Vlad Pohilă

Vlad Pohilă
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Putinești, raionul Florești, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, Moldova Modificați la Wikidata
Cetățenie Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
publicist
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba rusă
limba franceză
limba bulgară
limba sârbocroată
limba poloneză
limba lituaniană Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea de Stat din Moldova ()

Vlad Pohilă (semna uneori ca Vladimir Prisăcaru; ( n. , Putinești, raionul Florești, RSS Moldovenească, URSS – d. , Chișinău, Moldova) a fost un scriitor, publicist, redactor de carte și traducător român basarabean.

S-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putinești, raionul Florești, în familia țăranilor Ion Pohilă și Ileana (născută Prisăcaru), fiind al șaptelea în familia cu nouă copii[1].

A fost licențiat al secției de ziaristică din cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1975). A urmat la Moscova cursuri de muzeistică și studiul artelor (1976) și a făcut studii de doctorat în lingvistică la Institutul de limbă și literatură al Academiei de Științe din Chișinău (1983-1987).

Debutează cu articole fiind elev, în ziarul raional Drapelul roșu din Florești (1968). Ca student începe a tipări articole în ziarul USM (1971), apoi în ziarele Viața satului și Tinerimea Moldovei (1973-1974). Face emisiuni muzicale și literare la Radio Chișinău între anii 1974-1975[1].

Între 1975 și 1981 a lucrat ca ghid și interpret în turism, specializat pe marile muzee de arte din Moscova și Leningrad (Sankt-Petersburg) in cadrul agenției unionale "Inturist"[2],căreia unele surse de informație rusești din anii 90 i- au imputat colaborare cu KGB. În această perioadă, pe lângă rusă și franceză, a studiat unele limbi slave (bulgară, sârbă, croată, polonă, cehă) și baltice (lituaniană, letonă), precum și culturile acestor popoare.

Ca ziarist, a lucrat la publicațiile periodice „Noutăți editoriale”, buletinul Comitetului de Stat pentru edituri, poligrafie și comerțul cu cărți (1981-1983), revistele „Limba și literatura moldovenească” (1987-1990; ulterior - „Revistă de lingvistică și știință literară”) și „Glasul” (1989-1995; ulterior – „Glasul Națiunii”), participând, în 1989, la tipărirea primelor numere, în condiții de clandestinitate, la Riga (Letonia) și la Vilnius (Lituania). A fost redactor (din 1995), apoi redactor-șef (1998-2001) al săptămânalului „Mesagerul”; redactor la revista „Viața Basarabiei” (2001-2002) și redactor-șef adjunct la revista „Limba Română” (2002-2003). Din 2003 a fost redactor-șef al revistei de biblioteconomie și științe ale comunicării BiblioPolis, editată de Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu. Din 1997 a fost redactor, iar din 1998 redactor și coautor la Calendar Național. Din 2006 a fost redactor la revista „Tyragetia” a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.[3]

A colaborat la diferite ziare și reviste de limba română din Chișinău: „Tinerimea Moldovei”, „Viața satului”, „Literatura și arta”, „Țara”, „Flux”, „Timpul”, „Jurnal de Chișinău” etc.; respectiv „Moldova”, „Femeia Moldovei”, „Nistru” (ulterior „Basarabia”), „Orizontul” („Columna”), „Viața Basarabiei”, „Clipa siderală” ș.a. Publică în periodice de la București („România Liberă”, „Flacăra”, „Luceafărul”), Iași („24 de ore”, „Cronica”, „Convorbiri literare”), Cernăuți („Zorile Bucovinei”, „Concordia”, „Plai românesc”, „Septentrion literar”), la publicații ale diasporelor românești din Germania, Franța, Canada, SUA, Australia etc. De asemenea, a contribuit la unele reviste literare și culturale electronice („Luceafărul românesc”, „Monitor cultural”, „Tiuk!”, „Vocea Basarabiei” ș.a.). A avut colaborări cu Radio Național al Moldovei (până în anul 2002), Radio Antena C (până în 2007), Radio Vocea Basarabiei, Radio România Actualități, Radio România Internațional, BBC; TV Moldova, Euro TV etc.

