Višegrad

Pentru alte sensuri, vedeți Visegrad.
Višegrad
Вишеград / Višegrad
—  oraș, local administrative entity[*][[local administrative entity (local administrative entity in Bosnia and Herzegovina and Serbia)|​]] și așezare umană  —

Stemă
Stemă
Map
Višegrad (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°46′57″N 19°17′33″E ({{PAGENAME}}) / 43.7825°N 19.2925°E

Țară Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*] Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]Municipiul Višegrad[*]
Atestare Modificați la Wikidata

Suprafață
 - Total1,91 km²
Altitudine389 m.d.m.

Populație (2013)
 - Total5.869 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal73240

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Višegrad[1] este un oraș și o comună din estul Bosniei și Herțegovinei, la 8 km de granița cu Serbia.

Lângă Višegrad, râul Rzav se varsă în Drina.

Date demografice

[modificare | modificare sursă]

Populația din Višegrad, după etnie, conform recensămintelor din 1971,[2] 1981,[3] 1991[4] și 2013[5] a fost următoarea:

Populația așezărilor – comuna Višegrad
Așezări 1879 1885 1895 1910 1921 1931 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2013
Total 12.118 14.561 18.171 24.350 21.333 28.425 29.897 36.742 25.389 23.201 21.199 10.668
1 Donja Crnča 907 491
2 Dušče 841 323
3 Kosovo Polje 167 546
4 Šeganje 308 283
5 Višegrad 4.866 5.988 6.902 5.869
6 Vučine 151 257

Compoziție etnică

[modificare | modificare sursă]
Compoziție etnică – orașul Višegrad
2013 1991 1981 1971
Total 5.869 (100,0%) 6.902 (100,0%) 5.988 (100,0%) 4.866 (100,0%)
Bosniaci 3.463 (50,17%) 2.854 (47,66%) 2.429 (49,92%)
Sârbi 2.619 (37,95%) 2.446 (40,85%) 2.141 (44,00%)
Alții 527 (7,635%) 23 (0,384%) 31 (0,637%)
Iugoslavi 270 (3,912%) 518 (8,651%) 107 (2,199%)
Croați 23 (0,333%) 52 (0,868%) 53 (1,089%)
Muntenegreni 76 (1,269%) 94 (1,932%)
Albanezi 10 (0,167%) 7 (0,144%)
Macedoneni 6 (0,100%) 2 (0,041%)
Sloveni 3 (0,050%) 2 (0,041%)
Compoziție etnică – comuna Višegrad
2013 1991 1981 1971
Total 10.668 (100,0%) 21.199 (100,0%) 23.201 (100,0%) 25.389 (100,0%)
Sârbi 9.338 (87,53%) 6.743 (31,81%) 7.648 (32,96%) 9.225 (36,33%)
Bosniaci 1.043 (9,777%) 13.471 (63,55%) 14.397 (62,05%) 15.752 (62,04%)
Alții 254 (2,381%) 634 (2,991%) 127 (0,547%) 77 (0,303%)
Croați 33 (0,309%) 32 (0,151%) 60 (0,259%) 68 (0,268%)
Iugoslavi 319 (1,505%) 858 (3,698%) 141 (0,555%)
Muntenegreni 86 (0,371%) 106 (0,418%)
Albanezi 15 (0,065%) 15 (0,059%)
Macedoneni 6 (0,026%) 3 (0,012%)
Sloveni 4 (0,017%) 2 (0,008%)

Patrimoniu mondial UNESCO

[modificare | modificare sursă]

Podul peste râul Drina din acest oraș, construit în anul 1571 de către Mehmed Paša Sokolović, a fost preluat în anul 2007 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

În cultura populară

[modificare | modificare sursă]

Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić menționează în romanul E un pod pe Drina… (1945) că orașul Višegrad era în epoca medievală un târg aflat la margine de drumuri, cu un comerț înfloritor, dar cu oameni ușuratici și risipitori.[6]

Filmările la producția Lepa sela lepo gore (1996, regia Srđan Dragojević) au avut loc la Višegrad, în Republika Srpska care la acea vreme încă era guvernată de Radovan Karadžić. Deasupra intrării în tunelul unde s-au făcut filmările s-a pus o inscripție cu titlul filmului scris în limbile sârbă și engleză, „Lepa sela lepo gore - Pretty Village, Pretty Flame” (vezi imaginea de mai jos).

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ A nu se confunda cu localitatea Visegrád din Ungaria.
  2. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  3. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  4. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  5. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  6. ^ Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, p. 15.