinația navei.

Osatura longitudinală este alcătuită din următoarele elemente:

• carlingă – grindă montată pe fundul navei paralelă cu contrachila și leagă între ele coastele
• chilă - piesă situată longitudinal pe fundul navei care se întinde pe toată lungimea de la pupa la prova
• contrachilă - dublează chila pe toată lungimea ei cu scopul de a întări fundul navei
• curenți de punte - elemente care susțin, întăresc și leagă între ele puntea
• etambou - prelungirea chilei la pupa
• etravă - prelungirea chilei care se curbează și se îndreaptă în sus, vertical sau oblic la extremitatea prova.
• muradă - stringher care leagă capetele superioare ale coastelor
• stringheri (curenți de bordaj) - elemente dispuse de-a lungul bordurilor

Osatura transversală are următoarele piese:

• coastă - element de rezistență care dă și menține forma corpului navei, fixat de chilă la distanțe intercostale
• traversă - grindă care unește capetele superioare ale coastelor pe toată lungimea navei
• varangă - dublează coastele cu scopul de a da o rezistență mai mare fundului navei.

• Navă

• Anton Bejan, Mihai Bujeniță, Dicționar de marină, București, Editura Militară, 1979
• Ilie Manole, Gh. Ionescu: Dicționar Marinăresc, București, Editura Albatros, 1982