Praid, Harghita

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Praid
Parajd
—  sat și reședință de comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Praid Praid (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°33′09″N 25°07′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.55250°N 25.12444°E
Țară	România
Județ	Harghita
Comună	Praid
Altitudine[2]	529 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.569 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	537240
Prefix telefonic	+40 x66[1]
Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Praid este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România.

Localitatea este așezată pe valea Târnavei Mici, la poalele Munților Gurghiului, în depresiunea Praid, la 525 m altitudine (masivul de sare atinge 580 m înălțime).

Săpăturile arheologice făcute în această zonă au descoperit materiale ce atestă prezența omului aici încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe malul pârâului "Mesteacăn", s-a descoperit fragmentul unui topor de piatră ce datează de la începutul epocii bronzului. Pe vârful "Sf. Ladislau" și pe culmea "Trei dealuri", s-au gasit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând culturii Coțofeni. Între pâraiele "Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice facute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.).^[3]

Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului^[4] subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid.

Fosta cancelarie a minei de sare din str. Minei, ulterior dispensar medical, este monument istoric (nr. HR-II-m-B-12935). Cancelaria actuală a salinei este pe str.Gării nr.44.

Conform recensământului din 2002, Praid are o populație de 6.837 locuitori din care 96,92% sunt maghiari.

• Rutiere: pe DN 13 A Bălăușeri - Sovata - Praid - Miercurea Ciuc (la 9 km de Sovata) sau pe DN 13 B Praid - Gheorgheni (58 km).
• Pe calea ferată: calea ferată îngustă Târgu Mureș - Sovata - Praid a fost o cale ferată cu ecartament ȋngust (760 mm) în lungime de 82 km, utilizată în perioada 1915-1997 pentru traficul de persoane și de marfă (durata călătoriei cca 5 ore).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_%C3%AEngust%C4%83_T%C3%A2rgu_Mure%C8%99%E2%80%93Praid

Gara Praid (acum nefuncțională) a fost punctul terminus al liniei secundare Blaj - Bălăușeri - Sovata – Praid. În prezent (2023) trenurile circulă numai din Gara Blaj până la Bălăușeri.

• Aerian: Aeroportul Târgu Mureș (70 km).

• Salina Praid
• Cetatea medievală Rapsonné (cetatea Rabsonne, cetatea Rab), la 12 km de Praid (monument istoric).
• Rezervația Naturală Canionul de Sare
• Ștrandul cu apă sărată de la Praid, deschis în iunie 2014, cel mai mare ștrand cu apă sărată din România, având o suprafață de aproximativ 5.200 de metri pătrați
• Prima Casă de Fluturi permanentă din România^[5]

• Exploatarea sării geme se face prin Salina Praid.

Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș^[6], se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint.

• Vilmos Nagy (1884-1976), general, drept între popoare

• Salina Praid
• Biserica reformată din Praid
• [[1]]

Materiale media legate de Praid la Wikimedia Commons

• Primăria comunei Praid Arhivat în 18 mai 2009, la Wayback Machine.
• Wellness Center Praid
• Asociația Microregională Sovidek - A.S. Microregională Sovidek Arhivat în 19 decembrie 2010, la Wayback Machine.

• 13 iulie 2004: Praid - Calator in orasul sarat^{[nefuncțională]}, 13 iulie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național
• 13 iulie 2004: Praid - Viata in satul-salina^{[nefuncțională]}, 13 iulie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național
• 13 iulie 2004: Praid - Romana e grea^{[nefuncțională]}, 13 iulie 2004, Ana-Maria Luca, Jurnalul Național
• 14 iulie 2004: Praid - "Pentru oameni fara prea multi bani"^{[nefuncțională]}, 14 iulie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național
• 14 iulie 2004: Praid - Oamenii din inima sarii^{[nefuncțională]}, 14 iulie 2004, Ana-Maria Luca, Jurnalul Național
• Sarbatori in Tinutul Sarii^{[nefuncțională]}, 13 decembrie 2004, Iohanna Onaca Purdea, Jurnalul Național
• Festivalul Internațional al Sarmalelor de la Praid^{[nefuncțională]}, 6 octombrie 2009, Claudiu Sere, Jurnalul Național
• Praid, sarbatori fara manele, 3 ianuarie 2004, Evenimentul zilei
• Strandul cu apa sarata de la Praid, Judetul Harghita, 1 iulie 2014, TimeZ Travel

Cetatea Rabsonné

• Informații despre cetatea Rabsonné Arhivat în 7 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
• Trasee turistice (incl. Cetatea Rapsonné) Arhivat în 7 decembrie 2008, la Wayback Machine.
• CIMEC - Repertoriul arheologic al României (Cetatea Rapsonné)^{[nefuncțională]}
• Trasee din Praid (Cetatea Rapsonné)
• hu Cetatea Rapsonné Arhivat în 12 iunie 2008, la Wayback Machine.

Imagini

• 360*180 degrees panoramic picture presenting Praid famous salt mine Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.
• Poze și impresii de la Salina Praid Arhivat în 3 aprilie 2008, la Wayback Machine.

• 
  Secțiune schematică printr-o ocnă veche de sare din Transilvania și Maramureș (după Johann Fichtel, 1780)
• 
  Vârful muntos pe care se află Cetatea Rapsonné
  (desen din sec.XIX)
• 
  Praid
  (zona puțului vechi de extracție; desen din sec.XIX)
• 
  Salina Praid
  (intrarea in galeria minei noi)
• 
  Biserica romano-catolică veche (1800)
• 
  Monumentul eroilor din parcul comunei
• 
  Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” (1929)
• 
  Căminul cultural „Petőfi Sándor”
• 
  Praid (Parajd) pe Harta Iosefinică

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Harghita Reședința Miercurea Ciuc (38.966 loc.) Municipii Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.) Orașe Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.) Comune Atid · Avrămești · Bilbor · Brădești · Căpâlnița · Cârța · Ciceu · Ciucsângeorgiu · Ciumani · Corbu · Corund · Cozmeni · Dănești · Dârjiu · Dealu · Ditrău · Feliceni · Frumoasa · Gălăuțaș · Joseni · Lăzarea · Leliceni · Lueta · Lunca de Jos · Lunca de Sus · Lupeni · Mădăraș · Mărtiniș · Merești · Mihăileni · Mugeni · Ocland · Păuleni-Ciuc · Plăieșii de Jos · Porumbeni · Praid · Racu · Remetea · Săcel · Sâncrăieni · Sândominic · Sânmartin · Sânsimion · Sântimbru · Sărmaș · Satu Mare · Secuieni · Siculeni · Subcetate · Suseni · Șimonești · Tomești · Tulgheș · Tușnad · Ulieș · Vărșag · Voșlăbeni · Zetea Sate Sate din județul Harghita