French
DeutschAlexandru al II-lea Mavrocordat
| Alexandru al II-lea Mavrocordat | |
 Domn al Moldovei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Constantinopol, Imperiul Otoman |
| Decedat | (64 de ani) Moscova, Imperiul Rus |
| Părinți | Ioan N. Mavrocordat |
| Cetățenie |  Republica Moldova |
| Ocupație | Dragoman |
| Apartenență nobiliară | |
 Domn al Moldovei | |
| Domnie | 12 ianuarie 1785 – 14 decembrie 1786 |
| Predecesor | Alexandru I Mavrocordat |
| Succesor | Alexandru Vodă Ipsilanti |
Modifică date / text  | |
Alexandru al II-lea Mavrocordat, supranumit Firaris (în traducere fugarul; n. , Constantinopol, Imperiul Otoman – d. , Moscova, Imperiul Rus) a fost domn al Moldovei între 12 ianuarie 1785 și 14 decembrie 1786.
Domnie
[modificare | modificare sursă]Alexandru al II-lea a fost fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a deveni domn al Moldovei, a fost dragoman al Porții. Ca domn s-a aflat în bune relații atât cu Rusia cât și cu Austria, care se pregăteau pentru război împotriva Turciei.
Doar un an după de la sosirea lui Alexandru al II-lea la Iași, consulul austriac, Raicevici, care începuse să-și impună voința la curtea Moldovei, a cerut Porții mazilirea domnitorului deoarece acesta părea prea interesat de politica țarului Rusiei.[1] Alexandru al II-lea nu a așteptat sosirea firmanului de mazilire, ci s-a refugiat împreună cu familia la Petersburg unde țarul i-a acordat titlul de Principe. Ulterior, el s-a aflat printre conducătorii mișcării de eliberare a Greciei de sub jugul turcesc, în perioada numită în istorie „pre-eteria”. El a rămas în Rusia până la sfârșitul vieții în 1809 întreținând permanent corespondență permanentă cu soția sa, Zamfira, care trăia la Constantinopol.[1]
Alexandru al II-lea s-a căsătorit la Constantinopol cu Zamfira, fiica lui Nicolae Caragea, domnitor al Țării Românești între 1782 și 1783).[2]
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Constantin Gane: Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. 2, Editura Junimea, Iași, 1972.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
| Predecesor: Alexandru I Mavrocordat | 1785 – 1786 | Succesor: Alexandru Vodă Ipsilanti |
