Teodor Axentowicz

Teodor Axentowicz
Autoportret
Date personale
Născut	22 ianuarie 1859 Brașov, Ungaria
Decedat	26 august 1938 (79 de ani) Cracovia, Polonia
Înmormântat	cimitirul Rakowicki[*]​
Căsătorit cu	Iza Giełgud[*][[Iza Giełgud ((born 1870))|​]] (din 1893)
Copii	Jan Axentowicz[*][[Jan Axentowicz (Lieutenant colonel of the Polish Army)|​]] Gladys Maria Axentowicz[*][[Gladys Maria Axentowicz |​]] Jadwiga Axentowicz[*][[Jadwiga Axentowicz |​]] Philip Axentowicz[*][[Philip Axentowicz ((born 1893))|​]][1]
Cetățenie	Polonia
Ocupație	pictor grafician[*]​
Locul desfășurării activității	Cracovia[2]
Limbi vorbite	limba poloneză[3] limba germană[3]
Activitate
Domeniu artistic	Pictură
Studii	Academia de Arte Frumoase din München, Academia de Arte Frumoase Jan Matejko
Pregătire	Academia de Arte Frumoase din München
Mișcare artistică	realism
Modifică date / text

Teodor Axentowicz (armeană Թեոդոր Աքսենտովիչ) (n. 13 mai 1859 în Brașov - d. 26 august 1938, Cracovia) a fost un pictor realist, desenator și grafician polonez, armean^[4] de origine română, profesor și rector al Academiei de Arte Frumoase din Cracovia. Ca artist, Axentowicz a fost renumit pentru portretele, scenele și peisajele cu huțulii din Transilvania.

Teodor Axentowicz s-a născut la data de 13 mai 1859 în Brașov, Ungaria (acum România) într-o familie de polonezi de origine armeană. Axentowicz s-a căsătorit în anul 1893 cu Iza Henrietta Gielgud care era mătușa lui John [Arthur] Gielgud și Val Gielgud în Chelsea, Londra. Studiază la Academia de Arte Frumoase din München între anii 1879 și 1882, după care se stabilește la Paris unde a fost elevul lui Carolus-Duran^[5] până în anul 1895. În tot acest timp el a început o colaborare pe termen lung cu diverse reviste. La aceste redacții făcea copii după lucrările lui Tizian și Botticeli pentru ilustrarea revistei Le Monde. Prima sa funcție a fost cea de copist. A făcut concomitent numeroase călătorii la Roma și Londra, unde a realizat multe din portretele sale.

Axentowicz a început în anul 1894 o colaborare strânsă cu Wojciech Kossak și Jan Styka la realizarea celei mai mari picturi panoramice din istoria artei poloneze, intitulată Racławice Panorama. În anul 1895, Teodor se mută la Cracovia unde a îndeplinit funcția de profesor la Academia de Arte Frumoase din localitate. A fost, în această perioadă, foarte activ pe plan social, fiind un colaborator fervent la diverse societăți dedicate promovării artelor. Astfel, el fondează în 1897 un conservator artistic pentru femei și mai apoi face parte din grupul membrilor fondatori ai Societății artiștilor polonezi „Sztuka”: Józef Chełmoński, Julian Fałat, Jacek Malczewski, Józef Mehoffer, Jan Stanisławski, Włodzimierz Tetmajer, Leon Wyczółkowski și Stanisław Wyspiański. În anul 1910, Teodor Axentowicz devine rector al Academiei din Cracovia și din anul 1928 a fost membru de onoare al Galeriei Naționale de Artă Zachęta. El a murit la 26 august 1938 la Cracovia.

În timpul vieții sale, Teodor Axentowicz a deschis o mulțime de expoziții de artă în Polonia și străinătate. A fost distins cu numeroase medalii de aur la expozițiile naționale și cele internaționale de pictură. Cele mai notabile expoziții au fost în Berlin (1896, 1913), St. Louis (1904), München (1905, 1935), Londra (1906), Roma (1911), Veneția (1914, 1926), Paris (1921), Chicago (1927) și Praga (1927). Picturile artistului pot fi regăsite în aproape toate colecțiile publice din Polonia precum și în numeroase colecții private, poloneze și străine.

Cu ocazia Târgului de la St. Louis, Axentowicz a primit un premiu comemorativ ce recunoaște meritele sale în legătură cu Departamentul de Artă Național. La Paris, a primit prestigiosul premiu de Ofițer al Academiei Ordre des Palmes și devine membru al Academiei Beaux - Arts din Paris.

Teodor Axentowicz a fost membru artiștilor Sztuka, membru al Secesiunii vieneze și al mișcării Künstlerbund Hagen.

• 1909, a fost înnobilat de către Franz Joseph I al Austriei la Ordinul Coroanei de Fier (Austria) .
• 1923, a fost decorat cu Crucea Comandorului cu Steaua Ordinului de Merit al Republicii Polone .
• 1929, a primit Medalia Deceniului a celei de a doua republică poloneză .
• 1929, a fost distins cu Medalia de aur la Expoziția Universală de la Poznan .
• 1936, a fost decorat Ordinul Polonia Restituta

• 
  Teodor Axentowicz
• 
  Autoportret, 1907
• 
  Pastel, 1906
• 
  „În întâmpinarea Domnului”, 1937
• 
  „De Bobotează”, 1937
• 
  „În întâmpinarea Domnului”, 1937

Personalități ale căror profesor a fost Teodor Axentowicz:

• Léopold Gottlieb
• Alfred Macalik
• Edward Rydz-Śmigły
• Johann Wilhelm von Tscharner
• Leonard Wintorowski

• pl Stefania Krzysztofowicz-Kozakowska, Franciszek Stolot: Historia malarstwa polskiego. Kluszczyński, Kraków 2000, ISBN 83-88080-44-X.
• de Axentowicz Theodor. În: Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950 (ÖBL) (Lexiconul biografic austriac). Vol. 1, Editura Academiei Științifice din Viena, 1957, p. 38 f. (Direktlinks auf p. 38, S. 39)

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Teodor Axentowicz

• pl Picturile lui Teodor Axentowicz
• pl Biografie Arhivat în 20 octombrie 2012, la Wayback Machine.

Acest articol despre Polonia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!

v • d • m Membrii Societății artiștilor polonezi „Sztuka” Membri fondatori Teodor Axentowicz • Józef Chełmoński • Julian Fałat • Jacek Malczewski • Józef Mehoffer • Antoni Piotrowski • Jan Stanisławski • Włodzimierz Tetmajer • Leon Wyczółkowski • Stanisław Wyspiański Alții Olga Boznańska • Stanisław Borysowski • Wlastimil Hofman • Władysław Jarocki • Stanisław Kamocki • Stanisław Lentz • Józef Pankiewicz • Fryderyk Pautsch • Ignacy Pieńkowski • Ferdynand Ruszczyc • Kazimierz Stabrowski Lista este în curs de completare (vă rugăm să ajutați la întregirea ei).