Discuție Utilizator:Alex F.

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Alex F.) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! -- Sebi 1 noiembrie 2007 15:00 (EET)Răspunde

|- | Frits Philips || || Alex F. || 11 august 2017 || en:Frits Philips (Frederik Jacques "Frits" Philips), industriaș, umanist și erou olandez din Al Doilea Război Mondial |- | Vasile Gheție || || Alex F. || 11 august 2017 || Acad. Prof. Dr. Vasile Gheție a fost un medic veterinar român. |- | Ansamblul Alexandrov || || Alex F. || 11 august 2017 || en:Alexandrov Ensemble, Corul Armatei Ruse, fost Corul Armatei Roșii. |- | Cherhana || || Alex F. || 27 august 2017 || Cherhana: Construcție (făcută pe marginea apelor) în care se găsesc instalații speciale pentru prepararea, conservarea și transportarea peștelui (vezi Davidoglu, Dunăreanu, etc., cit. DEX).

• Prof. dr. Michael Shafir, Babes-Bolyai University, Department of International Studies
• Listă de locuțiuni în limba latină

According to Daxiat, Jean Yonnel is a Romanian Jew.

În 1859 numarul evreilor a atins deja cifra de 118.922 de persoane, în 1899, el s-a dublat din nou, atingînd cifra de 269.000 de persoane, în mai putin de un secol, prin urmare, populația evreiască din Vechiul Regat a sporit cu peste două mii la sută, pentru ca după încă 30 de ani, să se tripleze aproape. Toate aceste date au fost menționate într-un raport, intitulat Memoriu, adresat de guvernul român comunității internaționale, în 12 martie 1939, memoriu prin care justifica promulgarea legilor rasiale.<r>Biblioteca Academiei Române, Arhiva istorica, fond XXIV, dosar nr. 3 342, f. 16 (originalul în Ib. franceza).</r>

Bună ziua,

Am văzut că sunteți în plină activitate la articolul Horia Sima. O bună parte din modificările pe care le-ați făcut sunt în mod cert bine-venite. Însă cred că insistați prea mult pe aspecte generale și atrocități -- în acel articol trebuie urmărită viața lui Sima, nu crimele legionarilor împotriva evreilor în ansamblul lor. Dacă doriți să contribuiți în privința cadrului mai larg al mișcării legionare, o puteți face pe articolul respectiv; dacă doriți să contribuiți în cadrul și mai larg al istoriei României în acea perioadă, o puteți face la articolul despre istoria României. Dar hai să lăsăm articolele biografice să rămână biografice, ce spuneți? --Gutza _D^D+ 2 noiembrie 2007 16:51 (EET)Răspunde

AM PUS UN SITE DESPRE SUBIECT DAR L-AM STERS PT.CA PREZENTA MALWARE SI PUNEA IN PERICOL PC-UL UTILIZATORULUI.T@t@iemicu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Darksidezone (discuție • contribuții).

Buna, v-am observat contributiile si m-am gandit ca propunerea de stergere a acestui aricol de la wikipedia va intereseaza [1]. Plinul cel tanar 5 noiembrie 2007 18:17 (EET)Răspunde

Merci, corect, articolul mentionat de dv. trebuie sters. Ma sperie ideia sa nu devin un fel de aspirator de praf al Wikipediei, mai ales, fixat pe un singur subiect care nu este cel mai cardinal in preocuparile mele. Respect,Alex F. 5 noiembrie 2007 23:23 (EET)Răspunde

Subiectul la care va referiti nu intra nici in preocuparile mele, iar stergerea articolului respectiv nu eu am propus-o. V-am atras atentia asupra ei pentru ca ma gandeam ca doriti sa votati. Daca este cazul este suficient sa editati pagina respectiva, gasiti la fata locului mostre de formate pentru diversele tipuri de vot. Plinul cel tanar 6 noiembrie 2007 08:44 (EET)Răspunde

Nu contestă nimeni faptul că lista e disputabilă, însă trebuie ștearsă? Ea nu reprezintă opinia românilor ci rezultatul a unui sondaj realizat de o emisiune TVR, iar articolul este despre această emisiune, nu despre România. Nu înțeleg de ce ar deranja pe cineva acea listă atât timp cât oricum nu este considerată realistă. Rad Urs ^Mesaj 2 decembrie 2007 13:31 (EET)Răspunde

D.Rad Urs ^Mesaj Vox populi vox dei, ma aplec in modul cel mai democratic in fata dorintii majoritatii asa ca mi-am suflecat manecile si am "vandalizat" articolul in sensul in care - dupa propunerea administratorilor - sa reiasa clar ca-i vorba de un TV-show - foarte reusit de altfel - de rating, de o ierarhie controversata si nu de o lista referentiala, cu trimitere la Lista celor mai importanți români - problematica si ea, dar cu sanse mai bune de perfectionare in viitor.Alex F. 2 decembrie 2007 14:21 (EET)Răspunde

Domnule Alex, eu nu am considerat că ați „vandalizat” pagina :). Nu cred însă că acea listă trebuie ștearsă (din motivele de mai sus). Și un sfat practic: trimiteți răspunsurile dumneavoastră pe paginile de mesaje ale celorlalți utilizatori. Dacă îl veți posta aici există riscul ca respectivul să nu-l citească (pentru că nu știe că există). Rad Urs ^Mesaj 2 decembrie 2007 14:45 (EET)Răspunde