S-a impus ca autor de articole pe teme culturale (literatură, artă, învățământ, starea limbii române în R. Moldova, sociolingvistică, etnologie ș.a.), prin articole și emisiuni radiofonice de cultivarea limbii. A cultivat interviul, cronica literară, eseul, semnând numeroase materiale (inclusiv prefețe și postfețe) consacrate unor personalități marcante ale spiritualității naționale (Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Aureliu Busuioc, Ion Druță, Igor Crețu, Mihai Cimpoi; lingviștii Sextil Pușcariu, Eugeniu Coșeriu, Mioara Avram, S. Berejan; oamenii de artă Constantin Brâncuși, Maria Tănase, Maria Cebotari, George Enescu, Eugen Doga ș.a.) și ale celei universale (F. Dostoievski, K.-M. Ciurlionis, Lilli Promet, K. Paustovski, A. Camus, Ivo Andric, G. G. Marquez, alți zeci de scriitori-laureați ai Premiului Nobel).

Editorial, a debutat cu studiul Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc (1988), urmat de alte lucrări ce au ca obiect de preocuparea corectitudinea limbii române: Să citim, să scriem cu litere latine (1989), Grafia latină pentru toți (1990). În 1998 a tipărit Mic dicționar de nume proprii străine, reeditat în câteva rânduri, a fost unul dintre autorii Dicționarului de greșeli (ed. ARC, 1998).

A tradus peste 20 de cărți de artă și ghiduri ale unor localități din Republica Moldova; la fel, a tradus proză scurtă, eseuri și poezii din mai multe limbi, precum și câteva romane: Torentul negru de L. Buczkowski (1986, din polonă), Domnul Ține-mi Umbrela de I. Milev (1987, din bulgară), Viața lui Omar Khayyam de frații K. și Ș. Sultanov (1989, din rusă), Cine răspândește anecdote de scriitoarea estonă Lilli Promet (2008).

A redactat circa 100 de manuscrise - viitoare cărți de literatură artistică. A fost redactor și/sau autor, uneori și traducător la surse de referință precum Dicționar enciclopedic moldovenesc (DEM, 1989); enciclopediile Chișinău (1996), Femei din Moldova (2000), Dicționarul universal al limbii române de L. Șăineanu (1998); Dicționar rus-român (2000), Dicționar explicativ ilustrat al limbii române - DEXI (2007)[1].

A fost redactor sau lector a peste 30 de bibliografii și biobibliografii, alte zeci de cărți – de beletristică, arte, istorie, literatură didactică și pedagogică, juridică, monografii ale unor localități din R. Moldova și din România.

În 1989, a ținut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate și orașe ale Republicii, precum și din nordul Bucovinei (reg. Cernăuți). A predat cursuri de limbă română la Universitatea de Stat „Ion Creangă” (1995-1997), de stilistică și cultivarea limbii la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (2004-2005).

Activitatea lui Vlad Pohilă a fost notată de Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar și strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnită la noi”[4].

Vlad Pohilă a fost membru al următoarelor structuri[1]:

  • Uniunea Scriitorilor din Moldova (din 1990)
  • Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 2007)
  • Comisia Națională pentru onomastică de pe lângă Ministerul Educației al R. Moldova
  • Consiliul științific al BM „B.P. Hasdeu”
  • colegiile de redacție ale revistelor „Monitor cultural” din București și „Tyragetia” din Chișinău.

Pohilă a fost prezent în topurile „Cei mai buni ziariști din R. Moldova„ din 2000 și 2003. Are un fișier biobibliografic în repertoriul (catalogul) internațional Who’s who în traducere și terminologie editat de Uniunea Latină (2002). A fost laureat al săptămânalului „Literatura și arta” – pentru publicistică (2003) și pentru știință (2007)[5][6].

