Suhoi Su-17

Suhoi Su-17
Tip	attack jet[*][[attack jet (jet-powered attack aircraft)|​]] fighter-bomber aircraft[*][[fighter-bomber aircraft (multi-role combat aircraft designed to both combat other aircraft and to employ bombs against ground targets)|​]]
Constructor	Suhoi Komsomolskoe-na-Amure aviaționnoe proizvodstvennoe obedinenie imeni Iu. A. Gagarina[*][[Komsomolskoe-na-Amure aviaționnoe proizvodstvennoe obedinenie imeni Iu. A. Gagarina (aerospace manufacturer)|​]]
Zbor inaugural	2 august 1966
Introdus	1970
Beneficiar principal	Forțele Aeriene Sovietice Forțele Aeriene Ruse Afganistan[1] Algeria[1] Angola[1][2][3][4] Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Siria Vietnam Polonia
Bucăți fabricate	2.867[5]
Modifică date / text

Suhoi Su-17 (nume de cod NATO: Fitter) a fost un avion de atac sovietic de la avionul Su-7B. A avut parte de o carieră lungă în serviciul sovetic/rus și a fost larg exportat spre forțele aeriene din Blocul Estic și Orientul Mijlociu.

Căutând să îmbunătățească viteza joasă și performanța de decolare/aterizare a avionului Su-7B, în 1963 Biroul de Proiectare Suhoi cu admisie de la Institutul Central Aerodinamic (TsAGI,"Tsentralniy Aerogidrodinamicheskiy Institut") au creat un demonstrator de tehnologie cu aripă de geometrie variabilă. Avionul Su-7IG (denumire NATO: Fitter-B), transformat dintr-un avion de producție Su-7BM, avea porțiuni interioare fixate cu segmente exterioare care puteau fi întinse la 28°, 45°, ori 62°. O aripă interioară fixată a simplificat construcția, permițând fabricantului să rețină trenul de aterizare al avionului Su-7 și evitând nevoia pentru puncte forte pivotante complexe de sub aripă, și a redus schimbarea în centrul de ridicare relativ spre centrul de masă cu schimbare în aripă. Noua aripă de asemenea avea canale de pană multe cu margini conductoare și flapsuri cu margini-următoare.

Avionul Su-7IG a zburat pentru prima dată pe 2 august 1966 cu V.S. Iliușin la control, devenind primul avion cu geometrie variabilă sovietic. Testarea a dezvăluit că vitezele de decolare și aterizare au scăzut cu 50–60 km/h în comparație cu avionul Su-7. Avionul de producție a fost numit Su-17 (denumirea NATO: Fitter-C) și a fost neoficial botezat "Strij" în serviciu.

Un număr total de 2.867 avioane Su-17 și variantele sale au fost construite, din care 1.165 au fost exportate către 15 națiuni.

Su-7IG (S-22I, Fitter-B)

Su-17 (S-32, Fitter-B)

Su-17K - versiunea de export pentru Forțele Aeriene Egiptene

Su-17M (Fitter-C)

Su-17M-28

Su-17MKG

Su-17R

Su-17M2 (Fitter-D)

Su-17M2D

Su-17UM (Fitter-D)

Su-17M3 (Fitter-H)

Su-17UM3 (Fitter-G)

Su-17M4 (Fitter-K)

Su-22M5

v • d • m Tipuri de avioane ale constructorului Suhoi Vănător / interceptor Su-9  • Su-11  • Su-15  • Su-27  • Su-30 (MKK/MKI/MKM)  • Su-33  • Su-35  • PAK FA (T-50) Bombardier / atac Su-2  • Su-4  • Su-7  • Su-17  • Su-20  • Su-22  • Su-24  • Su-25  • Su-32  • Su-34  • Su-39 Recunoaștere Su-12 Antrenament Su-26  • Su-28  • Su-29  • Su-31 Transport Su-38  • Su-80  • S-21  • KR-860  • Superjet 100  • Superjet 130 Experimental Su-1  • Su-3  • Su-5  • Su-6  • Su-7 (1944)  • Su-8  • Su-9 (1946)  • Su-10  • Su-11 (1946)  • Su-13  • Su-15 (1949)  • Su-17 (1949)  • Su-37  • Su-47  • P-1  • T-3  • T-4  • T-405  • T-431 Agricol Su-38