Rezon!Alex F. 2 decembrie 2007 14:49 (EET)Răspunde

G. Palade. --Feri Goslar 4 decembrie 2007 18:01 (EET)Răspunde

Merci, stiam de Prof. Dr. Palade. Avem doi Laureati ai Premiului Nobel nascuti in Romania: Palade si Elly Wiesel (n. la Sighetul Marmatiei, daca nu ma-nsel) da' pe asta al doilea este mai comod sa-l uitam pentru ca a avut impertinenta sa declare ca romanii au paticipat la holocaust in Romania, Transnistria, Odesa, etc. si ca au facut atrocitati si crime in masa cea ce-i destul de sifonant pentru mandria nationala. Alex F. 6 decembrie 2007 01:38 (EET)Răspunde

ELLY(ELIE) WIESEL=evreu nascut in Romania,care a trait in Romania si care a trait dupa razboi datorita lui Ion Antonescu ,care a fost facut de el criminal de razboi.A "scuipat" pe istoria,eroii si poporul roman la porunca si sub protectia Israelului.Premiul sau Nobel este nesemnificativ(pace)si este discutabil ce a facut el pentru pacea mondiala,iar ca roman nu merita consideratie denigrand Romania.T@t@iemicu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Darksidezone (discuție • contribuții).

Vă informez că voturile dvs de la Wikipedia:Destituiri au fost anulate deoarece nu aveți încă numărul suficient de editări. După regulament au drept de vot toți utilizatorii înregistrați de minimum o lună și care au minimum 100 de contribuții la activ, cu excepția utilizatorului vizat. Dacă în următoarele zile ajungeți la 100 de contribuții, atunci veți putea vota. Succes! ^{_GEO✍ 21 decembrie 2007 01:37 (EET)}Răspunde

Bună ziua. Am observat că scrieți fără diacritice. La Wikipedia se impune tuturor scrierea corectă atât a textului în limba română (inclusiv a literelor ă, â, î, ș, ț), cât și a cuvintelor din alte limbi.

Calculatorul vă permite selectarea limbii române la tastatură; aveți detalii tehnice la pagina aceasta. Dacă totuși din motive obiective nu puteți face acest lucru, interfața Wikipedia vă oferă posibilitatea de a insera în text literele românești cu diacritice folosind o serie de butoane aflate sub caseta de editare. La fel puteți introduce și caractere specifice altor limbi.

Cu speranța că pe viitor veți scrie corect în mod sistematic, vă urez o zi bună și spor la scris! —Whiteman 27 decembrie 2007 18:54 (EET)Răspunde

Dezbaterea legată de identitatea personală e binevenită. Eu sînt din august 2006 la Wikipedia, articolul despre scriitorul MM a fost început în noiembrie 2007 de Utilizator:Cezarika1, unul din cei 4 administratori care au cerut eliminarea mea de pe Wikipedia română [2]. N-am contribuit la acel articol [3]. Pe paginile de discuții se poate contribui, noțiunea de conflict de interes nici nu există cînd e vorba de paginile de discuții. Cine vorbește de conflicte de interese legate de editări pe paginile de discuții, ori nu cunoaște politicile Wikipedia, ori e rău intenționat. Dacă intenția mea aici era să popularizez acel scriitor, din august 2006 pînă în noiembrie 2007 puteam să scriu de 100 de ori articol despre acesta, folosind eventual clone. Am văzut o mulțime de cazuri de persoane care vin la rowiki doar ca să scrie articole despre ei înșiși. Problema principală aici este că lumea nu are obișnuința dezbaterii pe baza argumentelor logice, aprobarea sau dezaprobarea unei poziții pe motivul persoanei care o susține este un fenomen larg răspîndit printre români. Pentru mulți, e singurul fel de argument valabil (sînt pro ceva fiindcă Cutărescu e contra și îl antipatizează pe Cutărescu).--MariusM 28 decembrie 2007 02:24 (EET)Răspunde

Bună seara! Conform Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999 ISBN 973-27-06967 , pagina 616, în 1999 existau 37 de membri ai Academiei laureați ai premiului Nobel. Academia are mai multe tipuri de membri: titulari, corespondenți, de onoare (români sau străini). Membrii care sunt și PN sunt toți membri de onoare străini, inclusiv Palade, cetățean american de origine român. Al doilea român Nobel este Elie Wiesel, însă el nu este membru al Academiei Române. Lista celor 37 o găsiți la pagina menționată. --—Radufan 3 ianuarie 2008 18:28 (EET)Răspunde

Ca să propuneți un articol pentru ștergere, introduceți formatul de ștergere în articolul respectiv. Numai așa vor avea sens indicațiile pe care le citiți în format. --Gutza _D^D+ 8 ianuarie 2008 11:59 (EET)Răspunde

Am observat că atunci cînd vă referiți la alți wikipediști uitați să scrieți cuvîntul "Utilizator:" în fața numelui, ceea ce are ca rezultat o legătură roșie. De pildă, dacă vă referiți la mine, trebuie să scrieți "Utilizator:MariusM" între paranteze duble drepte, sau eventual "Utilizator:MariusM|MariusM" (tot între paranteze duble drepte) dacă nu vreți să mai apară cuvîntul "Utilizator" în text, dar să existe legătura la pagina mea.--MariusM 16 ianuarie 2008 20:58 (EET)Răspunde

Bună observația, sesizasem și eu. Nu uitați că merge și varianta [[Utilizator:MariusM|]], care produce tot MariusM. --Gutza _D^D+ 16 ianuarie 2008 21:02 (EET)Răspunde

Stimați domni MariusM șiGutza, vă mulțumesc pt. sfat și mă voi stradui să mă conformez. Alex F. 17 ianuarie 2008 18:08 (EET)Răspunde

Atunci cînd aplicați formatul {{șterge|Pentru că...}} v-aș ruga să înlocuiți „Pentru că” cu o justificare concretă. Altfel, cine se uită la articol vede „Motiv: Pentru că...” și nu înțelege ce nu e în regulă cu articolul și de ce trebuie șters. E drept că ați dat întotdeauna justificări la pagina unde se discută ștergerea, dar motivul trebuie să apară și pe articol. Mă refer la Ad-hoc - fabrica de publicitate și la Categorie:Directori de teatru; nu știu dacă ați făcut aceeași omisiune și la altele.

Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 22 ianuarie 2008 07:11 (EET)Răspunde

Nu există o soluție standard pentru a rezolva conflictele, dar în cazul articolului Radu Gyr văd că nu este vorba despre un conflict propriu-zis, ci doar de o mică neînțelegere: cine a introdus sursele, cine ce a citat din ele etc. Urmează să căutați surse de încredere pe subiectul respectiv și să preluați informații de acolo. Nu cred că în cazul lui Radu Gyr se poate pune problema de notabilitate, am auzit pînă și eu de el, dar într-adevăr găsirea surselor ar putea să pună probleme. Din cîte știu, Cotidianul e un ziar respectabil. În plus prezentarea pe care i-o face lui Radu Gyr mi se pare destul de detaliată. Chiar dacă fragmentul respectiv este copiat după o publicație care nu e de încredere (de fapt nu știu dacă Rost e de încredere sau nu), totuși, dacă Cotidianul a publicat articolul înseamnă că probabil informațiile respective au fost verificate. Problemele apar abia atunci cînd două surse de încredere se contrazic una pe alta. — AdiJapan ☎ 22 ianuarie 2008 09:57 (EET)Răspunde

Dacă nu e Gutza pe fază, vedeți modificarea mea de aici. Tagul <ref> de deschidere a citatului nu are "/". Doar cel de închidere arată așa </ref>.--Andrei^discuție 1 februarie 2008 02:55 (EET)Răspunde

Văd că s-a rezolvat, scriu doar ca să confirm că citisem mesajul. În altă ordine de idei, de obicei e mai productiv să scrieți la cafenea astfel de întrebări, tocmai ca să nu depindeți de dispobibilitatea unei singure persoane. --Gutza _D^D+ 1 februarie 2008 10:21 (EET)Răspunde

Nu trebuie să mai enumerați din nou toate tagurile ref și în secțiunea de bibliografie. De asta se ocupă tagul references - listează toate conținuturile tagurilor ref din textul articolului. Am șters câteva, care erau deja trecute în articol, dar am lăsat două care nu sunt introduse acolo. Vă rămâne să plasați dumneavoastră referința acolo unde trebuie - atunci ea va apărea oricum enumerată la bibliografie împreună cu celelalte.--Andrei^discuție 1 februarie 2008 12:22 (EET)Răspunde

Am observat că obișnuiți să salvați articolul la care lucrați în mod repetat la intervale scurte de timp, după modificări mici. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările nu este nevoie să salvați pagina, puteți folosi butonul de "previzualizare" . În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările la articol. Mulțumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 195.93.60.10 (discuție • contribuții).

Văd că ați pornit o acțiune de mediere legată de unele formulări din articolul Mircea Eliade. Ca procedură vă anunț că ați sărit peste cîteva etape foarte importante. Aveți detalii la Wikipedia:Rezolvarea disputelor și mai bine la en:Wikipedia:Dispute resolution, pentru că la en.wp au de-a face mai des cu conflictele și au pus la punct o politică de abordare a lor. În particular observ cu surprindere că pe pagina de discuții a articolului nu există nici o încercare de dialog legată de formulările pe care le contestați! Este ilogic să cereți mediere din partea altor utilizatori dacă părțile implicate nici măcar n-au discutat între ele.

Medierea --- cu atît mai mult cea oficială, așa cum păreți să doriți dumneavoastră --- este una din ultimele soluții la care recurgem (urmată doar de arbitrare) și se impune numai în chestiuni foarte grave și numai acolo unde nu s-a ajuns la nici un rezultat în urma unor discuții îndelungate. Nu este cazul la Mircea Eliade, cel puțin nu deocamdată. Vă rog să nu confundați Wikipedia cu un tribunal. Discuția civilizată este soluția firească pentru orice problemă. — AdiJapan 20 februarie 2008 11:54 (EET)Răspunde

V-am mutat contestația la Discuție:Mircea Eliade și am șters cererea de mediere. — AdiJapan 20 februarie 2008 12:01 (EET)Răspunde

„Se adună și cresc văzând cu ochii documentele și materialele, actele oficiale și declarațiile luate sub jurământ. Înalți magistrați și bravi ofițeri cari și-au riscat viața ca să apere cu puterile lor retragerea și exodul românilor, au văzut cu ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovaților, lovituri cu pietre și huiduieli. Toate aceste gesturi infame și criminale au fost comise de evreimea furioasă, ale cărei valuri de ură s-au deslănțuit ca sub o comandă nevăzută. De unde atâta ură? Așa ni se răsplătește bunăvoința și bunătatea noastră? Am acceptat acapararea și stăpânirea iudaică multe decenii și evreimea se răzbună în ceasurile grele pe care le trăim. Și de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă și publică de isprăvile bandelor ucigașe de sectanți sangvinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri, orașe și sate. Frații noștri își părăseau copiii bolnavi, părinții bătrâni, averi agonisite cu trudă. În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald și un cuvânt înțelegător, fie și numai sentimental, ar fi fost primit cu recunoștință. Li s-au servit gloanțe, au fost sfârtecați cu topoarele, destui dintre ei și-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele și li s-a furat ce aveau cu dânșii, ca apoi să fie supuși tratamentului hain și vandalic. Românimea aceasta, de o bunătate prostească față de musafiri și jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii, care se lăuda până mai ieri că are sentimente calde și frățești față de neamul nostru în nenorocire.”

