Porumbeni (sit SCI)

Porumbeni Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția	Județul Harghita Județul Mureș  România
Cel mai apropiat oraș	Cristuru Secuiesc
Coordonate	46°16′23″N 25°09′44″E () / 46.27306°N 25.16222°E[1]
Suprafață	7.051,70 ha
Bioregiune	Continentală
Înființare	2011
Cod Natura 2000	ROSCI0357
Modifică date / text

Porumbeni este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Harghita (92%) și Mureș (8%)^[2].

Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Harghita (pe teritoriile administrative ale comunelor: Dârjiu, Feliceni, Mugeni, Porumbeni și Șimonești; și pe cel al orașului Cristuru Secuiesc) și în cea sud-estică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători și este străbătută de drumul național DN13C, care leagă localitatea Vânători, Mureș de DN13A (Morăreni, Harghita)^[3].

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[4] și se întinde pe o suprafață de 7.051,70 de hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pajiști și pășuni) încadrată în bioregiunea continentală estică a Depresiunii colinare a Transilvaniei, la poalele vestice ale Munților Harghitei (grupă muntoasă a Moldo-Transilvană) ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor.

Aria naturală dispune de două tipuri de habitate: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Păduri dacice de Quercus robur (stejar) și Carpinus betulus (carpen); ce adăpostesc și asigură condiții de viețuire mai multor specii din fauna sălbatică a Occidentalilor.

La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[5] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun (Ursus arctos)^[6], lup cenușiu (Canis lupus)^[7], vidră de râu (Lutra lutra)^[8], liliacul comun (Myotis myotis)^[9], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)^[10], liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus)^[11], șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)^[12], broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), broasca de pământ (Pelobates fuscus), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca mare de lac (Rana ridibunda), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)^[13], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis), mreană vânătă (Barbus meridionalis)^[14], boarță (Rhodeus sericeus amarus), zvârlugă (Cobitis taenia), rădașcă (Lucanus cervus)^[15].

• Drumul național DN13 pe ruta: Brașov - Rupea - Saschiz - Vânători, de aici se intră (la dreapta) pe drumul național DN13C - Secuieni - Cristuru Secuiesc.

Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea sitului:

• Biserica unitariană fortificată din Dârjiu, monument istoric și de arhitectură din sec. XIII-XIV. Este una din cele șase biserici fortificate din Transilvania incluse în anul 1999 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.

• Biserica reformată din Cristuru Secuiesc, construcție 1822 - 1834, monument istoric.
• Biserica romano-catolică din Cristuru Secuiesc, construcție sec. XV - XVIII, monument istoric.
• Ansamblul bisericii reformate din Feliceni (Biserica reformată și zidul de incintă), construcție sec. XV - XIX, monument istoric.
• Biserică unitariană și reformată din Filiaș, construcție 1801 - 1803, monument istoric.
• Biserica reformată din Mătișeni, construcție sec. XV - XVIII, monument istoric.
• Biserica unitariană din Medișoru Mare, construcție sec. XV - XIX, monument istoric.
• Ansamblul bisericii reformate din Forțeni (Biserica reformată și zidul de incintă), construcție sec. XIV - XIX, monument istoric.
• Situl rural Dârjiu, construcție sec. XV - XX, monument istoric.
• Villa rustica de la Dârjiu (sit arheologic).
• Situl arheologic „Köleskert” de la Betești (așezări datate din sec. VII - VIII, Epoca migrațiilor; sec. I a. Chr, Latène; Epoca bronzului, Cultura Wietenberg).
• Situl arheologic „Kerekhely” de la Dejuțiu (așezări din sec. XII - XIII, Epoca medievală timpurie; sec. VI - VII, Epoca migrațiilor; sec. III - IV, Epoca post-romană; sec. I a. Chr.-I p. Chr., Latène; Epoca bronzului; Eneolitic, Cultura Ariușd-Cucuteni).
• Situl arheologic „Pagyvan” de la Mugeni (așezări datate din Neolitic, Cultura Coțofeni; Eneolitic, Cultura Tiszapolgár - Bodrogkeresztúr; Eneolitic, Cultura Ariușd-Cucuteni).
• Situl arheologic „Csűrös ” de la Nicoleni (așezări din Epoca bronzului târziu, Cultura Noua; Epoca bronzului mijlociu, Cultura Wietenberg; Neolitic, Cultura Coțofeni).

• Rezervațiile naturale: Lacul Rat și Vulcanii noroioși de la Filiaș.

• Lista siturilor Natura 2000 din România

• Arii naturale protejate - Lacul Rat, comuna Porumbeni, județul Harghita Arhivat în 24 octombrie 2014, la Wayback Machine., greenharghita.ro.

v • d • m Situri Natura 2000 în România SCI - Directiva Habitate Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla SPA - Directiva Păsări. Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar