Svetozar Miletić

Svetozar Miletić

Miletić c. 1900
Date personale
Nume la naștereAvram Miletić Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Mošorin⁠(d), Comitatul Bács-Bodrog, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac[2] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Vârșeț, Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Austro-Ungaria[2] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Adormirea Maicii Domnului[*] Modificați la Wikidata
CopiiMilica Tomić[*][[Milica Tomić (politician and activist (1859-1944))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupație
  • Avocat
  • jurnalist
  • politician
  • scriitor
Limbi vorbitelimba sârbă Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuNovi Sad  Modificați la Wikidata
Alma materGimnazija „Jovan Jovanović Zmaj” (Novi Sad)[*][[Gimnazija „Jovan Jovanović Zmaj” (Novi Sad) (high school in Novi Sad, South Bačka, Vojvodina, Serbia)|​]]
Universitatea din Viena  Modificați la Wikidata
FuncțiePrimar al Novi Sad (al 27-lea și al 30-lea)
PredecesorGavrilo Polzović
SuccesorPavle Mačvanski
Partid politicPartidul Liberal Popular Sârb (după 1869)
RudeAvram Miletić[*][[Avram Miletić (18th and 19th century Serbian songwriter)|​]]  Modificați la Wikidata

Svetozar Miletić (în sârbă Светозар Милетић; n. , Mošorin⁠(d), Comitatul Bács-Bodrog, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac – d. , Vârșeț, Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Austro-Ungaria) a fost un avocat, jurnalist, scriitor și politician sârb, care a ocupat funcția de primar al Novi Sadului între 1861 și 1862 și din nou între 1867 și 1868.[3]

Strămoșul lui Miletić a fost Mileta Zavišić, originar din Kostajnica (în prezent în Croația), aproape de granița cu Bosnia,[4] care a condus o companie de trei sute de oameni și a luptat împotriva otomanilor timp de treizeci și doi de ani. După semnarea unui tratat de pace între otomani și austrieci, temându-se de represaliile turcilor, Mileta s-a stabilit în Bačka și și-a schimbat numele de familie în Miletić.

Fiul său, Sima, educat ca negustor în Novi Sad, a avut cincisprezece fii și trei fiice. Dintre aceștia, Avram Miletić, cel mai mare, bunicul lui Svetozar Miletić, s-a remarcat ca negustor și compozitor, fiind cunoscut pentru alcătuirea celei mai vechi colecții de muzică urbană veche în limba sârbă.[5] Cel de-al doilea fiu al lui Avram Miletić, Sima, care purta același nume ca bunicul său, a fost cizmar[6] și tatăl lui Svetozar Miletić.[7]

Svetozar Miletić a fost cel mai mare dintre cei șapte copii ai lui Sima și Teodosija (născută Rajić) Miletić, născut în satul Mošorin din Šajkaška, în Frontiera Militară Sârbă, la 22 februarie 1826.[8] Activitatea sa politică a fost continuată la începutul secolului al XX-lea de ginerele său, Jaša Tomić, publicist și lider al radicalilor sârbi din Voivodina.

A fost inclus în lista Cei 100 de sârbi cei mai proeminenți.

Un film artistic despre viața lui Miletić, intitulat „Ime naroda”, a fost produs în 2020.[9]

  • Na Tucindan (1860; În Ajunul Crăciunului)
  • Istočno pitanje (1863; Problema orientală)
  • Značaj i zadatak srpske omladine (1866; Importanța și misiunea mișcării de tineret sârbe)
  • Federalni dualizam (1866; Dualism federal)
  • Osnova programa za srpsku liberalno-opozicionu stranu (1869; Programul de bază al partidului liberal-opozant sârb)
  • O obrazovanju ženskinja (1871; Despre educația femeilor)
  1. ^ a b Svetozar Miletić, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  2. ^ a b Милетич Светозар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  3. ^ „Activitățile politice, culturale și artistice ale Ujedinjena Omladina Srpska ca exemplu de rețea” (PDF). 
  4. ^ Popović, Bogdan; Jovan Skerlić (). Srpski književni glasnik, Volumul 42. p. 283. Милетићев отац је, године 1876, казивао Александру Сандићу да је његов прадед, Милета Завишић, дошао у Бачку са босанске границе, из Костајнице, што много не противречи Милетићеву казивању... 
  5. ^ Petrović, Nikola (), Svetozar Miletić, 1826–1901 (în sârbă), Belgrad: Nolit, p. 8, OCLC 7888773 
  6. ^ Popović, Bogdan; Jovan Skerlić (). Srpski književni glasnik, Volumul 42. p. 283. Син Аврама Милетића, Сима чизмар... 
  7. ^ Зборник Матице српске за друштвене науке, Volumes 19–21 (în sârbă). Novi Sad: Matica Srpska. . p. 104. Аврам Милетић, деда Светозара Милетића... 
  8. ^ Boškov, Živojin (). Leksikon pisaca Jugoslavije: M-Nj. Matica srpska. p. 413. 
  9. ^ Serbia, RTS, Radio televizija Srbije, Radio Television of. "Ime naroda" – saga istorică despre omul care s-a sacrificat pentru idealuri deschide Festivalul de la Palić”. www.rts.rs. Accesat în .