—Nicolae Iorga, De ce atâta ură?, 6 iulie 1940, Neamul Românesc

„Evreii din România, mai ales cei din Moldova, trăiesc din comerț, din schimb, din inșelăciune în paguba altora și se feresc de orice muncă grea. Ei sint inteligenți, dar vicleni și, urmărindu-și numai interesele, caută să corupă moravurile. Sint razbunatori și cruzi, cita vreme nu simt un pumn viguros apasindu-le pe ceafă…”

. (Nicolae Iorga, in numarul din 5 iunie 1907 al ziarului pe care il conducea, la rubrica sa permanenta „Chestiunea taraneasca si evreii nostri")

Pentru puțin. Severina 27 februarie 2008 16:25 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru aprecieri. Articolul este departe de a fi terminat, iar eu nu intenționam să particip la acest concurs, a fost nominalizat de altcineva, fără știrea mea. Ca de la specialist la specialist, eu am un plan după care elaborez acest articol, și aș aprecia dacă m-ați lăsa deocamdată să îl termin fără să interveniți. Sper că veți ține cont de rugămintea mea. BlueMonday 10 martie 2008 13:35 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc pentru schimbarea titlului. Îmi permit să vă fac încă 2 sugestii: acolo unde spuneți "cost-efectivitate" este clar că vă referiți la "raportul cost-eficiență", termen consacrat de ceva timp; iar "ospitalism" e "hospitalism", cred că v-a scăpat o eroare de tastare, se mai întâmplă (am pățit-o și eu mai sus cu vaccinul "pneumocicic":)) BlueMonday 20 martie 2008 03:43 (EET)Răspunde

De asemenea textul de la secțiunea "Dosarul medical" El are o istorie care cuprinde boli anterioare și prezente, malformații, date heredo-colaterale, profesionale, socio-economice, medicații administrate și răspunsul la aceste medicații, dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor, etc poate fi comprimat folosind termeni consacrați care înglobează aceste noțiuni, rezultând o astfel de reformulare a textului: "El are o istorie care cuprinde antecedentele heredo-colaterale, antecedentele personale fiziologice și patologice, anamneza bolii." Cu asta am terminat și vă urez Noapte bună, atât cât a mai rămas din ea:) BlueMonday 20 martie 2008 04:01 (EET)Răspunde

• Bună dimineața v-am dat, belea v-ați căpătat! :)) Am observat că articolul dvs. se bazează pe surse de limbă engleză, în principal cu referire la medicina bazată pe dovezi din alte țări. AICI puteți găsi o sursă românească de calitate, o legătură externă spre site-ul CMR (Colegiul Medicilor din România), unde subiectul este foarte bine documentat. Sunt prezente informații despre metodologia elaborării ghidurilor de practică în România, instituții coordonatoare, etc. Și AICI aveți altă sursă, de la Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei. O să mai caut și altele, pentru că un articol românesc trebuie să documenteze bine, din surse credibile, și situația din România. Spor la lucru! BlueMonday 20 martie 2008 10:55 (EET)Răspunde
• Am o mică sugestie, neesențială, legată de o formulare din începutul articolului: în loc de "medicina bazată pe dovezi este o concepție medicală nouă" poate acceptați formularea "medicina bazată pe dovezi este o concepție medicală modernă, apărută spre sfârșitul secolului XX". Avantajul reformulării este că oferă o localizare precisă în timp, care nu necesită modificări ulterioare, când conceptul de MBD va fi pierdut aspectul de noutate, ca orice lucru peste care se așterne timpul. BlueMonday 21 martie 2008 08:47 (EET)Răspunde

Bună seara! Îmi pare rău să vă anunț că am descalificat cele două articole nominalizate de dv. la concurs, din cauza depășirii termenului limită. Sper că veți mai dori să participați la concursurile viitoare. Numai bine! — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 1 aprilie 2008 23:08 (EEST)Răspunde

La sfatul dumneavoastră, am verificat articolele mai bine. Articolul Drept între popoare nu a fost dezvoltat deloc pe perioada lunii martie (condiție a concursului), deci nu poate fi nominalizat. În cazul articolului Medicina bazată pe dovezi, am verificat întreg istoricul pe luna martie și nu am găsit nici o nominalizare pe pagina concursului. — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 2 aprilie 2008 12:13 (EEST)Răspunde

Bună ziua! Pe 17 mai 2008 se organizează o nouă întâlnire a wikipediștilor. Ești invitat să participi. Pe curând!--FeodorBezuhov | Discuție 27 aprilie 2008 14:36 (EEST)Răspunde

Wikia România doreşte să devină o enciclopedie vastă, despre ţara carpato-danubiano-pontică. Vrem ca acest proiect să vină în ajutorul tuturor. Dacă acesta va avea succes, ne propunem să îl traducem în limba engleză pentru informarea străinilor! Dacă doriţi să contribuiţi la extinderea proiectului, sunteţi binevenit pe site-ul Wikia România. Wikia România are nevoie de voi! Nu ezitaţi să ne ajutaţi în dezvoltarea acestui proiect! Vă aşteptăm  Firilăcroco  Mesaj 20 mai 2008 20:51 (EEST).Răspunde

