Relațiile România–NATO

România	NATO

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este în prezent principalul garant al securității României, în cadrul relației strategice transatlantice cu Statele Unite ale Americii, care asigură coerență și consistență acțiunilor Alianței. România s-a alăturat Alianței la 29 martie 2004, în urma summitului NATO de la Praga din noiembrie 2002. Calitatea de membrul al NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii și calitatea de membru al Uniunii Europene constituie în prezent baza politcii externe a României.^[1]

Statul român găzduiește actual o serie de structuri, sisteme și forțe NATO, participă cu trupe și mijloace militare la operațiuni și misiuni ale Alianței prin implicare în anumite teatre de operații, contribuie la măsuri de consolidare a prezenței avansate a acesteia^{⁠(en)[traduceți]} pe flancul său estic și asistă state partenere, în ce privește eforturile comune de creștere a capacităților de reziliență, apărare și sprijin.^[1]

Reprezentarea țării în cadrul Alianței este asigurată de Delegația României la NATO. În prezent, România urmărește consolidarea conceptuală și operațională a profilului său în cadrul alianței din care face parte.^[1]

În fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie se sărbătorește „Ziua NATO în România”.^[1]

Statul român a primit invitația de a deschide negocierile de aderare la Alianță în anul 2002 la Summitul de la Praga^{⁠(en)[traduceți]} împreună cu Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.^[1]

România a devenit membru al Organizației Tratatului Atlantincului de Nord, odată cu depunerea instrumentului de aderare la organizație la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii la Washington, D.C., la 29 martie 2004. Ceremonia de ridicare a drapelului României la sediul NATO^{⁠(en)[traduceți]} a avut loc la 2 aprilie 2004.^[1]

În 1999, România a acordat NATO accesul nerestrictiv în spațiul aerian al României pentru desfășurarea Operațiunii Forțelor Aliate, în cadrul căreia au fost bombardate ținte strategice din Republica Federală Iugoslavia.

   Vezi și articolul:  Structura NATOVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Unitatea de Integrare a Forțelor NATO din România
Ramură	Forțe întrunite
Tip	Comandament militar
Rol	Comandament militar logistic
Sediu	București, România
Însemne
Simbolul de identificare	ROU NFIU
Prezență online	http://www.nfiurou.ro/
Modifică date / text

Unitatea de Integrare a Forțelor NATO din România (în engleză NATO Force Integration Unit Romania,^[2] acronim ROU NFIU)^[3] este o structură de comandament militar multinațional pe teritoriul României^[4] și reprezintă unul dintre cele 8 comandamente^{⁠(de)[traduceți][5]} similare existente pe Flancul Estic al organizației,^[4] care fac legătura dintre organizație și țările gazdă. Rolul acestor unități este acela de a oferi sprijin, astfel încât forțele NATO să ajungă la destinație și să fie pregătite pentru misiunile încredințate.^[3]

Rolul său este astfel facilitator în ce privește primirea, staționarea, pregătirea și coordonarea forțelor militare ale NATO, urmând apoi să le asiste în ce privește integrarea acestora alături de partenerii din Alianță și de forțele militare ale țării gazdă, astfel încât misiunea lor să fie îndeplinită.^[3]

Decizia de înființare a 6 comandamente de acest tip^[4] (în Bulgaria la Sofia, în Estonia la Tallin, în Letonia la Riga, în Lituania la Vilnius, în Polonia la Bydgoszcz și Romania la București)^[6] a fost luată la summitul NATO din septembrie 2014 din Țara Galilor^{⁠(en)[traduceți]} (unde a fost aprobat Planul de Reacție Rapidă la NATO, în engleză Readiness Action Plan, acronim RAP), având calitatea de răspuns al NATO la schimbările din mediul de securitate și în ce privește amenințările venite dinspre estul și dinspre sudul continentului european.^[4] Sarcina stabilirii locațiilor a aparținut Consiliului Nord Atlantic^{⁠(en)[traduceți]}.^[6]

Unitatea din România fost inaugurată la data de 2 iulie 2015^[4] (1 septembrie 2015 după o altă sursă, odată cu celelalte 5 menționate mai sus),^[6] atingându-și nivelul de capabilitate prevăzută în luna iunie 2016, anterior de summitului NATO de la Varșovia^{⁠(en)[traduceți][4]} (ultimele 2 comandamente, cel din Ungaria de la Székesfehérvár și cel din Slovacia de la Bratislava au fost activate la 1 septembrie 2016).^[6]

Se află localizată în București și schema sa de personal (similară celorlalte unități de acest tip) include 40 de posturi, din care 20 sunt atribuite țării gazdă și 20 aliaților din NATO, pe bază rotațională.^[6] În structura unității din România se află ofițeri, maiștrii militari și subofițeri specialiști dintr-un total de 12 state contributoare, incluzând România: Albania, Bulgaria, Germania, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria.^[4]

