Svetozar Miletić
Svetozar Miletić | |
![]() Miletić c. 1900 | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Avram Miletić ![]() |
Născut | [1] ![]() Mošorin(d), Comitatul Bács-Bodrog, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac[2] ![]() |
Decedat | (74 de ani)[1] ![]() Vârșeț, Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Austro-Ungaria[2] ![]() |
Înmormântat | cimitirul Adormirea Maicii Domnului[*] ![]() |
Copii | Milica Tomić[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Religie | Biserica Ortodoxă Sârbă ![]() |
Ocupație |
|
Limbi vorbite | limba sârbă ![]() |
Activitate | |
Domiciliu | Novi Sad ![]() |
Alma mater | Gimnazija „Jovan Jovanović Zmaj” (Novi Sad)[*] Universitatea din Viena ![]() |
Funcție | Primar al Novi Sad (al 27-lea și al 30-lea) |
Predecesor | Gavrilo Polzović |
Succesor | Pavle Mačvanski |
Partid politic | Partidul Liberal Popular Sârb (după 1869) |
Rude | Avram Miletić[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Svetozar Miletić (în sârbă Светозар Милетић; n. , Mošorin(d), Comitatul Bács-Bodrog, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac – d. , Vârșeț, Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Austro-Ungaria) a fost un avocat, jurnalist, scriitor și politician sârb, care a ocupat funcția de primar al Novi Sadului între 1861 și 1862 și din nou între 1867 și 1868.[3]
Familie
[modificare | modificare sursă]Strămoșul lui Miletić a fost Mileta Zavišić, originar din Kostajnica (în prezent în Croația), aproape de granița cu Bosnia,[4] care a condus o companie de trei sute de oameni și a luptat împotriva otomanilor timp de treizeci și doi de ani. După semnarea unui tratat de pace între otomani și austrieci, temându-se de represaliile turcilor, Mileta s-a stabilit în Bačka și și-a schimbat numele de familie în Miletić.
Fiul său, Sima, educat ca negustor în Novi Sad, a avut cincisprezece fii și trei fiice. Dintre aceștia, Avram Miletić, cel mai mare, bunicul lui Svetozar Miletić, s-a remarcat ca negustor și compozitor, fiind cunoscut pentru alcătuirea celei mai vechi colecții de muzică urbană veche în limba sârbă.[5] Cel de-al doilea fiu al lui Avram Miletić, Sima, care purta același nume ca bunicul său, a fost cizmar[6] și tatăl lui Svetozar Miletić.[7]
Svetozar Miletić a fost cel mai mare dintre cei șapte copii ai lui Sima și Teodosija (născută Rajić) Miletić, născut în satul Mošorin din Šajkaška, în Frontiera Militară Sârbă, la 22 februarie 1826.[8] Activitatea sa politică a fost continuată la începutul secolului al XX-lea de ginerele său, Jaša Tomić, publicist și lider al radicalilor sârbi din Voivodina.
Moștenire
[modificare | modificare sursă]A fost inclus în lista Cei 100 de sârbi cei mai proeminenți.
Un film artistic despre viața lui Miletić, intitulat „Ime naroda”, a fost produs în 2020.[9]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Na Tucindan (1860; În Ajunul Crăciunului)
- Istočno pitanje (1863; Problema orientală)
- Značaj i zadatak srpske omladine (1866; Importanța și misiunea mișcării de tineret sârbe)
- Federalni dualizam (1866; Dualism federal)
- Osnova programa za srpsku liberalno-opozicionu stranu (1869; Programul de bază al partidului liberal-opozant sârb)
- O obrazovanju ženskinja (1871; Despre educația femeilor)
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Portretul lui Miletić de Petar Dobrović
- Litografie din 1867 a lui Miletić realizată de Josef Kriehuber
- Funeraliile lui Miletić
- Monumentul lui Miletić realizat de Ivan Meštrović în Novi Sad
- Bust în Vârșeț
- Miletić pe un timbru iugoslav din 1976
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Svetozar Miletić, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Милетич Светозар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Activitățile politice, culturale și artistice ale Ujedinjena Omladina Srpska ca exemplu de rețea” (PDF).
- ^ Popović, Bogdan; Jovan Skerlić (). Srpski književni glasnik, Volumul 42. p. 283.
Милетићев отац је, године 1876, казивао Александру Сандићу да је његов прадед, Милета Завишић, дошао у Бачку са босанске границе, из Костајнице, што много не противречи Милетићеву казивању...
- ^ Petrović, Nikola (), Svetozar Miletić, 1826–1901 (în sârbă), Belgrad: Nolit, p. 8, OCLC 7888773
- ^ Popović, Bogdan; Jovan Skerlić (). Srpski književni glasnik, Volumul 42. p. 283.
Син Аврама Милетића, Сима чизмар...
- ^ Зборник Матице српске за друштвене науке, Volumes 19–21 (în sârbă). Novi Sad: Matica Srpska. . p. 104.
Аврам Милетић, деда Светозара Милетића...
- ^ Boškov, Živojin (). Leksikon pisaca Jugoslavije: M-Nj. Matica srpska. p. 413.
- ^ Serbia, RTS, Radio televizija Srbije, Radio Television of. „"Ime naroda" – saga istorică despre omul care s-a sacrificat pentru idealuri deschide Festivalul de la Palić”. www.rts.rs. Accesat în .