Paragr. «Apariția» (...) «cotropire:» e îndrăzneț (cf. Nolte), totodată salutar. Pt. că dvs. îi sînteți redactorul, probabilitatea unui blabla hermeneutic va tinde spre 0. Cf. passim -- Feri Goslar 6 iunie 2008 13:59 (EEST)Răspunde

Va rog sa propuneti articolul Cornel Lupea pentru stergere. Nu l-am creat eu si mi-ati face un bine. As vrea sa vad ce parere are comunitate. Eu nu pot sa-l propun deoarece sunt legat si sentimental de el. Va rog. Multumesc.--Asybaris ^aport 1 iulie 2008 22:10 (EEST)Răspunde

Orice propunere de ștergere trebuie să aibă o justificare. Vă rog să oferiți pe pagina de ștergere a articolului o justificare a propunerii. --Cezarika1 2 iulie 2008 09:50 (EEST)Răspunde

{{multe probleme|introducere|wikizare|diacritice|ghilimele|necat|original}}

Vă rog să nu mai faceți mutări de capul dvs. cum ați făcut la guvernele lui Ion Antonescu. M-am chinuit să alcătuiesc toate guvernele pe bază de surse, iar dvs. îmi mutați articolele și mi le uniți creând un haos. Presupun că nu veți face articole și cu temele Guvernele lui I.C. Brătianu, Guvernele lui Ion I.C. Brătianu sau Guvernele lui Iuliu Maniu. În caz contrar vă voi considera vandal și voi acționa în consecință. --Cezarika1 6 iulie 2008 10:36 (EEST)Răspunde

Da, mă deranjează, pentru că toate acele articole reprezintă 100% munca mea. Acele articole reprezintă de fapt liste, a căror unire nu se impune. Eventual poate fi creat un articol intitulat Guvernele lui Ion Antonescu, fără a distruge cele 6 liste. Alte guverne (ale lui Ion I.C. Brătianu de ex.) nu sunt succesive. Așa distrugând toate listele prin unire, poate fi creat un articol intitulat Guvernele României și băgăm toate listele acolo. Guvernele respective au surse și nu pot fi transformate în simple redirecturi. Vă rog, mai bine construiți ceva decât să distrugeți ce au construit alții. --Cezarika1 6 iulie 2008 10:54 (EEST)Răspunde

Dacă mă înțelegeți, bine, dacă nu, eu nu renunț la listele create. Cereți arbitraj dacă nu vă convine. --Cezarika1 6 iulie 2008 10:56 (EEST)Răspunde

Una sunt notele de referinta, care explica anumite afirmatii din cadrul textului, note care pot trimite nu neaparat catre lucrari dedicate subiectului articolului in cauza. De exemplu se poate vorbi despre Antonescu intr-o carte specializata pe agricultura din clisura Dunarii si colateral se aminteste ca Antonescu a declarat, cu ocazia recoltarii granelor de acolo, ca bulgarii vor sa declare razboi romanilor datorita faptului ca taranii romani cand merg la recoltare trec pe malul lor si le mananca ciresele. Cartea in cauza se poate aminti la referinte dar nu este o carte dedicata biografiei lui Antonescu. Asta-i parerea mea. N-avem bibliografie. Cititorul trebuie sa aibe capitolul bibliografie ca sa poata afla usor care sunt cartile notabile care vorbesc despre Antonescu si nu sa inceapa sa caute printre gramezi de referinte dintre care multe sunt comentarii sau chiar linkuri externe.

De aceea am acceptat ca articolul Cornel Lupea sa fie sters. Nu a scris nimeni de Lupea cat de mare monograf a fost. Referinte despre el sunt o gramada, cel putin despre arhiva lui. Arhiva lui este de notorietate, el mai putin. Multi care scriu despre Regimentul de la Orlat astazi, studiaza arhive cum este cea a lui Lupea si isi dau doctoratul in domeniu, vezi Al.Bucur. Ofiterii regimentului in care apare si Lupea coautor este de fapt a lui Bucur si Lupea este coautor postmortem ca o dovada a recunostintei lui Bucur fata de munca de o viata in constituirea acelei arhive extraordinare. Cam atat. Daca va nemultumesc actiunile mele va rog sa-mi comunicati opinia dumneavoastra si-mi voi vedea de treaba mea, nu voi deranja pe viitor prea distinsa comunitate. Consider ca asa cum ma autocenzurez eu in ceea ce scriu aici, asa ar trebui sa se autocenzureze oricine din acest spatiu virtual. Referintele si notele nu exclud bibliografia si bineinteles si reciproca este adevarata. Asta este pozitia mea.--Asybaris ^aport 18 iulie 2008 08:52 (EEST)Răspunde

Domnule AlexF nu ma intereseaza cine a scris articolul Ion Antonescu, nici nu stiam ca sunteti dumneavoastra. Articolele pot fi modificate de oricine. Eu nu am vandalizat pe Ion Antonescu. Puteti sterge ce vreti dumneavoastra nu e nevoie de administrator. Eu nu am de gand sa ma joc cu dumneavoastra, am vrut sa fac un bine. Nu va port pica pentru Lupea, doar eu v-am zis sa-l propuneti la sters.