Se subordonează Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa^[5] împreună cu celelealte unități similare, operațional prin intermediul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO (care comandă și Unitatea de Integrare a Forțelor NATO din Bulgaria), la rândul lui subordonat Comandamentului Forțelor Întrunite ale NATO de la Napoli^{⁠(en)[traduceți]}.^[6]

Plata personalului este asigurată de către fiecare dintre națiunile care îl desfășoară, în timp de costurile de construcție și de întreținere ale clădirilor în care se desfășoară activitățile unității sunt suportate de țara gazdă. Există și costuri acoperite de finanțarea comună a Aliaților, precum, de exemplu, cel al echipamentelor deținute în mod colectiv.^[6]

În context, NFIU România reprezintă o prezență permanentă a Alianței pe teritoriul României, dar nu este o bază militară^[4] și nu are unități militare la dispoziție.^[5]

Are un rol coordonator, în cooperare cu țara gazdă, în ce privește dislocarea rapidă a forțelor NATO cu un nivel de reacție foarte ridicat (engleză Very High Readiness Joint Task Force, acronim VJTF)^[4] și a altor elemente ale Forței de Răspuns a NATO^{⁠(en)[traduceți]},^[5] pe teritoriul acesteia. Unitatea trebuie să identifice nevoile logistice și de transport existente ale respectivelor forțe, astfel încât dislocarea lor să poată fi făcută în timp foarte scurt, la nevoie.^[4]

Unitatea intervine și în sprijinirea operațiunilor legate de planificarea și exersarea activării articolului V al Tratatului Atlanticului de Nord, precum și în ce privește asigurarea coerenței acestora, în raport cu planificarea apărării naționale a României. De asemenea, coordonează și asistă exercițiile și antrenamentele militare multinaționale, pe teritoriul României și acordă sprijin, acolo unde este cazul, altor operațiuni ale NATO agreate de țara gazdă. Sprijină și măsurile militare asiguratorii în curs de desfășurare, inclusiv pregătirea necesară primirii, integrării și susținerii operaționale a unităților de lupăt și de asistență pentru luptă.^[5]

Detașamentul NATO de Contrainformații de la București
Ramură	Informații
Tip	Detașament
Rol	Contraspionaj
Sediu	București, România
Însemne
Simbolul de identificare	BuDET
Modifică date / text

Detașamentul NATO de Contrainformații de la București (în engleză ACCI BUCHAREST DETACHMENT – BuDET reprezintă o structură de contraspionaj a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care, își desfășoară activitatea în Garnizoana București pe lângă Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO de la București.^[7]

Înființarea acestuia a fost inclusă în pachetul de măsuri decis la Summitul NATO de la Varșovia din 2016^{⁠(en)[traduceți]}, care a avut ca scop asigurarea Prezenței Înaintate Adaptate pe flancul sud-estic al NATO și a stipulat crearea unor structuri de comandă și contral ale NATO pe teritoriul României.^[8]

Detașamentul se subordonează Comandamentului Aliat pentru Contrainformatii (în engleză Allied Command Counterintelligence, acronim ACCI)^[8]

Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT din Oradea
Activă	2010–prezent
Țară	România
Apartenență	NATO
Ramură	Forțe terestre
Tip	Informații militare
Rol	Centru doctrinar, de cercetare și dezvoltare, precum și de training pentru specialiști militari în domeniul culegerii de informații din surse umane
Parte a	Comandamentul Aliat pentru Transformare⁠(en)[traduceți]
Locație	Oradea, județul Bihor, România
Însemne
Simbolul de identificare	HUMINT COE
Modifică date / text

Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT (în engleză NATO HUMINT Centre Of Excellence) din Oradea este Centru de Excelență (acronim în engleză COE) internațional al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, cu obiect de activitate în domeniul obținerii de informații din surse umane^{⁠(en)[traduceți]} (în engleză Human Intelligence – HUMINT).^[9]

Centrele de Excelență ale NATO reprezintă entități organizaționale militare naționale sau multinaționale ce nu fac parte din structura sa de comandă și pot oferi expertiză și experiență recunoscută în sprijinul Alianței, în special în sprijinul transformării acesteia.^[10]

România și-a depus candidatura, în calitate de națiune-cadru pentru înființarea unui astfel de centru în domeniul informațiilor din surse umane,^[9] în anul 2005, candidatura având sprijinul Direcției de Informații Militare din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA).^[11] La 16 decembrie 2009 au fost semnate la Norfolk, SUA, documentele privind înființarea centrului, de către națiunile participante.^[9]

Acesta a fost înființat ulterior, având ca bază legală Decizia nr. 12 din 26 Iunie 2008 a Parlamentului României.^[9] și statut de organizație internațională. Inaugurarea centrului a avut loc la 16 martie 2010.^[12]

