Comuna Unguraș, Cluj

Acest articol se referă la o comună din județul Cluj, România. Pentru alte sensuri, vedeți Unguraș (dezambiguizare).
Unguraș
Bálványosváralja
—  comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Unguraș se află în România
Unguraș
Unguraș
Unguraș (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°06′29″N 24°03′26″E ({{PAGENAME}}) / 47.10806°N 24.05722°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA59880
Atestare1269 [1]

ReședințăUnguraș
Sate componenteUnguraș, Batin, Daroț, Sicfa, Valea Ungurașului

Guvernare
 - PrimarCristian-Alin Rotar[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total63,62 km²
Altitudine281 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.443 locuitori
 - Densitate48,33 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407570
Prefix telefonic+40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Unguraș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Unguraș (în maghiară Bálványosváralja, în germană Balvanyos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Batin, Daroț, Sicfa, Unguraș (reședința) și Valea Ungurașului.

Așezare locuită din perioada preromană, înainte de anul 106 d.Chr..

Satul Unguraș este atestat documentar din 1269, sub numele de Castrum Balwanius [1]. De-a lungul timpului apare menționat sub diverse denumiri:

-1291 Balvanius

-1325 Castellanus de Balvanus

-1332-1337 Warala, Balvanus

-1370 Villa Varallya

-1456 Waralya

-1492 Waralya si Marnya

-1593 Varallia

-1612 Bálványos-Váralya

-1639 Bálványosvárallya

-1643 Bálványosvárallia ori Mariafalva

-1662 Varalja

-1808 Unguraș

A aparținut de comitatul Solnocul Interior, iar după reorganizarea din 1876/77 a trecut în Comitatul Solnoc-Dăbâca, ulterior a intrat în componența județului Someș, pentru ca în final să devină parte a județului Cluj.

Descoperiri arheologice

[modificare | modificare sursă]

Se atestă descoperirea, înainte de anul 1877 a câtorva cupe din bronz și din aramă, din perioada preromană. Cupele aveau diametre cuprinse între 11-17 cm și înălțimi între 5-8 cm, unele fiind lustruite, ornate simplu cu câteva șiruri de perle (sic), iar altele cu muchii.[4]

  • 2004-2008: Gavril Abrudean (PNL)
  • din 2008: Ildiko Mureșan (UDMR)

Date geologice

[modificare | modificare sursă]

În subsolul regiunii există o importantă acumulare de sare gemă, care se extinde între localitățile Unguraș și Nireș de-a lungul Văii Bandău, afluent al Someșului Mic. Corpul de sare are o lungime de cca 5 km (oríentare est-vest), o lățime de 0,6-1 km și o grosime de 200-400 m. Masivul de sare face parte din zona puțin tectonizată de la nord de Gherla, unde sarea a conservat în bună parte poziția stratigrafică inițială, fiind supusă doar la ușoare fenomene de lentilizare, boltire și laminare.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Unguraș

     Maghiari (59,72%)

     Români (35,69%)

     Romi (2,37%)

     Alte etnii (0,12%)

     Necunoscută (2,09%)

Componența confesională a comunei Unguraș

     Reformați (44,78%)

     Ortodocși (34,38%)

     Adventiști (8,84%)

     Penticostali (5,36%)

     Greco-catolici (2,17%)

     Romano-catolici (1,35%)

     Alte religii (0,74%)

     Necunoscută (2,37%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Unguraș se ridică la 2.443 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.777 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (59,72%), cu minorități de români (35,69%) și romi (2,37%), iar pentru 2,09% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (44,78%), cu minorități de ortodocși (34,38%), adventiști (8,84%), penticostali (5,36%), greco-catolici (2,17%) și romano-catolici (1,35%), iar pentru 2,37% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Unguraș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cristian-Alin Rotar[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Uniunea Democrată Maghiară din România4    
Partidul Național Liberal2    
Uniunea Salvați România1    

Evoluție istorică

[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.450 1.217 1.062 116 55
1880 2.540 1.268 1.192 14 66
1890 2.629 1.333 1.223 51 22
1900 3.015 1.331 1.642 40 2
1910 3.014 1.329 1.615 68 2
1920 2.755 1.338 1.335 1 81
1930 3.152 1.590 1.471 3 25 63
1941 3.520 1.657 1.771 78 14
1956 4.107 2.099 1.946 6 48 8
1966 4.131 2.158 1.972 1
1977 4.019 1.873 2.095 2 49 0
1992 3.349 1.349 1.974 1 24 1
2002 3.093 1.131 1.850 1 109 2
2011 2.746 990 1712 42

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Varaljai Marton, învățat
  • Misztotfalusi Kis Miklos, scriitor și tipograf
  • Fekete Mihaly (1820-1871), pedagog

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Fotografii din Ungurașul de altădată (PDF). Cluj-Napoca: Consiliul Județean Cluj. . [nefuncțională]
  1. ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 243
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Structura etno-demografică a României