Samizdat

Parte dintr-o serie despre
Revoluție
Tipuri Burgheză Comunistă Democratică Nonviolentă Permanentă Proletară
Metode Boicot Nesupunere civică Război civil Luptă de clasă Lovitură de stat Manifestație Război de gherilă Insurgență Protest Samizdat Grevă Terorism
Cauze Autoritarism Autocrație Capitalism Colaboraționism Colonialism Favoritism (politică) Despotism Dictatură Discriminare Depresiune economică Fraudă electorală Foamete Fascism Feudalism Imperialism Ocupație militară Monarhie Dezastru natural Nepotism Corupție politică Represiune politică Sărăcie Tiranie Totalitarism Șomaj
Exemple Revoluția neolitică Revoluția științifică Revoluția industrială Revoluția engleză Revoluția americană Revoluția franceză Revoluția Sârbă Revoluția greacă Revoluția franceză de la 1830 Revoluția belgiană Revoluția Texană Revoluția de la 1848 Revoluția Maghiară din 1848 Revoluția Junilor Turci Revoluția Mexicană Revoluția Xinhai Revoluția Rusă din 1917 Revoluția Germană Revoluția Guatemaleză Revoluția ungară din 1956 Revoluția Cubaneză Revoluția Culturală Revoluția sexuală Revoluția Iraniană Revoluția Garoafelor Revoluțiile de la 1989 Revoluția de catifea Revoluția Română din 1989 Revoluția Trandafirilor Revoluția Portocalie Revolta din Kârgâzstan din 2010 Primăvara arabă Euromaidan
Portal Politică
v d m

Samizdat (rusă: самиздат; IPA: [səmɨzdat]) a fost una dintre principalele activități disidente din blocul sovietic ^[1], activitate în care diferite persoane au reprodus manual publicații sau opere literare cenzurate, transmițându-le de la cititor la cititor, în cercul de prieteni și cunoscuți. Această practică de sustragere față de cenzura impusă oficial reprezenta o activitate periculoasă pentru cei ce realizau respectivele copii, dar și pentru cei ce le răspândeau sau erau prinși în posesia materialelor cenzurate.

Cuvântul românesc samizdat este un împrumut din rusă самиздат, transliterat samizdat, care s-ar traduce prin „autoeditură”, „autoeditare”, cuvânt compus din elementele din rusă сам, transliterat sam, pronume reflexiv, și abrevierea издат (pronunțat: [iz'dat]) a cuvântului din rusă издательство, care semnifică „editură”.^[2] Cuvântul издательство este un derivat al verbului издать (pronunțat: [iz'dat̪]), „a edita”).^[2] Cuvântul samizdat a fost folosit pentru luarea în râs a termenului din rusă Gosizdat^[3], cu semnificația „Editura de Stat”, „Editura Statului”, oficială a regimului sovietic.

Mai multe reviste de poezie au circulat sub formă de samizdat, cât și alte opere poetice, ca Реквием ("Recviem"), de Anna Ahmatova, sau în proză, cum sunt extrasele din Povestiri din Kolâma^[4] de Varlam Șalamov sau din Moscova-Petușki^[5] de Venedikt Erofeiev. În samizdat au circulat și alte mari lucrări ale unor autori precum: Boris Pasternak – Doctor Jivago, Aleksandr Soljenițîn – Pavilionul canceroșilor și Primul cerc, Vladimir Voinovici – Viața și aventurile neobișnuite ale soldatului Cionkin.

Existența samizdatului este legată de puternicul sistem de cenzură prezent în Uniunea Sovietică. Toate documentele publicate legal și distribuite în Uniunea Sovietică trebuiau, în prealabil, validate de cenzură, a cărei responsabilitate incumba, după 1931, Glavlit-ului, iar începând din 1966, Comitetului de Stat pentru Presă. De altfel, era interzis să achiziționezi, să ai în posesie sau să transferi orice document printr-un mijloc de multiplicare (fotocopiator, tipar etc.). Doar mașinile de scris erau permise. Fotocopiatoarele și toate mijloacele de multiplicare aparțineau statului. Păstrate cu mare atenție, folosirea acestora era strict supravegheată.

În cartea sa In Siberia (în română, „În Siberia”) autorul englez Colin Thubron relatează despre aceste vechi publicații și despre păstrarea lor de către unii ruși, în epoca contemporană.^[6][7]

• Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică (1964), Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București.
• en F. J. M. Feldbrugge, Samizdat and Political Dissent in the Soviet Union.
• en Julius Telesin, Inside Samizdat, Encounter 40(2), pages 25-33, février 1973.
• fr Samizdat I, La Voix de l’opposition communiste en URSS, La vérité, nr. 645, nov. 1969.
• fr « URSS : les écrivains de la dissidence », Le Magazine littéraire, nr. 125, juin 1977.
• Varlam Șalamov, Povestiri din Kolîma, Editura Minerva, BPT, București 1993.
• en Colin Thubron, In Siberia, Chatto & Windus, 1999 ISBN 9781856197984

• Caricatură
• Cenzură
• Comunism
• Libertatea presei
• Marea Epurare
• Pamflet
• Satiră
• Totalitarism

• Samizdatul: lupta pentru libertate, 18 septembrie 2009, Nicolae Drăgușin, România liberă