Ucraina de pe malul drept

Ucraina de pe malul drept
—  regiune istorică a Ucrainei[*]  —

Țară Ucraina

Prezență online

Poziția regiunii Ucraina de pe malul drept
Poziția regiunii Ucraina de pe malul drept
Poziția regiunii Ucraina de pe malul drept
Istoria Ucrainei
Stema Ucrainei
Acest articol este parte a unei serii
Istoria antică
Cultura Cucuteni
Cultura Iamna
Cultura catacombelor
Cimerienii
Taurica
Sciția
Sarmații
Cultura Zarubinți
Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov
Imperiul Hun
Evul Mediu
Slavii estici timpurii
Onoghuria
Croația Albă
Haganatul Rus
Hazaria
Rusia Kieveană
Galiției-Volînia
Cumania
Invazia mongolă în Rusia
Hoarda de Aur
Principatul Moldovei
Marele Ducat al Lituaniei
Cazacii
Rzeczpospolita
Armata Zaporojeană
Răscoala lui Hmelnițki
Ruina
Hetmanatul Căzăcesc
Ucraina de pe malul stâng
Ucraina de pe malul drept
Slobidska Ukraina
Siciul Dunărean
Istoria Modernă
Imperiul Rus
Rusia Mică
Rusia Nouă
Habsburgii
Regatul Galiției și Lodomeriei
Bucovina
Rutenia Transcarpatică
Secolul al XX-lea
Ucraina în timpul Primului Război Mondial
Ucraina după Revoluția Rusă
Războiul de independență
Republica Populară Ucraineană
Republica Populară a Ucrainei Occidentale
Epoca Sovietică
RSS Ucraineană
Holodomor
Ucraina în al Doilea Război Mondial
Organizația Naționaliștilor Ucraineni
Cernobîl
Ucraina modernă
Revoluția Portocalie
Euromaidan
Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014
Anexarea Crimeii de către Federația Rusă
Criza ruso-ucraineană (2021-2022)
Euromaidan

Portal Ucraina
 v  d  m 

Ucraina de pe malul drept (în limbile ucraineană Правобережна Україна, transliterat: Pravoberejna Ukraiina, rusă Правобережная Украина, transliterat: Pravoberejnaia Ukraina și poloneză Prawobrzeżna Ukraina) este numele unei regiuni istorice a Ucrainei aflate pe pe malul vestic (drept) al fluviului Nipru. „Ucraina de pe malul drept” cuprinde, aproximativ, regiunile Ucrainei contemporane Volîn, Rivne, Vinița, Jitomir, Kirovohrad și, parțial, Kiev, Cerkasî și Tarnopol. Regiunea a fost separată de „Ucraina de pe malul stâng” în timpul perioadei istorice cunoscute drept „Ruina”.

După semnarea Tratatului de la Andrusovo din 1667 Ucraina de pe malul stâng a trecut sub controlul Țaratului Rusiei, în vreme ce regiunea apuseană (cu excepția orașului Kiev) a rămas parte a Rzeczpospolitei. Cinci ani mai târziu, în 1672, Podolia a fost ocupată de Imperiul Otoman, în vreme ce Kievul și Braclav au trecut sub controlul hatmanului Petro Doroșenko până 1681, când și acestea din urmă au fost cucerite de turci. După victoria armatelor creștine din Bătălia de la Viena (1683), Rzeczpospolita a recâștigat controlul în 1699 (Tratatul de la Karlowitz) asupra teritoriilor cucerite 18 ani mai devreme de turci. În timpul secolului al XVIII-lea, Ucraina de pe malul drept a fost răvășită de două răscoale ale cazacilor.

Ucraina de pe malul drept a fost anexată definitiv de Imperiul Rus în 1792, ca urmare a împărțirii Poloniei între puternicii săi vecini (Imperiul Rus, Imperiul Habsburgic și Prusia) .[1]

În secolul al XIX-lea, populația Ucrainei de pe malul drept era, în principal, ucraineană, dar cea mai mare parte a terenurilor agricole era stăpânită de nobilimea poloneză sau ucraineană (șleahta). Numeroase orașe și târguri au devenit parte a așa-numitei „regiuni de colonizare” și erau locuite de numeroși evrei. Nobilimea poloneză era, în cea mai mare parte, de religie catolică, în timp ce majoritatea țăranilor trecuse la greco-catolicism doar în secolul al XVIII-lea, iar după împărțirea Poloniei a revenit la ortodoxie. Ucraina de pe malul drept a fost împărțită în trei gubernii (provincii) – Kiev, Volînia și Podolia.

  1. ^ Orest Subtelny; Ukraine History; University of Toronto Press; 2000. ISBN 0802083900. pp 117-145-146-148