Faceti ce vreti, daca dumneavoastra considerati ca articolul are bibliografie e bine, eu nu vad niciun capitol care sa se numeasca bibliografie. Cu stima.--Asybaris ^aport 18 iulie 2008 16:28 (EEST)Răspunde

Uite cum ar trebui sa arate sursele la Ion Antonescu, ca la:

• Lisa del Giocondo
• Regimentul I de Graniță de la Orlat
• Bătălia de la Austerlitz
• Ordinul Templierilor
• etc, mai căutați și dumneavoastra că doar sunteți vaccinat și puteți juca ping-pong. Nu vi se pare că atitudinea pe care ați avut-o este atac la persoană? Mie da. Ar mai trebui să învățați care este diferența dintre Note, Referințe și capitolul Bibliografie în care va mai repet o data că nu cred că ați înțeles: la bibliografie se consemnează cele mai notabile CĂRȚI care fac referire la subiectul articolului. Vă urez succes în acțiunea de altfel lăudabilă de a face cunoscute cunostințele dumneavoastră și altora.--Asybaris ^aport 18 iulie 2008 22:12 (EEST)Răspunde

Dezambiguizare--Asybaris ^aport 21 iulie 2008 14:44 (EEST)Răspunde

Va apărea. Vreun, vreo. (Greetings, Mark Dornfelder.)

Iți mulțumesc pentru sfatul de la cafenea vizavi de crearea formatului ciot-bio-evreu.

Ținem legătura, toate cele bune!--Tudorτ 23 iulie 2008 16:28 (EEST)Răspunde

Puteți scrie un articol pe acestă temă? Al dv., --Turbojet 26 iulie 2008 13:45 (EEST)Răspunde

Raspuns: Nu exista nici o antinomie intre simpatie si antisemitism. Se poate avea simpatie pentru semiti sau pentru antisemiti. "Simpatie" este o expresie foarte politicoasa pentru a exprima "inclinatie" sau "preferinta". Alexianu nu poate fi considerat nimic altceva decit un pagin criminal, in primul rind fiindca a comandat, a coordonat si acceptat masacre in masa ale unei populatii inocente, numai din cauza imaginatiilor sale demente.Alexander Tendler 2 august 2008 11:13 (EEST)Răspunde

Vă sînt dator cu niște scuze. La Cafenea v-am anulat o modificare prin care v-ați corectat propriile greșeli dintr-un mesaj. Nu știu de ce avusesem impresia că ați modificat comentariul lui Alexander Tendler --- probabil pentru că numai eu și el participaserăm la discuție spre sfîrșitul ei.

Văd că între timp ați rezolvat problema în noul loc al discuției. Dar asta nu mă scutește să-mi cer scuze. O să înerc să fiu mai atent. Toate cele bune. — AdiJapan 14 august 2008 18:17 (EEST)Răspunde

La articolul despre Moses Rosen, v-am anulat niște modificări, pe care le-am considerat insuficient documentate. Dacă o să citiți cartea de memorii a rabinului Rosen o să vedeți și punctul de vedere a rabinului Rosen referitor la plecarea din țară a rabinului Șafran. Departe de a-i minimaliza meritele lui Șafran, în cartea menționată este scrisoarea trimisă de Șafran către președintele Comunității Evreiești din Geneva, Josue Jehuda, la 21 aprilie 1947, cu opt luni înainte de a părăsi țara, în care își depune candidatura la postul de rabin al Genevei.

„Îmi amintesc, scumpe Maestre, că în decursul convorbirii noastre la Basel, m-ați rugat să mă gândesc a vă propune un rabin pentru Comunitatea israelită din Geneva. Dornic de a mă putea bucura de o viață liniștită, dedicată exclusiv studiului și reflecțiunii, cred că fac bine, poate, de a mă propune pe mine însumi pentru acest serviciu ^[1]. ”

—Alexandru Șafran

De asemenea, ce mai susține Rosen referitor la activitatea rabinului Șafran:

„Am căutat în cartea d-sale o singură dovadă, o singură mărturie care să ateste această aserțiune (contribuția sa la salvarea evreilor din România de pogromuri n.n.). Nu am găsit. Nu e vina d-sale că în timpul "păstoririi" d-sale au fost omorâți în România circa 300.000 evrei. Am căutat cu înfrigurare să găsesc protestele șef rabinului după uciderea celor cca. 12.000 evrei din Iași, după pogromurile din București, Dorohoi, Basarabia, deportările din Transnistria. Nu le-am găsit, pentru că nu există. (...) Nu am găsit nici o dovadă că în anii după Holocaust (1944-1946) d-sa ar fi dus-o rău. Dl. Șafran a avut un puternic instict de conservare; a simțit că vremuri grele pentru evrei se arată la orizont. Și a decis să-și părăsească obștea. Pe malul lacului Leman e comod, plăcut și confortabil. Se poate trăi (așa cum se exprima d-sa, când a solicitat postul) în "meditație". Aș adăuga și în pocăință. (...) Acum, la sfârșitul unei vieți de tihnă și bună-stare, dl. Șafran încearcă să mistifice istoria. Nu are decât s-o facă, dacă lumea va fi atât de naivă să-l creadă ^[2]. ”

—Moses Rosen

--Cezarika1 26 august 2008 09:56 (EEST)Răspunde

Nu vă contrazic pe date, poate că le știți mai bine ca mine. Dar din p.v. al formei, prezentarea activității tatălui lui Rosen are rolul de a creiona portretul unei familii rabinice, de a prezenta atmosfera în care a crescut un mare rabin. Eu o consider necesară.

