Pădurea Latorița

Pădurea Latorița
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Pădurea Latorița
Harta locului unde se află Pădurea Latorița
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJudețul Vâlcea
 România
Cel mai apropiat orașBăile Olănești
Coordonate45°22′42″N 23°55′25″E () / 45.37833°N 23.92361°E[1]
Suprafață7,10 ha
Înființare1983, declarat în 2000

Pădurea Latorița este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Malaia.[2]

Aria naturală se află în partea nord-vestică a Munților Căpățânii, în apropierea limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoara, în partea sud-vestică a satului Ciungetu, în lunca dreaptă a râului Latorița la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m.[3]

Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000[4], se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice (Larix decidua), precum și pentru mai multe specii ierboase.

Smârdar sau bujor de munte (Rhododendron kotschyi)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass), smârdar (Rhododendron kotschyi), angelică (Angelica Archangelica), iederă albă (Daphne blagayana), clopoțel de munte (din specia Campanula serrata) albăstriță[5] (Centaurea coziensis)[6] sau cimbrișor (din specia Thymus comosus).[7]