Oxid de magneziu
Oxid de magneziu | |
Nume IUPAC | Oxid de magneziu |
---|---|
Alte denumiri | Magnezie |
Identificare | |
Număr CAS | 1309-48-4 |
ChEMBL | CHEMBL1200572 |
PubChem CID | 14792 |
Informații generale | |
Formulă chimică | MgO |
Aspect | pudră albă |
Masă molară | 40,3044 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 3,58 g/cm3 |
Starea de agregare | solidă |
Punct de topire | 2 852 °C |
Punct de fierbere | 3 600 °C |
Presiune de vapori | 0 mm Hg[1] |
Fraze R | R36, R37, R38 |
NFPA 704 | |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Oxidul de magneziu este un compus binar al magneziului cu valență II cu oxigenul.
Obținere
[modificare | modificare sursă]Se poate obține foarte simplu, în laborator, prin arderea magneziului în flacără. Reacția ce are loc este foarte luminoasă, în timpul oxidării magneziului putându-se observa apariția unei flăcări orbitoare.
Dacă oxidul de magneziu obținut este lăsat într-un recipient cu apă în care s-a lăsat soluție de fenolftaleină, se poate observa colorarea în roșu carmin datorată formării de hidroxid de magneziu:
- MgO + H2O = Mg(OH)2
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0374.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)
|