Comuna Beliș, Cluj

Beliș
—  comună  —
Stemă
Beliș Beliș (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°41′04″N 23°01′45″E ({{PAGENAME}}) / 46.68444°N 23.02917°E
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	56014
Atestare	1770
Reședință	Beliș
Sate componente	Beliș, Bălcești, Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea, Smida
Guvernare
- Primar	Violeta Trifu[*]​[2] (IND, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	206,49 km²
Altitudine	1.162 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	1.008 locuitori
- Densitate	6,76 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407075
Prefix telefonic	+40 x64[1]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj
Modifică date / text

Beliș (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bălcești, Beliș (reședința), Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Se află la aproximativ 77 km vest de Cluj-Napoca și circa 27 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.

Comuna este alcătuită din următoarele 6 sate: Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Satul Giurcuța de Jos a fost dezafectat prin decretul 223/1972 pentru construirea barajului de acumulare Fântânele.^[3]

Nu se cunoaște data exactă a formării localității, se presupune însă că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la pășunat. Aceștia și-au ridicat în zonă colibe, iar ulterior s-au așezat în zonă, rămânând definitiv acolo. Pe la 1737 în documentele vremii este amintită și localitatea Beliș.

La inceputul anilor 1970, pe vatra veche a satului Beliș s-a construit barajul Beliș-Fântânele, iar locuințele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuța de Jos, cu vatra și mormintele strămoșilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica.

Localitatea este extinsă pe pantele de nord-vest ale Munților Gilău și pe cele de sud-sud-est ale Măgurii Călățele din Munții Apuseni, pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al Râului Someșul Cald.

Comuna este așezată în plin ținut al moților, la o altitudine de 1.050 m.

Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai ușor se ajunge pe șosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Brașov, iar din Huedin se trece pe drumul național [ [ DN1R ] ]către Beliș.

Molhașul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliș, rezervație naturală botanică (molhaș = mlaștină oligotrofă, săracă în substanțe minerale și nutritive).

Componența etnică a comunei Beliș

     Români (84,82%)

     Alte etnii (0,2%)

     Necunoscută (14,98%)

Componența confesională a comunei Beliș

     Ortodocși (77,98%)

     Penticostali (5,46%)

     Alte religii (1,39%)

     Necunoscută (15,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Beliș se ridică la 1.008 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.211 locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,82%), iar pentru 14,98% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,98%), cu o minoritate de penticostali (5,46%), iar pentru 15,18% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Comuna Beliș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Violeta Trifu[*]​, politician independent, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

De-a lungul timpului populația satului Beliș a evoluat astfel:

Beliș, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform datelor recensământului în localitatea Beliș cultele religioase erau reprezentate în 2002 astfel: 87% ortodocși, 12% baptiști și 1% alte culte. De-a lungul timpului proporția confesiunilor a fost următoarea:

• Biserica de lemn din Beliș
• Biserica de lemn din Dealu Negru (din anul 1764)
• Biserica fortificată de la Văleni

• Bradul lui Horea din pădurea Scorușet
• Cetățile Rădesei
• Lacul și stațiunea Beliș-Fântânele
• Cascada de la Răchițele
• Cheile Galbenei și Izbucul Galbenei
• Cheile Someșului Cald
• Molhașul Mare de la Izbuc (8,0 ha) ^[11]
• Poiana Florilor
• Parcul Natural Munții Apuseni
• Rezervația naturală Cetățile Ponorului
• Valea Iadei și Stâna de Vale
• Zonele din jurul lacului Fântânele

• Peștera Piatra Ponorului
• Peștera Ghețarul Scărișoara
• Peștera Urșilor
• Parcul Natural Munții Apuseni
• Peștera Alunu
• Peștera Humpleului
• Peștera Zmeilor

Principalele ocupații ale locuitorilor comunei sunt creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.

Pe lângă aceasta se mai practică colectarea ciupercilor și a fructelor de pădure.

Din cauza altitudinii ridicate agricultura nu se poate practica la nivel dezvoltat.

Zona este una cu un potențial turistic ridicat, ceea ce a dus la creșterea industriei locale de agroturism și se așteaptă creșteri și mai mari în domeniu.

