Papagal gri african
Papagal gri african | |
---|---|
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Psittaciformes |
Suprafamilie: | Psittacoidea |
Familie: | Psittacidae |
Subfamilie: | Psittacinae |
Gen: | Psittacus |
Specie: | P. erithacus |
Nume binomial | |
Psittacus erithacus Linnaeus, 1758 | |
Range in green | |
Modifică text |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Papagalul gri african (Psittacus erithacus), cunoscut și ca papagalul Jako, (în engleză African Grey Parrot sau Grey Parrot) este o specie de papagali originară din pădurile Africii de Vest și Centrale.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Două subspecii sunt descrise:
- Papagalul gri african de Congo (Psittacus erithacus erithacus), cu o lungime de aproximativ 33 cm, are un colorit cenușiu deschis, coada roșie, ciocul negru și picioarele negre-cenușii.
- Papagalul gri african Timneh (Psittacus erithacus timneh), cu o lungime de aproximativ 30 cm, are un coloritul cenușiu închis, pe burtă cenușiu deschis, coada roșu-vișiniu închis, ciocul negru cu partea de sus maro deschis și picioarele negre-cenușii.
Răspândire
[modificare | modificare sursă]Papagalul gri african trăiește în Coasta de Fildeș, estul și vestul Keniei, Angola, din nord până înspre sud, regiunea de sud a Congoului și nord-vestul Tanzaniei.
Populație naturală este destul de stabilă însă subspecia Timneh este pe cale de dispariție în unele regiuni din cauza braconajului.
În captivitate
[modificare | modificare sursă]Papagalii africani gri sunt păsări foarte active cu o voce moderată, foarte curioși, plini de energie și foarte robuști. În afara perioadei de împerechere pot fi crescuți și cu alte specii de papagali. Nu tuturor le place să se scalde.
Păsări de companie
[modificare | modificare sursă]Papagalui Jako este foarte îndrăgit ca păsări de colivie, uimind prin inteligența lor. Sunt foarte apreciați pentru capacitatea lor de a învăța, imita vocea umană, trucuri și alte sunete, fiind considerați cei mai vorbăreți papagali. Obișnuiți cu contactul mâinii umane (sunt blînzi) sunt foarte jucăuși și prietenoși.
Hrana
[modificare | modificare sursă]Consumă diferite fructe și legume, amestec de semințe potrivit acestei specii, minerale, hrană încolțită. Pe perioada de nidificare li se poate da o hrană specială formată din ou și pâine albă. Dacă sunt hrăniți în mod nepotrivit pot ajunge ușor la obezitate.
Voliera
[modificare | modificare sursă]Cu cît voliera este mai mare cu atît este mai bine. Indicată ar fi o volieră exterioară cu acces la o volieră interioară. Iarna trebuie asigurată o temperatură de minim 5 °C în voliera interioară și lasat accesul spre voliera exterioară. Cuibul poate sa rămînă tot timpul în volieră.
Reproducerea
[modificare | modificare sursă]Se reproduc destul de ușor, important este să fie o pereche care harmonează. Perioada împerecherii începe prin luna mai. Depun 3-4 ouă care însă deseori sunt ouă infertile. Perioada incubației este de 26 zile. Puii ies pe la vîrsta de 12 săptămîni din cuib și este indicat să mai rămînă o perioadă în compania părinților.
În libertate trăiesc în perechi și uneori se adună în grupuri de cîteva sute de păsări.
Galerie foto
[modificare | modificare sursă]- Psittacus erithacus - MHNT
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ^ Bellamy, D, Boyes, S, Dowsett-Lemaire, F, Gilardi, J, Hall, P, Hart, J, Hart, T, Lindsell, J, Michels, A, Phalan, B, Pomeroy, D & Rainey, H (). „Psittacus erithacus”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2015.2. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în .