Québec

Pagina „Quebec” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Quebec (dezambiguizare).
Provincia Québec
Québec  (franceză)
Drapel[*]​Stemă[*]​
Drapel[*]Stemă[*]
DevizăJe me souviens
Amplasarea Quebecului față de Canada
Amplasarea Quebecului față de Canada
Amplasarea Quebecului față de Canada
Geografie
Suprafață 
 - totală1.542.056 km²
Cel mai înalt punctMount Caubvick[*][[Mount Caubvick (mountain in Canada, highest summit in Quebec and Newfoundland and Labrador)|​]] (1.651 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctOceanul Arctic (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașMontréal
VeciniNew Hampshire
Maine
Noul Brunswick
Newfoundland și Labrador
New York
Vermont
Ontario
Nunavut Modificați la Wikidata
Fus orarEET (UTC-5)
Ora de varăEEST (UTC−4)
Populație
Populație 
 - Recensământ 20117.903.000
Densitate5,79 loc/km²
Limbi oficialeFranceză
EtnonimQuébecan
Guvernare
Sistem politicConfederație
GuvernatorMichel Doyon
Prim MinistruFrançois Legaut
LegislativLegislature of Quebec⁠(d) Modificați la Wikidata
CamereNational Assembly of Quebec⁠(d)
Lieutenant Governor of Quebec⁠(d)
CapitalaQuébec
Istorie
Declarată1 iulie 1867
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal)
 - Total449.051.000.000 de dolar canadiani Modificați la Wikidata
MonedăDolar canadian
Coduri și identificatori
Domeniu Internet.ca
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter
canal YouTube

Provincia Québec (franceză Province du Québec; pronunție franceză: Pronunție audio audio) este cea mai mare provincie din Canada, cu o populație de 7.903.000 de locuitori. Aceasta are frontieră în vest cu provincia Ontario și Golful Hudson, la nord teritoriul Nunavut și Strâmtoarea Davis, la est cu Terranova și Labrador și la sud cu Statele Unite ale Americii. Cea mai mare parte din populație se concentrează pe Fluviul Sf. Laurențiu, unde se află capitala provinciei, orașul Québec, precum și Montréal, cel mai mare oraș al provinciei.

Québec este o provincie francofonă, limba franceză fiind singura limbă oficială a provinciei, iar provincia deține inspectori lingvistici care verifică folosirea limbii franceze în localurile comerciale.

Economia Québecului este puternic industrializată și în teritoriu există resurse naturale în cantități mari, dintre care se remarcă cheresteaua și mulți curenți de apă dulce care produc energie hidroelectrică nu doar pentru consumul intern, ci și pentru exportul către Statele Unite.

Istoria modernă

[modificare | modificare sursă]

A aderat la Confederația canadiană la 1 iulie 1867.

Pe durata secolului al XX-lea s-au desfășurat două referendumuri în legatură cu suveranitatea. La ultimul dintre ele, desfășurat în anul 1995, separatiștii au pierdut la diferență de un procent.

Politică și guvernare

[modificare | modificare sursă]
Orașul Québec
Montréal

Guvernatorul Locțiitor îl reprezintă pe Regele Charles al III-lea al Regatului Unit ca șef de stat al provinciei. Șeful guvernului de provicie este Prim-Ministrul, care este președintele partidului cu cele mai multe locuri în Adunarea Națională a Provinciei Québec. Cele mai importatante partide politice sunt: Partidul Liberal din Québec, Partidul Québecan, Coaliția Avenir Québec și Acțiunea Democratică a Québecului.

Prim-Ministrul ales în 23 aprilie 2014 este Philippe Couillard de la Partidul Liberal din Québec.

Grupuri etnice

[modificare | modificare sursă]

Din cei 7.903.000 de locuitori: 60% sunt canadieni, 29% francezi, 5.5% irlandezi, 4% italieni, 3% englezi, 2% scoțieni și 2% germani. Printre aceștia, 3% din cetățeni se declară amerindieni, 2% québecani și 1% inuiți.[1]

Chiar dacă doar 78% din locuitori vorbesc ca limbă maternă limba franceză, aceasta este singura limbă oficială a provinciei.[2] 8% vorbesc matern limba engleză, 2% limba arabă și 2% limba spaniolă. Totuși, chiar dacă Constituția Canadiei spune că oricine poate folosi în instituțiile statului și limba engleză și limba franceză, aceastea fiind limbile oficiale ale Canadei, Québec este singura provincie din țară în care doar franceza este limbă oficială.[3]

Recensământul de la 2011 a stabilit că majoritatea populației s-a declarat creștină, din care: 74,7% catolici și 7,5% protestanți și neoprotestanți (cei mai mulți) și ortodocși. În plus, 3,1% s-au declarat musulmani, 1,1% mozaici, restul fiind hinduși, budiști, șamaniști. 12,1% din cetățenii provinciei au ales ateismul. [4]

Orașe după numărul de locuitori

[modificare | modificare sursă]

Sursa: Statistics Canada[5]

Rang Oras 2001 2011
1. Montréal 1.583.590 1.649.519
2. Québec 476.330 516.622
3. Gatineau 242.124 265.349
4. Sherbrooke 138.785 154.601
5. Saguenay 147.133 144.746
6. Trois-Rivières 122.395 131.338
7. Saint-Jean-sur-Richelieu 79.600 92.394
8. Drummondville 63.029 71.852
9. Granby 44.121 63.433
10. Saint-Hyacinthe 50.394 53.236
  1. ^ „Ethnic origins, 2006 counts, for Canada, provinces and territories – 20% sample data”. 2.statcan.ca. . Accesat în . 
  2. ^ „Focus on Geography Series, 2011 Census - Province of Quebec”. 2.statcan.gc.ca. Accesat în . 
  3. ^ Office Québecois de la langue francaise (). „Charter of the French language”. Government of Quebec. Accesat în . 
  4. ^ „2011 National Household Survey: Data tables”. Canada Statistics (Statistique Canada). Accesat în 12 ianuarie 2022.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  5. ^ Population and dwelling counts, for Canada, provinces and territories, and population centres, 2011 and 2006 censuses: Quebec. Statistics Canada.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de provincia Québec