În timp, acesta s-a poziționat ca lider de opinie și principală sursă de expertiză, pe segmentul său de acțiune, în cadrul NATO,^[13] iar în anul 2015 a fost desemnat de către Comitetul Militar NATO^{⁠(en)[traduceți]} ca și department head pentru educația și instruirea în domeniul HUMINT, în cadrul Alianței.^[14]

Rolul său este reprezentat de furnizarea unui punct de referință în cadrul NATO, în ce privește activitățile de educare și instruire, precum și de dezvoltare de politici și proceduri standardizate în domeniul HUMINT. De asemenea, trebuie să sprijine Alianța în procesul de conturare a evoluției capabilităților sale, în cadrul aceluiași domeniu.^[13]

Cursurile de pregătire pentru misiuni în domeniul culegerii de informații,^[15] adresate militarilor, au fost prevăzute să dureze între 5 zile și 4 săptămâni.^[16] Aceste cursuri sunt acreditate de NATO.^[17]

Centrul conduce, de asemenea, proiecte de cercetare și dezvoltare, inclusiv în cooperare cu insitituții universitare.^[16]

Instituția se află în Oradea, fiind localizată într-o veche cazarmă,^[12] respectiv în fosta clădire a unității de cercetare-diversiune din localitate.^[18] Pe lângă dotările specifice și sălile de curs, centrul dispune și de săli de conferințe, facilități de cazare, poligoane și spații de instruire adaptate activităților sale.^[19]

Se află sub autoritatea Comandamentului Aliat pentru Transformare^{⁠(en)[traduceți]}.^[20] La activitatea centrului contribuie financiar și cu personal Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Turcia și Ungaria.^[11]

• Neag, Mihai Marcel & Simion, Eduard & Kis, Alexandru; Intelligence și globalizare; Ed. Tehnomedia; Sibiu; 2015; ISBN 978-606-616-189-3

• Ioniță, Liviu; Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT - pașaportul de calitate al Armatei Române; Monitorul Apărării, 10 august 2020; accesat la 2 ianuarie 2023
• en Headquarters Multinational Corps South-East Newcomers Guide Arhivat în 26 decembrie 2022, la Wayback Machine.; Sibiu

v • d • m Relațiile dintre România și NATO Contextul geostrategic Teatrul de operații Sud-Est European Flancul Estic al NATO · Planul european de mobilitate militară · Geografia militară a României · Geografia Militară a Republicii Moldova · Istmul ponto-baltic · Europa Centrală · Europa de Sud-Est · Europa de Est · Zona extinsă a Mării Negre · Coridoare pan-europene · Rețeaua trans-europeană de transport · Via Carpatia · Rail-2-Sea · Actori România Delegația României la NATO · Reprezentanța militară a României la NATO și UE · Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București · SUA Inițiativa Europeană de Descurajare · Operațiunea Atlantic Resolve · NATO Forța de Răspuns a NATO⁠(en)[traduceți] · Prezența Înaintată Adaptată a NATO · Prezența Avansată Consolidată a NATO⁠(en)[traduceți] · Poliția Aeriană sub comandă NATO · Gruparea Navală Permanentă NATO–2 · Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor–2 · Prezența navală a NATO în Marea Neagră · UE Politica externă și de securitate comună · Propuneri de concepte Inițiativa Scutul Cerului European · Apărare Avansată a NATO · Flotă NATO în Marea Neagră · Marea Neagră – mare NATO · Dobrogea – portavion terestru · Structura forțelor NATO în România De coordonare Unitatea de Integrare a Forțelor NATO din România · Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT din Oradea · De luptă Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO de la Sibiu · Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO de la București · Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova · Grupul de Luptă Avansat Consolidat al NATO din România · Detașamentul NATO de Contrainformații de la București · Operațiunea Atlantic Resolve (România) · Misiunea Aigle (România) · Poliția Aeriană NATO (România) Sprijinul națiunii- gazdă în România Baze militare Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” · Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii · Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea · Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” · Baza Militară 99 de la Deveselu · Centre de antrenamant Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu · Poligonul de tragere „Smârdan" · Poligonul de tragere Babadag · Școala de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigadă Ion Bungescu” de la Capul Midia⁠(en)[traduceți] Federația Rusă · Organizația Tratatului de Securitate Colectivă

v • d • m Relațiile externe ale României Țări Albania · Armenia · Austria · Azerbaidjan · Bulgaria · Canada · Cehia · China · Danemarca · Emiratele Arabe Unite · Elveția · Franța · Germania · Grecia · India · Iran · Israel · Italia · Japonia · Libia · Lituania · Regatul Unit · Republica Moldova · Qatar · Polonia · Rusia · Serbia · Spania · Statele Unite ale Americii · Suedia · Turcia · Ucraina · Ungaria · Vatican Organizații internaționale NATO · Uniunea Europeană