Vasile I Macedoneanul
Vasile I Macedoneanul | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 811 d.Hr. Edirne, Turcia |
Decedat | (75 de ani) Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit |
Cauza decesului | moarte accidentală[*] (accident de vânătoare[*] ) |
Frați și surori | Varda[*] |
Căsătorit cu | Eudokia Ingerina[*] Maria Maniakes[*] |
Copii | Leon al VI-lea Filozoful Stephen I of Constantinople[*] Constantin Alexandru[3] |
Religie | Catholic[*] |
Ocupație | suveran[*] |
Limbi vorbite | limba greacă bizantină |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | împărat bizantin[1] |
Familie nobiliară | Dinastia macedoneană[2] |
Împărat bizantin | |
Domnie | – |
Predecesor | Mihail al III-lea Bețivul |
Succesor | Leon al VI-lea Filozoful |
parakoimomenos[*] | |
Domnie | – |
Predecesor | Damian[*] |
Modifică date / text |
Vasile I Macedoneanul (n. 811 d.Hr., Edirne, Turcia – d. , Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit), a fost împărat bizantin între 867 și 886, întemeietorul dinastiei macedonene și inițiatorul renașterii artei bizantine.
Înainte de domnie
[modificare | modificare sursă]După unii istorici, Vasile I ar fi fost dintr-o familie armeană, care s-a stabilit în Macedonia. De asemenea, se pare să fi fost strănepotul lui Leon V Armeanul. În 813, a fost prins împreună cu familia sa și alți greci de către bulgari. A reușit să scape, împreună cu alți captivi, în c.836. Peste câțiva ani mai târziu, a intrat în serviciul Caesarului Bardas, unchiul împăratului Mihail III Bețivul. După o luptă cu un campion bulgar, Vasile a devenit garda de corp a împăratului (parakoimomenos).
Din ordinul lui Mihail III, Vasile a divorțat de soția sa Maria și s-a căsătorit cu Eudokia Ingerina, amanta lui Mihail, în 865. Pe 21 aprilie 866, în timpul unei expediții împotriva arabilor, Vasile l-a convins pe împărat că Bardas ar fi complotat împotriva statului; astfel Vasile a putut avea mână liberă în executarea lui Bardas. Pe 26 mai 867, Vasile a fost încoronat co-împărat, iar în noaptea de 23/24 septembrie, l-a asasinat pe împăratul Mihail al III-lea Bețivul, proclamându-se împărat.
Domnie
[modificare | modificare sursă]Ca să fie sigur de continuitatea dinastiei, Vasile i-a numit pe fii săi co-împărați: Constantin - în 869, dar a decedat în 879 -, Leon - în 870 - și Alexandru - în 879. De asemenea, Vasile I a scris multe cărți legislative, printre care Basilica (sau Basiliscale, terminată de Leon VI), Prochiron sau Eisagoge.
Vasile I a fost în relații bune cu Roma, exilându-l pe patriarhul Fotie I, care nu era în relații foarte calde cu papalitatea. Dar, în 877, Fotie a revenit pe scaunul de patriarh, începând din nou certurile cu Roma. Vasile s-a mai confruntat și cu paulicinenii, care s-au aliat cu arabii și au ocupat Niceea și Efesul. Dar ei au fost înfrânți de generalul Cristofor în 872, bizantinii recăpătând și Ciprul. În luptă cu arabii, Vasile s-a aliat cu Ludovic II, regele Italiei și împăratul occidentului, împreună cu care a curățat Marea Adriatică de raiduri și a capturat orașul Bari, în 871. Dar Sicilia era aproape pierdută, Siracuza căzând în mâinile arabilor în 878. Însă în 880, generalul Nicefor Focas cel Bătrân recucerește Taranto și Calabria, deschizând imperiului o nouă perioadă de hegemonie în Mediterană.
Vasile a fost demoralizat la moartea fiului său cel mare, Constantin, în 879. Vasile a murit pe 29 august 886, într-un accident de vânătoare, căzând de pe cal.
Cu prima sa soție, Maria, Vasile I a avut mai mulți copii, printre care:
Cu a doua soție, Eudokia Ingerina, Vasile I a avut un copil:
Vasile I i-a adoptat și pe fii lui Mihail III Bețivul:
- Leon VI Filozoful, împărat 886 - 912
- Patriarhul Ștefan al Constantinopolului
Predecesor: Mihail III Bețivul | Împărat bizantin 867 - 886 | Succesor: Leon VI Filozoful |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ BSIe1 / Vasili I Makedoneanin[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ The Peerage
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Învățăturile împăratului Vasile I Macedoneanul către fiul său Leon Arhivat în , la Wayback Machine., 8 noiembrie 2010, Adrian Agachi, Ziarul Lumina