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]

Vlad Pohilă a primit următoarele distincții:[1]:

  • Diploma de Excelență a BM „B.P. Hasdeu” (2007)
  • Diploma de excelență a Direcției Cultură a municipiului Chișinău (2009)
  • Laureat al Galei Timpului 2008 - Diploma de Excelență a ziarului Timpul
  • Diploma Salonului Internațional de carte la categoria Eseu (2008)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova la compartimentul Eseu, pentru cartea Și totuși, limba română (2009)
  • Cetățean de onoare al satului Șoimărești, comuna Drăgănești, județul Neamț, România (2006)
  • Diploma „Ordinul ziariștilor”, clasa I (aur), „Pentru competență în activitatea jurnalistică”, acordată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (august 2009).

Lista de pseudonime

[modificare | modificare sursă]

Comentator, Cronicar, Lector, Literator, „M”, Observator, Observator „M”, P. Albu, P. Vlad, P.V., Redactorul, Rep. „M”, Reporter, S.N., V.P., V. Prisăcaru, V. Putinișteanu, V. Ureche, V.I.P., Val Ionescu, Vl. Prisăcaru, Vl. Negureneanu, Vlad Prisăcaru.[3]

„De ce mi-e drag Vlad Pohilă? Pentru că ceea ce scrie este temeinic și se reazemă pe o solidă cultură – dovadă că o personalitate nu se poate afirma în afara unei riguroase pregătiri culturale, dar nici în afara scânteii divine pe care, înainte de a purcede pe calea cunoașterii, e necesar ca Dumnezeu să ți-o fi pus în piept la naștere.[7]
—Grigore Vieru
„Privind retrospectiv la tot ce a făcut Vlad Pohilă în zbuciumata lui viață, putem afirma cu certitudine că axa principală în toate câte le-a realizat a fost iubirea de neam.[8]
—Ana Bantoș
„Vlad Pohilă a fost un intelectual desăvârșit, un adevărat cavaler loial și protector al demnității cuvântului scris și rostit. Pentru el, scrisul nu a fost niciodată o rutină a profesiei de publicist: se apropia de cuvinte cu o grijă și înțelepciune părintească instinctivă, preocupat de a le păstra rostul și frumusețea predestinată.[9]
—Sergiu Petru Palii