Referitor la rolul lui Rosen în istoria evreilor din România eu cred că este mai important decât cel al lui Șafran din următoarele motive: prin politica sa (unii spun oportunistă, alții procomunistă, deși Rosen nu a fost comunist), el a reușit să ofere în vremuri de restriște pentru evrei o educație ebraică și religioasă pentru ca odată ajunși în Israel, evreii să poată fi integrați rapid în societatea israeliană. Și știu asta din spusele a mai multor cunoscuți evrei din localități diferite. El a condiționat susținerea politicii guvernamentale române de acordarea de permise de emigrare în Israel sau de acordarea de alte drepturi pentru evrei. Nu am găsit nici o afirmație oficială negativă la adresa lui Rosen din partea unei oficialități a statului Israel. Singurii care-l critică sunt evreii români (poate fi vorba și de invidie aici, de acest lucru îl bănuiesc pe Șafran). Să fie vorba și de problema aceea pur românească cu capra vecinului?

Pentru evrei, Rosen a fost un om providențial. Și este cu atât mai important, cu cât numele său este dat unei piețe din Ierusalim, în timp ce numele lui Șafran nu este purtat de nici măcar o stradă din Israel. Șafran este cunoscut mai mult ca un cărturar și cabalist, în timp ce Rosen a fost un remarcabil om politic. De aceea, este apreciat de către liderii statului Israel.

Faceți undeva o paralelă cu Patriarhul Justinian, pe care-l considerați "Patriarhul Roșu". Și aici trebuie nuanțat. Departe de a-i face o imagine de martir (este vinovat printre altele de desființarea cultului greco-catolic oficial), prin stabilirea acelui modus vivendi cu regimul el a reușit să salveze Biserica Română de la o posibilă desființare. Să ne amintim că nici o biserică nu a fost demolată de către stat în timpul lui Justinian, ci abia după 1977. Citiți viața Patriarhului Tihon Belavin, canonizat de Biserica Rusă; el a spus la începutul anilor '20 în plină represiune bolșevică: Mai bine să intru eu în iad, dar să fie salvată Biserica neamului.

Persoanele respective trebuie judecate nu prin modul de rezolvare a diferitelor chestiuni, ci prin rezultate în comparație cu statele comuniste din împrejurimi. Sigur că au avut și aspecte negative în activitate, dar cred că au avut totuși intenții bune, cred că ei au crezut că fac bine. --Cezarika1 27 august 2008 08:30 (EEST)Răspunde

Din această afirmație Articolul în discuție este prea apologetic, cuprinde declarații cu păreri personale și de un entuziasm deplasat, cuprinde prea multe cuvinte în limba ebraică care, deși scrise cu litere latine (ce rost are?) sunt inaccesibile cititorului de limbă română, mai cuprinde și citate și date irelevante, inutile, precum luxul de amanunte asupra activitații tatălui lui Rosen, pe scurt, puțină forfecare ar fi benifică., deduc că nu stunteți de acord cu rolul rabinului Rosen în istoria evreilor români, așa cum se desprinde din articol.

Spuneți că articolul este apologetic. Se poate, nu am acces la dosarul său din CNSAS. Dar spun că a încercat cenzurarea operelor lui Eminescu, a impus un anumit cult al personalității sale (asemănătoare cu cea a lui Ceaușescu, poza sa aflându-se pe prima pagină a fiecărui calendar anual editat de CER), a exagerat datele referitoare la numărul evreilor români morți în Holocaust, a sprijinit politica partidului (dar nu pentru propriile sale interese - nu a avut copii, nu a avut contracte cu statul din care să fure bani cum fac astăzi politicienii noștri, ci pentru interesele obștii). Nu pot să-l înjur doar pentru faptul că unii sunt invidioși pe el sau că-l înjură alții. Îmi anitesc că un evreu din Suceava a încercat să facă o combinație dubioasă (și ilegală) pentru a beneficia de o sumă de bani de la Comunitatea Evreilor, iar Rosen i-a respins cererea. Respectivul evreu a declarat că Rosen este "un jidan împuțit" și l-a trimis la toți dracii. Eu nu pot să scriu asta într-un articol.

Entuziasm deplasat poate părea celor care vor să-l denigreze cu orice preț. Faptul că a avut un mare merit în emigrarea în Israel a unor evrei care vorbeau limba ebraică (și nu idiș sau mai știu ce altă limbă) prin cursurile de limbă susținute pentru tineret în cadrul comunităților, a unor evrei cât de cât religioși (care erau inițiați în studiul Torei) nu poate fi contestat și chiar liderii statului Israel o recunosc (de aici necesitatea unui alt citat, cel al lui Itzhak Shamir). Care-s părerile personale nu știu, pot încerca să le deduc, dar nu-mi aparțin mie.

Care sunt cuvintele ebraice scrise cu caractere latine? Roș Hașana este numele unei sărbători evreiești, alte astfel de cuvinte pot fi înlocuite dacă există termen echivalent în limba română. Dar din citate nu pot fi șterse cuvinte, doar pentru că unii nu le înțeleg. Citatele nu sunt inutile, sunt aprecieri ale celor mai importanți lideri ai statului Israel. Dacă ei îl înjurau pe Rosen, fiți sigur că le-aș fi pus și pe alea. Le-am adăugat doar pentru a se vedea mai bine rolul său în istoria evreilor. Spre exemplu, din citatul din Shimon Peres reiese că liderii israelieni nu au înțeles la început politica lui Rosen, dar după 40 ani de activitate a acestuia au înțeles cu adevărat importanța ei și de aceea au simțit nevoia să-l omagieze.

