Târg

Pentru alte sensuri, vedeți Târg (dezambiguizare).

Târgul este o așezare omenească mai mică decât un oraș și mai mare decât un sat. În evul mediu și epoca modernă târgurile erau localitățile care primeau drepturi deosebite de avea piețe la intervale regulate de timp pentru schimburi comerciale locale.

Cuvântul există în limbile scandinave^[1] sub forma „torg”, de unde posibilitatea transmiterii la slavi și la români în vremurile varegilor. Alte surse precizează că în limba română cuvântul „târg” provine din limba slavă veche, de la trŭgŭ.^[2] Cronica lui Nestor sau Cronica vremurilor trecute conține o listă a târgurilor din Moldova în care se remarcă Askâi Torg (Târgul Iașilor) și Romanov Torg (Târgul Roman).

Filologul Sorin Paliga a studiat etimologia cuvântului și a concluzionat că "este improbabilă originea slavă în română, în ciuda răspândirii largi a acestei ipoteze" și indică o origine pre‐indo‐europeană ^[3]^[4]

Conform lui Nicolae Iorga, procesul de formare a târgurilor în Țara Românească a decurs în felul următor: „adică, între mai multe sate, la locul întâlnirii lor, și-au ridicat negustorii de așezare vremelnică satele, corturile lor, prefăcute de la o bucată de vreme, odată cu putința unui câștig de toate zilele, în case cu largi palate de lemn în față, cu tarabe, care se puteau ridica spre streșină, întinse orizontal, ofereau meșterului putința de a se așeza acolo turcește și de a lucra, după străvechiul obicei oriental, de față cu clientul sau trecătorul”. Probabil, în același fel era și în Moldova. Inițial, târgurile au fost așezări sătești, care, datorită unor condiții geografice favorabile, s-au transformat în târguri, orașe.^[5]

În România

În România există și în prezent numeroase localități al căror nume conține toponimul târg:

În Moldova

Denumiri apărute pentru prima dat în Cronica lui Nestor (aproximativ secolul al XIV-lea)

Askâi Torg, târgul Iașilor
Romanov Torg, târgul Romanului (astăzi orașul Roman)

În Suedia și Norvegia

În limbile scandinave cuvântul torg înseamnă piață, târg sau careu.

În Suedia:

Sergels torg, piața centrală din Stockholm
Lilla Torg , piață în Malmö
Frölunda Torg, mall în Goteborg

În Norvegia:

Trondheim Torg Shopping centre, în Trondheim
Kolbotn Torg, în Kolbotn
Grönland Torg, în Oslo

În Polonia

Nowy Targ, oraș in sudul Poloniei. Cuvântul Targ a apărut pentru prima dată într-un document polonez în anul 1065 (Wikipedia)
Wilczy Targ, sat aproape de Varșovia.

În Ucraina

Torgovița sau Torgovitsa, în regiunea Ivano Frankovsk (Ivano-Frankivs'k)
Torgovisce sauTorgovische în regiunea Volânia (Volyns'ka)
Torgovița sauTorgovitsa în regiunea Cerkasî (Gherkas'ka)
Torgovița sauTorgovitsa în regiunea Cernihov (Chernivhivs'ka)
Torgovița sauTorgovitsa în regiunea Kirovgrad

În Austria și Germania

În Austria și Germania, titlul de târg, sau localitate târg, îl au unele orașe sau comune din regiuni istorice care au drepturi deosebite, de avea piețe la intervale regulate de timp în schimburile comerciale locale, drepturi acordate din Evul Mediu de un rege, episcop sau prinț. Astfel de târguri sunt:

Aschbach-Markt, în Austria Inferioară
Aspang-Markt, în Austria Inferioară
Markt Allhau, în Burgenland
Markt Berolzheim, în Bavaria
Markt Bibart, în Bavaria
Markt Bohrau, în Silezia
Markt Einersheim, în Bavaria
Markt Erlbach, în Bavaria
Markt Hartmannsdorf, în Stiria
Markt Indersdorf, în Bavaria
Markt Neuhodis, în Burgenland
Markt Nordheim, în Bavaria
Markt Piesting, în Austria Inferioară
Markt Rettenbach, în Suabia
Markt Schwaben, în Bavaria
Markt St. Martin, în Burgenland
Markt Stiepanau, în Boemia
Markt Taschendorf, în Bavaria
Markt Wald, în Bavaria
Marktl, în Bavaria
Weyer Markt, în Austria Superioară

În alte țări

Tărgoviște, în Bulgaria
Trgovište; nume de piețe: Trg Slavija, Trg republike, Cvetni Trg în Serbia
Trgóvčević, Trgovīšte, Trg bana Jelačića (piață) în Croația
Markt Eisenstein, în Boemia
Stari trg, Gornji trg, Tartinijev trg (piețe) în Slovenia
Prešernov trg, Trg Izeta Hajrovića (piețe) în Slovacia
Starogradski trg, Trg Starog grada în Cehia
Hősök tere, Mártírok tere (piețe) în Ungaria
Tregu Cameria, Tregu makinave în Albania

Note

^ E. Fraenkel, Litauisches etimologisches Worterbuch, Heidelberg-Gottingen 1963
^ „Târg” la DEX online
^ Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Lingvistica și arheologia slavilor timpurii: o altă vedere de la Dunărea de Jos. Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2009, p.202
^ Sorin Paliga, Slavic *tъrgъ, Old Church Slavonic trъgъ. Their Origin and Distribution in Postclassical Times, Instytut Slawistyki PAN, Slavia Meridionalis, 15, 2015, p. 42
^ Nicolae Bulat. JUDEȚUL SOROCA: file de istorie. Editura ARC, 2000. pp 75-76. ISBN 9975-61-139-7

Legături externe

Targuri romanesti de odinioara Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 13 februarie 2009, Adrian Bucurescu, România liberă

[1] E. Fraenkel, Litauisches etimologisches Worterbuch, Heidelberg-Gottingen 1963

[2] „Târg” la DEX online

[3] Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Lingvistica și arheologia slavilor timpurii: o altă vedere de la Dunărea de Jos. Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2009, p.202

[4] Sorin Paliga, Slavic *tъrgъ, Old Church Slavonic trъgъ. Their Origin and Distribution in Postclassical Times, Instytut Slawistyki PAN, Slavia Meridionalis, 15, 2015, p. 42

[5] Nicolae Bulat. JUDEȚUL SOROCA: file de istorie. Editura ARC, 2000. pp 75-76. ISBN 9975-61-139-7

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]