Există o școală în satul Beliș și două în satul Poiana Horea. În Beliș există și o grădiniță de copii.

• 
  Biserica cu hramul „Sfinții 40 de mucenici”, copia fidelă a celei rămasă sub apele lacului de acumulare
• 
  Lacul de acumulare Fântânele-Beliș
• 
  Biserica de lemn din Beliș
• 
  Biserica ortodoxă din Bălcești
• 
  Giurcuța de Sus
• 
  Biserica de lemn din Giurcuța de Sus
• 
  Poiana Horea
• 
  Biserica de lemn din Poiana Horea

• Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj
• Masacrul de la Beliș
• Biserica de lemn din Poiana Horea
• Biserica de lemn din Giurcuța de Sus
• Biserica de lemn din Beliș
• Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Materiale media legate de Beliș la Wikimedia Commons

Portal Cluj

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Comuna Beliș, Cluj

• Pagina Primăriei
• Imagini din Beliș și împrejurimi Arhivat în 26 iunie 2006, la Wayback Machine.
• Prezentarea generală a comunei Arhivat în 4 octombrie 2006, la Wayback Machine.

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Cluj Reședința Cluj-Napoca Municipii Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla Orașe Huedin Comune Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni Sate Sate din județul Cluj

v • d • m Comuna Beliș, județul Cluj Sat reședință Beliș Alte sate componente Bălcești  • Dealu Botii  • Giurcuța de Jos  • Giurcuța de Sus  • Poiana Horea  • Smida Rezervații naturale Molhașul Mare de la Izbuc

v • d • m Obiective turistice în județul Cluj Localități Orașe Cluj-Napoca · Câmpia Turzii · Dej · Gherla · Huedin · Turda Stațiuni Băișoara · Băile Someșeni · Băile Băița · Băile Cojocna · Băile Ocna Dejului · Băile Turda · Băișoara · Beliș · Stațiunea Fântânele Obiective naturale Cheile Turzii  · Cheile Turului  · Cheile Borzești  · Cheile Someșului Cald  · Fânațele Clujului  • Fânațele Suatu I și II  · Lacul Floroiu  · Lacul Tarnița · Lacul Fântânele  · Lacurile Geaca  · Molhașul Mare de la Izbuc  • Muntele Băișorii  · Muntele Gilău  · Masivul Vlădeasa  · Munții Trascăului  · Pădurea Ciuașului  • Pârâul Dumbrava  • Fânațele Clujului · Rezervația Padiș  · Rezervația Lacul Știucii  · Rezervația ornitologică Valea Legiilor  · Salina Turda  · Valea Drăganului Construcții Vestigii istorice Așezarea celtică de la Apahida · Castrul roman Samum de la Cășeiu · Castrul roman Potaissa de la Turda · Castrul roman de la Gilău · Biserici de lemn din Cluj Castele și conace Castelul Bánffy de la Bonțida · Castelul Bánffy din Borșa · Castelul Bocskai din Aghireșu · Castelul de la Gilău · Castelul Wass-Banffy de la Gilău · Castelul Haller din Coplean · Castelul Mikes din Săvădisla · Castelul Kemény-Bánffy din Luncani · Castelul Kornis din Mănăstirea · Castelul Teleki din Luna de Jos Palate Palatul Princiar din Turda · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca · Palatul Babos din Cluj-Napoca · Palatul Bánffy din Cluj-Napoca · Palatul Berde din Cluj-Napoca · Palatul de Finanțe · Palatul de Justiție · Palatul Elian · Palatul Josika · Palatul Poștei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhédey · Palatul Széki · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass Cetăți Cetatea Bologa · Cetatea Dăbâca · Cetatea Fetei de la Florești · Cetatea Liteni · Cetatea Gherla · Cetățuia din Cluj-Napoca Lăcașe de cult Biserica Ortodoxă din Feleacu · Biserica Reformată din Dej · Biserica Reformată din Huedin · Biserica Reformată din Luncani · Biserica Reformată din Turda Veche · Biserica Romano-Catolică din Turda · Mănăstirea Nicula Muzee Muzeul Satului din Cluj-Napoca · Conacul și muzeul Octavian Goga din Ciucea