Bibliografie selectivă

[modificare | modificare sursă]
  • Pohilă, Vlad. Grafia latină pentru toți: [îndrumar ortografic] / Vlad Pohilă. – Chișinău: Știința, 1990. – 159 p.
  • Pohilă, Vlad. Mic dicționar de nume proprii străine / Vlad Pohilă. – Chișinău: Ed. ARC, [2004]. – 263 p. – Bibliogr.: p. 262-263. – (Tranșă nouă, corectată).
  • Pohilă, Vlad. Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc: (considerații asupra transcierii și pronunțării) / Vlad Pohilă. – Chișinău: Știința, 1988. – 224 p.
  • Pohilă, Vlad. Să citim, să scriem cu litere latine: [îndreptar] / Vlad Pohilă, Vitalia Vangheli-Pavlicenco. – Chișinău: Lumina, 1989. – 40 p. – (Text intercalate, cu litere rusești și litere latine).
  • Pohilă, Vlad. Și totuși, limba română: (articole, eseuri, prefețe, recenzii)/ Vlad Pohilă. -- Chișinău: Prometeu, 2008. -- 496 p.
  • Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române / Academia de Științe a R.S.S. Moldova; Ministerul științei și învățământului al R.S.S. Moldova / colectiv de autori, inclusiv Vl. Pohilă. – Chișinău: Lumina, 1990. – 208 p.
  • Buczkowski, Leopold. Torentul negru: roman / Leopold Buczkovski / trad. din polonă și pref. de Vl. Pohilă. –Chișinău: Lit. Artistică, 1986. – 251 p.
  • Grafica de carte moldovenească = Kniznaia grafika Moldavii / alcăt. R. Akulova, trad. din rusă de Vl. Pohilă. – Chișinău: Lit. Artistică, 1986. – 180 p.; il.
  • Milev, Iordan. Domnul Tine-mi Umbrela: povestiri despre Ghidușel: [roman pentru copii și adolescenți] / trad. din bulgară de Vl. Pohilă. – Chișinău: Lit. Artistică, 1987. – 252 p., il.
  • Prokofiev, Serghei. Autobiografie / Serghei Prokofiev; trad. din rusă și comentarii de Vl. Pohilă. – Chișinău: Lit. Artistică, 1981. – 182 p.
  • Sultanov K. Omar Khayyam: [biografie romanțată] / K. Sultanov, Ș. Sultanov; trad. din rusă de Vl. Pohilă. – Chișinău: Cartea Moldovenească, 1989. - (Col. “Oameni de seamă”).
  • Tarasenco, Larisa. Moldova: secvențe cinematografice = O Moldavii âzykom kinematografii = Moldavia, Introduced to Cinematograpfy / Larisa Tarasenco; trad. de Vl. Pohilă. – Chișinău: Timpul, 1984. – 116 p.
  • Pohilă, Vlad. Basarabenii în URSS: străini în țara străină...: [studiu etno-sociologic] / Vlad Pohilă // Timpul de dimineață. – 2005. – 3 iun. – P. 14-15; 17 iun.; P.16-17; 24 iun. – P. 13.
  • Pohilă, Vlad. Ca o frunză în bătaia vântoaielor : [aspecte soc.-pol. ale funcționării limbii oficiale (de stat) în R. Moldova] / Vlad Pohilă // Timpul de dimineață. – 2005. – 2 sept. – P. 21.
  • [Pohilă, Vlad]. Cartea, o magnifică lucrare a Spiritului Divin: [traducerea în română a Bibliei] – Semnat: Vl. Prisăcaru.
  • Pohilă, Vlad. Cavaler mereu îndrăgostit de limba română : [lingvistul Valentin Mândâcanu la 75 de ani] / Vlad Pohilă // Lit. și arta. - 2005. - 4 aug. - P. 5.
  • Pohilă, Vlad. Cât privește limba și scrisul japonezilor... : [eseu despre spiritualitatea niponă] / Vlad Pohilă // Limba Română. – 2003. – Nr. 2-3. – P. 117-122. – Bibliogr. : 13 titl.
  • Pohilă, Vlad. Două veacuri și mai bine de ortografie românească / Vlad Pohilă // BiblioPolis. – 2004. – Vol. 10, Nr. 2. – P. 40-43.
  • Pohilă, Vlad. Dualul ex-iugoslav: ieri și azi, posibil și mâine: [despre lit. și cultura din Serbia și din Slovenia] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. – 2006. – Nr 3. – P. 50-63.
  • Pohilă, Vlad. Indice tematic la “Cugetări” [de N. Iorga] / Vlad Pohilă // Iorga, Nicolae. Cugetări.-Chișinău: Prometeu, 2005. – P. 281-322.
