Peter Jacob Hjelm

Peter Jacob Hjelm
Date personale
Născut2 octombrie 1746(1746-10-02)
Sunnerbo härad, Småland, Suedia
Decedat (67 de ani)
Stockholm, Suedia
PărințiErik Hielm[*][[Erik Hielm |​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJonas Hielm[*][[Jonas Hielm |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
inginer
metalurgist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversity of Uppsala
OrganizațiiAcademia Regală Suedeză de Științe  Modificați la Wikidata

Peter (Petter) Jacob Hjelm (n. , Göteryd⁠(d), Comitatul Kronoberg, Suedia – d. , Storkyrkoförsamlingen⁠(d), Comitatul Stockholm, Suedia) a fost un chimist suedez, primul care a izolat elementul molibden în 1781, la patru ani după descoperirea sa de către chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele.[2][3]

Hjelm s-a născut la Sunnerbo, în Småland, Suedia. A fost crescut în parohia Göteryd din Älmhult, ca fiu al parohului Erik Hjelm și al Ceciliei Cecilia Gistrénia. [4]

A obținut titlul de doctor la Universitatea din Uppsala. A devenit profesor la Academia de mine, iar în 1782 a devenit șef al Royal Mint. Din 1784 a fost membru al Academiei Regale de Științe a Suediei. Ultima poziție ocupată a fost cea de director al Laboratorului chimic al Ministerului Mineritului.[5][6]

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ P. J. Hjelm (). „Versuche mit Molybdäna, und Reduction der selben Erde”. svenska vetensk. Academ. Handlingar. 49: 268. 
  3. ^ „Carl Wilhelm Scheele”. Soylent Communications. Accesat în . 
  4. ^ „Hjelm, Petter Jakob”. Nordisk familjebok. Accesat în . 
  5. ^ Association, IMOA International Molybdenum. „Molybdenum history”. www.imoa.info. Accesat în . 
  6. ^ „Hjelm, Peter Jakob”. Svenskt biografiskt handlexikon. Accesat în . 
  • Friedrich, Christoph (). „Deutsch-schwedische Wissenschaftsbeziehungen an der Universität Greifswald zwischen 1770 und 1850 unter besonderer Berücksichtigung von Chemie und Pharmazie”. Berichte zur Wissenschaftsgeschichte. 12 (3): 177–192. doi:10.1002/bewi.19890120307. PMID 11629776.