Societate deschisă

Parte a seriei despre
Liberalism
Școli Istoria liberalismului Contribuții la teoria liberală
Idei Liberalism cultural Capitalism democratic Educație democratică Liberalism economic Piața liberă Piața ideilor Egalitarism Comerț liber Principiul efectelor nocive Individualism Laissez-faire Democrație liberală Neutralitatea liberală Economie de piață Negativ / libertate pozitivă Societate deschisă Societate permisivă Libertate politică Suveranitate populară Drepturile (individual) Secularism Separația între biserică și stat
Variante Anarhist Clasic Conservator Democratic Geolibertanism Georgism Verde Feminism liberal Internaționalism liberal Libertarianism Național Neoliberalism Ordoliberalism Paleoliberalism Extrema de centru Radicalism Religios Secular Social Socialist
Persoane Frédéric Bastiat Jeremy Bentham Isaiah Berlin Anders Chydenius Benjamin Franklin Adam Ferguson Milton Friedman John Kenneth Galbraith David Lloyd George Henry George William Ewart Gladstone Thomas Hill Green Václav Havel Friedrich Hayek Leonard Hobhouse Wilhelm von Humboldt David Hume Thomas Jefferson Immanuel Kant Adamantios Korais Wilfrid Laurier John Locke Thomas Babington Macaulay Salvador de Madariaga Giuseppe Mazzini James Mill John Stuart Mill Ludwig von Mises Montesquieu Robert Nozick Thomas Paine Lester B. Pearson Ayn Rand John Rawls David Ricardo Franklin D. Roosevelt Jean-Baptiste Say Herbert Spencer Adam Smith Alexis de Tocqueville Pierre Trudeau Mary Wollstonecraft
Organizații Partide liberale Rețeaua Liberală Africană (ALN) Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Federația Liberală Arabă (ALF) Council of Asian Liberals and Democrats (CALD) Partidul Democrat European (PDE) Tineretul Liberal European (LYMEC) Federația Internațională a Tineretului Liberal (IFLRY) Internaționala Liberală Rețeaua Liberală pentru America de Sud (RELIAL) Rețeaua europeană liberală de Sud-Est (LIBSEEN)
Subiecte conexe Comunitarismul Conservatism Libertarianism Republicanism Socialism
v d m

Societatea deschisă este definită de filozoful austriac Karl Popper ca o societate în care "indivizii se confruntă cu decizii personale."^[1](p.198 a ediției în limba română) Într-o asemenea societate, deciziile politice pot fi luate în mod rațional, în urma unor discuții argumentate. Popper identifică unele principii importante care stau la baza unei societăți deschise:

• Umanitarismul - compasiunea pentru semenii noștri ^[1](p.209)
• Individualismul - indivizii sunt mai importanți decât grupul sau statul din care fac parte. Drepturile individuale nu vor fi sacrificate în favoarea intereselor de stat sau de grup.
• Egalitarismul - indivizii trebuie să fie egali în fața legii, iar legea trebuie să nu discrimineze indivizii după apartenența la un grup sau altul
• Protecționismul - funcția principală a statului ar trebui să fie protejarea indivizilor împotriva abuzurilor care ar putea veni din partea unor indivizi mai puternici sau mai bine înarmați decât alții
• Contractualismul - statul ar trebui să funcționeze ca o înțelegere între indivizi care își garantează reciproc drepturile

Conceptul de societate deschisă este descris în cartea "Societatea deschisă și dușmanii săi."^[1] În această carte, Karl Popper critică totalitarismul, fascismul, național-socialismul și comunismul, pe ideologii care au la origine filozofia lui Platon, a lui Hegel și a lui Karl Marx, mai ales afirmația lor privind caracterul de lege a evoluției istoriei (vezi istoricism).

Conceptul de societate deschisă este opusul celui de societate închisă. Societatea închisă este definită ca o societate în care oamenii nu se consideră responsabili pentru deciziile lor personale. Deciziile personale sunt luate potrivit unor credințe magice, a unor credințe de "grup," și a unor credințe în predestinare.^[1](p.197)

Într-o societate deschisă, instituțiile pot fi modificate în urma unor decizii raționale. Experimentând prin schimbări treptate, oamenii pot învăța să reformeze instituțiile statului fără să cauzeze suferințe inacceptabile semenilor lor.^[1](Cap.9) Într-o societate închisă, schimbările se încearcă să fie oprite sau controlate potrivit unor legi despre care se crede că ar guverna societatea umană.

Cel mai bun regim politic, după Popper, este democrația, pe care Popper o redefinește ca un regim unde este posibil ca cei care conduc statul să fie schimbați prin mijloace pașnice. Aceasta, și nu afirmația conform căreia majoritatea ar avea dreptate, este cel mai mare atu al democrației.

Statele industrializate occidentale sunt cele mai apropiate de conceptul unei societăți deschise.

Opusul societății deschise în modernitate este totalitarismul.

• The Open Society and Its Enemies" (Societatea deschisă și dușmanii ei), Londra, 1945.