  • Pohilă, Vlad. [Inițiere, pentru elevi, în ortografia limbii române] / Vlad Pohilă // Dicționar ortografic al limbii române (DOR). – Ed. a 2-a. – Chișinău, București; Litera, Litera Internațional, 2003. – P. 5-11.
  • Pohilă, Vlad. Legenda Constantin Tănase: [la aniversare a publicistului C. Tănase] / Vlad Pohilă // Lit. și arta. – 2004. – 24 iun. – P. 2; Timpul. – 2004. – 25 iun. – P. 6.
  • Pohilă, Vlad. Măiastră a cuvântului rostit, îndrăgostită de cuvântul scris: [Ninela Caranfil] / Vlad Pohilă // Ninela Caranfil. Biobibliografie / Bibl. Municipală “B.P. Hasdeu”. – Chișinău: [S.n.], 2007. – P. 6–15.
  • Pohilă, Vlad. Mihail Sadoveanu în Basarabia sub ocupație sovietică: aspecte ale receptării editoriale a creației maestrului / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. – 2005. – Nr. 3-4. – P. 186-193.
  • Pohilă, Vlad. Nu ar strica să fim măcar nițel georgieni : [paralele vizând situația soc.-pol. din Georgia și din R. Moldova] / Vlad Pohilă // Timpul. – 2003. – 24 oct. – P. 16; 31 oct. – P. 13.
  • Pohilă, Vlad. Ochi de șoim : [arta fotografică a lui Vasile Șoimaru, dr. în economie, conf. univ. la ASEM, publicist] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003. - Nr 1. - P. 106-109; fotogr.
  • Pohilă, Vlad. O jertfă tulburătoare. În numele tatălui... : [prof. univ. dr. Zamfira Mihail, lingvistă, etnolog de la București] / Vlad Pohilă // Născut în Cornova: omagiu lui Paul Mihail. – Chișinău, 2006. – P. 107-114.
  • Pohilă, Vlad. O lumină ce vine din Banatul Sârbesc : [starea limbii, literaturii și a presei de lb. română din Voievodina] / Vlad Pohilă // Limba Română. – 2003. – Nr. 2-3. – P. 142-144.
  • Pohilă, Vlad. Omniprezența unui Om absent, aici : [Marcel Dinu, ex-Ambasador al României în R. Moldova] / Vlad Pohilă // Lit. și arta. – 2003. – 24 iul. – P. 2.
  • Pohilă, Vlad. Perpetua venire a lui Nichita Stănescu la Chișinău / Vlad Pohilă // Limba Română – 2007. – Nr 7-9. – P. 9-12.
  • Pohilă, Vlad. “Personificarea gramaticii românești”: (Mioara Avram [1933-2003] ar fi împlinit 75 de ani…) / Vlad Pohilă // Limba Română. – 2007. – Nr. 1-3. – P. 77-82. – Bibl.: P. 81-82.
  • Pohilă, Vlad. Presa scrie istoria. Uneori, chiar modelează segmente de istorie / Vlad Pohilă // Presa din Basarabia: Analize, contexte, valori (1856-2004). / Muzeul Naț. de Ist. a Moldovei. Univ. de Stat a Moldovei. – Chișinău: Cartdidact, 2005. – P. 95-102.
  • Pohilă, Vlad. Să fie duplicitatea o trăsătură a caracterului nostru național?: (sărmana identitate națională a basarabenilor…) / Vlad Pohilă // Timpul. – 2003. – 18 iul. – P. 10; 25 iul. – P. 11.
  • Pohilă, Vlad. “Să ne ținem aici cât mai mult, cât mai mulți...” : [interviu] / Vlad Pohilă // Limba Română. – 2003. – Nr. 2-3. – P. 63-74. – Consemnare : Luminița Dumbrăveanu.
  • Pohilă, Vlad.„Să ne apropiem de Eminescu mereu, cu dragoste,dar și cu recunoștința pe care le merită…”: Interviu / Vlad Pohilă // Flux. -- 2008. -- 15 ian.
  • Pohilă, Vlad. Schiță de portret al artistului pe culmile gloriei : [Eugen Doga] / Vlad Pohilă // Bibliopolis. – 2007. – Nr 3. – P. 76-85; Eugen Doga: compozitor, academician. – Chișinău: Știința, 2007. – P. 175-185. – (Col. “Academica”).
  • Pohilă, Vlad. Și totuși, limba română!...: [a propos de suspecta recunoaștere de către UE a îmbinării “limba moldovenească”] // Flux. – 2007. – 21 noiemb. – P. 3; Flux. Ed. de vineri. – 2007. – 22 noiemb. – P. 3.
  • Pohilă, Vlad. Ucis, dar neînvins în Cetatea Dreptății noastre : [65 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga] / Vlad Pohilă // Timpul de dimineață. – 2005. – 25 noiemb. – P. 10.

