Comuna Beliș, Cluj
Beliș | |||
— comună — | |||
| |||
Localizarea satului pe harta României | |||
Coordonate: 46°41′04″N 23°01′45″E / 46.68444°N 23.02917°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Cluj | ||
SIRUTA | 56014 | ||
Atestare | 1770 | ||
Reședință | Beliș | ||
Sate componente | Beliș, Bălcești, Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea, Smida | ||
Guvernare | |||
- Primar | Violeta Trifu[*][2] (IND, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 206,49 km² | ||
Altitudine | 1.162 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 1.008 locuitori | ||
- Densitate | 6,76 loc./km² | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Cod poștal | 407075 | ||
Prefix telefonic | +40 x64[1] | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Localizarea comunei în județul Cluj | |||
Modifică date / text |
Beliș (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bălcești, Beliș (reședința), Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida.[3] Se află la aproximativ 77 km vest de Cluj-Napoca și circa 27 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.
Comuna este alcătuită din următoarele 6 sate: Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Satul Giurcuța de Jos a fost dezafectat prin decretul 223/1972 pentru construirea barajului de acumulare Fântânele.[4]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Nu se cunoaște data exactă a formării localității, se presupune însă că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la pășunat. Aceștia și-au ridicat în zonă colibe, iar ulterior s-au așezat în zonă, rămânând definitiv acolo. Pe la 1737 în documentele vremii este amintită și localitatea Beliș.
La inceputul anilor 1970, pe vatra veche a satului Beliș s-a construit barajul Beliș-Fântânele, iar locuințele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuța de Jos, cu vatra și mormintele strămoșilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica.
Date geografice
[modificare | modificare sursă]Localitatea este extinsă pe pantele de nord-vest ale Munților Gilău și pe cele de sud-sud-est ale Măgurii Călățele din Munții Apuseni, pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al Râului Someșul Cald.
Comuna este așezată în plin ținut al moților, la o altitudine de 1.050 m.
Căi de acces
[modificare | modificare sursă]Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai ușor se ajunge pe șosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Brașov, iar din Huedin se trece pe drumul național [ [ DN1R ] ]către Beliș.
Arii protejate
[modificare | modificare sursă]Molhașul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliș, rezervație naturală botanică (molhaș = mlaștină oligotrofă, săracă în substanțe minerale și nutritive).
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Beliș se ridică la 1.008 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.211 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,82%), iar pentru 14,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,98%), cu o minoritate de penticostali (5,46%), iar pentru 15,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Beliș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Violeta Trifu[*] , politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 3 | ||||
Partidul Național Liberal | 3 | ||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||
Alianța Dreapta Unită | 1 |
Evoluție istorică
[modificare | modificare sursă]Structura etnică
[modificare | modificare sursă]De-a lungul timpului populația satului Beliș a evoluat astfel:
Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1850 | 545 | 537 | 8 | 0 | ||||
1880 | 775 | 719 | 16 | 40 | ||||
1890 | 931 | 919 | 11 | 1 | 0 | |||
1910 | 1.739 | 1.391 | 282 | 38 | 28 | |||
1920 | 1.501 | 1.441 | 38 | 22 | ||||
1930 | 2.134 | 2.003 | 76 | 20 | 15 | 20 | ||
1941 | 2.529 | 2.507 | 17 | 1 | 4 | |||
1956 | 2.878 | 2.864 | 13 | 1 | ||||
1966 | 3.532 | 3.524 | 8 | 0 | ||||
1977 | 3.022 | 2.999 | 22 | 1 | ||||
1992 | 1.546 | 1.546 | 0 | |||||
2002 | 1.384 | 1.381 | 2 | 1 | 0 |
Beliș, Cluj - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura confesională
[modificare | modificare sursă]Conform datelor recensământului în localitatea Beliș cultele religioase erau reprezentate în 2002 astfel: 87% ortodocși, 12% baptiști și 1% alte culte. De-a lungul timpului proporția confesiunilor a fost următoarea:
Recensământul[11] [10] | Structura confesională | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Alte confesiuni | ||
1857 | 649 | 649 | 0 | |||||
1869 | 810 | 795 | 5 | 2 | 8 | |||
1880 | 775 | 756 | 19 | |||||
1890 | 931 | 919 | 1 | 11 | ||||
1910 | 1.739 | 1.339 | 86 | 105 | 124 | 85 | ||
1930 | 2.134 | 1.957 | 57 | 42 | 64 | 14 | ||
1992 | 1.546 | 1.469 | 1 | 76 | ||||
2002 | 1.384 | 1.304 | 3 | 2 | 1 | 74 |
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn din Beliș
- Biserica de lemn din Dealu Negru (din anul 1764)
- Biserica fortificată de la Văleni
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Bradul lui Horea din pădurea Scorușet
- Cetățile Rădesei
- Lacul și stațiunea Beliș-Fântânele
- Cascada de la Răchițele
- Cheile Galbenei și Izbucul Galbenei
- Cheile Someșului Cald
- Molhașul Mare de la Izbuc (8,0 ha) [12]
- Poiana Florilor
- Parcul Natural Munții Apuseni
- Rezervația naturală Cetățile Ponorului
- Valea Iadei și Stâna de Vale
- Zonele din jurul lacului Fântânele
Peșteri
[modificare | modificare sursă]- Peștera Piatra Ponorului
- Peștera Ghețarul Scărișoara
- Peștera Urșilor
- Parcul Natural Munții Apuseni
- Peștera Alunu
- Peștera Humpleului
- Peștera Zmeilor
Date economice
[modificare | modificare sursă]Principalele ocupații ale locuitorilor comunei sunt creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.
Pe lângă aceasta se mai practică colectarea ciupercilor și a fructelor de pădure.
Din cauza altitudinii ridicate agricultura nu se poate practica la nivel dezvoltat.
Zona este una cu un potențial turistic ridicat, ceea ce a dus la creșterea industriei locale de agroturism și se așteaptă creșteri și mai mari în domeniu.
Educație
[modificare | modificare sursă]Există o școală în satul Beliș și două în satul Poiana Horea. În Beliș există și o grădiniță de copii.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Biserica cu hramul „Sfinții 40 de mucenici”, copia fidelă a celei rămasă sub apele lacului de acumulare
- Lacul de acumulare Fântânele-Beliș
- Biserica de lemn din Beliș
- Biserica ortodoxă din Bălcești
- Giurcuța de Sus
- Biserica de lemn din Giurcuța de Sus
- Poiana Horea
- Biserica de lemn din Poiana Horea
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj
- Masacrul de la Beliș
- Biserica de lemn din Poiana Horea
- Biserica de lemn din Giurcuța de Sus
- Biserica de lemn din Beliș
- Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea
|isbn=
: invalid character (ajutor). - Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
- ^ Viorel STĂNICĂ. „EVOLUȚIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A JUDEȚULUI CLUJ, ÎN PERIOADA 1968-2002” (PDF). REVISTA TRANSILVANĂ DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002.[nefuncțională]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate[nefuncțională – arhivă]
- ^ a b Structura etno-demografică a României
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune[nefuncțională – arhivă]
- ^ Molhaș: mlaștină oligotrofă (săracă în substanțe minerale și nutritive).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Beliș la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Comuna Beliș, Cluj |