  • Pohilă, Vlad. Cel mai rezistent monument al satului Șomărești: [pref.] // Preutu, Agripina, Preutu Vasile. Satul Șoimărești [jud. Neamț, România]. Cinci veacuri de existență demnă: [monografie]. – Chișinău: Prometeu, 2006. – P. 5-10.
  • Pohilă, Vlad. Despre “dificil, dar nu și imposibil”: istorie, teorie, practică: [rec. la monografia “Traducere din perspectivă semiotică” de prof. univ. dr. hab. Irina Condrea. – Chișinău; 2006] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. – 2006. – Nr. 3. – P. 103 – 110; Limba Română. – 2007. – Nr. 1-3. – P. 180-187.
  • Pohilă, Vlad. Mircea Vulcănescu, o dimensiune frapantă a existenței românești: [postf.] / Vlad Pohilă // Mircea Vulcănescu. Litanii pentru trei stări: Poezii. Traduceri. Teatru. – Chișinău: Prometeu, 2004. – P. 151-168.
  • Pohilă, Vlad. Nicolae Iorga, un fericit prilej de cugetare – pentru noi, despre noi :[pref.] / Vlad Pohilă // Nicolae Iorga. Cugetări. – Chișinău: Prometeu, 2005. – P. 5-16.
  • Pohilă, Vlad. Patru secole de literatură română văzute de la Praga (și, parțial, de la Chișinău) : [rec. la cartea “Slovnik rumunskych spisovatelu”, Praha ;2001] / Vlad Pohilă // Limba Română. – 2003. – Nr. 4-5. –¬ P. 194-197.
  • Pohilă, Vlad. Prinos unor suferințe trecute, avertisment ca ele să nu se mai repete: [pref.] / Vlad Pohilă // Cemârtan-Spânu, Margareta. Lupii: amintirii din copilărie [ale unei deportate în Siberia]. – Chișinău: [S.n.], 2006. – P. 9-14.
  • Pohilă, Vlad. Pe bulevardul fără oameni; Doctor Fabius; Nu, el nu vroia să moară: [nuvele] / Vlad Pohilă // Basarabia. – 1997. – Nr. 9-10. – P. 86-95.
  • Pohilă, Vlad. Așot, ce-ai făcut tu, Așot?: [povestire] / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. – 2002. – Nr. 3. – P. 213-220.
  • Pohilă, Vlad. Un cumnat, doi cumnați: [povestire] / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. – 2003. – Nr 1. – P. 183-200.
  • Koprowski, Jan. O istorie a literaturii polone: [poem] / Jan Koprowski; trad. din polonă și comentarii de Vlad Pohilă // Mesagerul. – 1997. – 24 oct. – P. 6.
  • Promet, Lilli. De ce iubim noi România: [eseu] / Lilli Promet, Ralf Parve; trad. și prezentare a autorilor: Vlad Pohilă.- Viața Basarabiei. – 2002. – Nr. 1. – P. 223-229.
  • Slaby, Lumir. Microcosmos: [poem] / Lumir Slaby; trad. din lb. cehă și prezentare a autorului: Vlad Pohilă // BiblioPolis. – 2007. – Nr. 2. – P. 99.
  • Pohilă, Vlad. Isi par autoriem / Vlad Pohilă // Akas tiecas dziluma: moldavu noveles. – Riga: Liesma, 1986. – P. 451-459. – [37 de note bio-bibl. despre scriitorii incluși în antologia nuvelei mold., alcăt. și trad. Leons Briedis]. –(În lb. letonă).
  • Pohilă, Vlad. Literaturnyj talant Alexandru Robota / Vlad Pohilă; trad. din română de M. Metleaeva // Istoki zizni. – 2007. – Nr. 8 (Apr.). – P. 10. – (În lb. rusă).
  • Pohilă, Vlad. Le livre c’est toujors le meilleur cadeau / Vlad Pohilă // Courrier de Moldavie. – 2006. – Nr. 34 (Nov.-dec.). – P. 6. – (În lb. fr.).
  • Pohilă, Vlad. Vozvrasenie k latinice: [grafia latină pentru ruși] / Vlad Pohilă // Russkoe slovo. – 1990. – Nr. 1. – P. 33-35; Nr. 2. – P. 38-42. – (În lb. rusă).
  • Ciocanu, Anatol. Pohilă, Vlad /Anatol Ciocanu // Dicționarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2006. –Chișinău: Prut Intzernațional, 2006. – P. 355-356. – Semnat: An. C.).
  • Dumbrăveanu, Luminița. Un model de conștiință și rezistență: [Vl. Pohilă] / Luminița Dumbrăveanu // Limba Română. - 2003. – Nr. 2-3. – P. 63-64.
  • [Maxim, Dan-Dumitru]. Vlad Pohilă: hașuri aniversare / Dumitru-Dan Maxim // Viața Basarabiei. – 2003. – Nr. 1. – P. 181-182.
  • Petrencu, Anatol. Trecutul românesc în publicistica lui Vlad Pohilă / Anatol Petrencu // Lit. și arta. – 2003. – 3 apr. – P. 4; Anatol Petrencu: Biobliogr. – Chișinău, 2006.
  • [Vlad Pohilă la 50 de ani]: Ba nu. Ba da! // Timpul. – 2003. – 4 apr. – P. 2. – [Semnat: Redacția Timpul].
  • Rusu, Nicolae. Buletinul de identitate nr. 1997 al prozei din Basarabia // Basarabia. – 1998. – Nr. 3-5. – P. 153. – (Referiri la proza scurtă a lui Vl. Pohilă).
  • Scobioală, Genoveva. Vlad Pohilă la 50 de ani / Genoveva Scobioală // BiblioPolis. – 2003. – Nr. 1. – P. 38.
  • Tomescu, Domnița. La recherche onomastique dans la Republique Moldave / Domnița Tomescu // Onoma. – 1999. – Nr. 34. – P. 7-12. – (Referiri la studiile de lingvistică ale lui Vl. Pohilă).
  • Vlad Pohilă // Mass-media din Republica Moldova: Who’s who: Ghid 2003 / Comitetul pentru libertatea presei. – Chișinău: [S. n.], 2003. – P. 94.
  1. ^ a b c d e Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” (). Vlad Pohilă: Biobibliografie. Chișinău: Grafema Libris. p. 288. ISBN 978-9975-52-077-5. 
  2. ^ Calendar Național, 2008
  3. ^ a b Tricolici 2010.
  4. ^ Grigore Vieru (). „Literatura și arta”: 5. 
  5. ^ Calendar Național, Ed.Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2003, p. 84-87
  6. ^ Calendar Național, Ed.Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2008, p. 133-137.
  7. ^ „Grigore Vieru: De ce mi-e drag Vlad Pohilă”, Revista de știință și cultură „Limba Română” (Chișinău), nr. 2-3 (256-257), anul XXX, 2020, p. 379-381.
  8. ^ Bantoș, Ana. „Vlad Pohilă: N-am lăsat niciodată jurnalismul”, Revista de știință și cultură „Limba Română” (Chișinău), nr. 2-3 (256-257), anul XXX, 2020, p. 370-374.
  9. ^ Palii, Sergiu Petru. „Demnitate și speranță. În amintirea lui Vlad Pohilă”, Revista de știință și cultură „Limba Română” (Chișinău), nr. 2-3 (256-257), anul XXX, 2020, p. 375-378.
  • Tricolici, Claudia (). Vlad Pohilă: Biobibliografie. Chișinău: Grafema Libris. p. 11-12. 
  • Calendar Național 2008. Chișinău: BNRM, 2008, p. 133-137.
  • Calendar Național 2003. Chișinău: BNRM, 2003, p. 84-87.
  • Literatura și arta. 20 septembrie 2007, p. 5.
  • Akademos [revista AȘM, serie nouă]. 2007. Nr. 2-3, p. 28.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]