În esență, nu cred că articolul încalcă PDVN sau că are balast. Dacă aveți surse care să susțină ceea ce afirmați (că Rosen a fost un netrebnic sau date care să contrazică prezentarea sa așa cum poate fi dedusă din articol) sunteți invitatul meu să le introduceți. Dar părerile rudelor lui Șafran (surse subiective) nu au nici o valoare, cât timp nu este susținută de acte (dacă aveți acces la arhiva CNSAS, vă rog să căutați date) sau de mărturii ale celor care au luat parte la acele evenimente. Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc toate cele bune. --Cezarika1 27 august 2008 08:59 (EEST)Răspunde

Ba chiar sunt de acord cu corecturi, cu condiția să provină din surse pertinente. Referitor la alegeri, ele au existat într-adevăr, s-a votat, chiar dacă rezultatul era cunoscut dinainaite și nimeni dintre votanți nu a contestat alegerile (sau cel puțin eu unul nu cunosc). Adăugirile cu concursul la Rosen, nu-mi aparțin, ele au fost scrise de altcineva și cum nu am surse care să le conteste, nu o voi face momentan. La alegeri, Rosen însuși a spus că l-a avut contracandidat pe David Șafran. Alte surse nu am ca să scriu din ele. --Cezarika1 27 august 2008 12:41 (EEST)Răspunde

Bine, dacă credeți că expresia aia este prea dură, faceți cu ea ce vreți. De fapt, ea exprimă exact experiența mea. De câțiva ani îmi dedic destul de mult timp unor forumuri de orientare profesională, pe care peste 50% din utilizatori au sub 15 ani, iar eu pozez acolo mult mai tânăr. Dacă ați vedea comportarea acestor utilizatori ați zice că expresia mea a fost foarte blândă. Poate de aia am și venit aici, unde limbajul este mai periat, dar discuțiile sunt mult mai per... hopa, iar era să folosesc un termen :) Cu prietenie, al dv., --Turbojet 5 septembrie 2008 21:25 (EEST)Răspunde

Vă rog să mă iertați dacă am creat valuri în paharul acestei enciclopedii, dar atunci când un vandal cu IP dinamic anulează brutal reverturile noastre, a wikipediștilor, și în particular, ale mele și ale lui Sebi, îți vine să blochezi toate adresele IP. Atunci când cineva vă enervează încontinuu în viața reală, oare dvs. rămâneți la fel de tolerabil?.. Luați sub urmărire paginile vandalizate de IP-ul în cauză și să vă reconsiderați cuvintele după aia.

Îmi face plăcere să văd că pe Wikipedia există oameni care au grijă de cizelarea limbajului în Wiki, dar sper că aceștia îi înțeleg cât de cât pe cei cu „limba lungă”. E foarte obositor și sâcâitor să stai să anulezi zi și noapte modificările făcute de vandali...#:-S Vă urez o zi plăcută! //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 26 octombrie 2008, 09:07, ora României și RM.

Alex F. (discuție) 29 octombrie 2008 02:41 (EET)Răspunde

În paragraful

„Despre mine”

scrieți următoarele:

„Sunt specialist - cu oarecare notorietate - în microbiologie, biochimie și sănătate publică. Prefer să nu-mi folosesc numele adevărat, pentru a nu mă face de bașcă între colegi. ”

Vreau sa vă spun că mă bucur că am găsit în paginile Wikipediei un spăecialist în microbiologie. Ce nu prea am înțeles este de ce v-ați face „de bașcă” față de colegi dacă scrieți în Wikipedia. Este ceva rușinos să scrii aici? Orcum nu asta este problema eseențială. Am și eu o rugăminte. De mai mult timp caut să mă lămuresc ce este o celulă procariotă și o celă eucariotă și să înțeleg și eu de ce se face această distincție cînd organismul nostru conșine cam 45% celule procariote. Ce mare tam-tam pentru cei 5%. --Jean (discuție) 13 noiembrie 2008 16:58 (EET)Răspunde

Nici o problemă, toți greșim. Nu e cazul să facem... fasoane din atîta lucru. — AdiJapan 23 noiembrie 2008 13:57 (EET)Răspunde

Nu știu ce ați vrut să faceți la Format:Notabilitate cu această modificare, dar în mod evident era greșită și afecta vreo 200 de pagini. A trebuit s-o anulez. — AdiJapan 28 noiembrie 2008 01:48 (EET)Răspunde

La ceasul Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului și al colindelor vestitoare de Noul An, vă rog să primiți sincerele mele urări de sănătate, belșug și lumină în suflet, pentru dumneavoastră, familia dumneavoastră și cei dragi! Sunt convins că anumite persoane din spațiul wp., indiferent de expresia în care scriu, de convingerile politice, de viața reală, vor fi în stare „să se găsească ”! Al Dumneavoastră sincer--ZOLTAN (discuție) 19 decembrie 2008 17:55 (EET),Răspunde

Nimic rău, uneori fac o impresie rea la început ;) Vă urez să se devină realitate toate dorințele pe care le aveți. Crăciunul, împreună cu restul anului și vieții dvs. să fie plin de fericire, amiciție, iubire și contribuții la Wikipedia în orice limbă ;)  Remigiu  discută  21 decembrie 2008 01:31 (EET)Răspunde

	În prag de sărbători, cu pacea, lumina și căldura în suflet, vă doresc să aveți parte de zile minunate, de un Moș Crăciun darnic și bun, să vă bucurați și să așteptați cu nerăbdare anul ce vine, un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspirații și plin de succese.
	Sărbători fericite! Daniel Mesaj 23 decembrie 2008

Sărbătorile de iarnă sunt magice și leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveți un Crăciun fericit alături de cei apropiați și fie ca noul an să vă aducă numai zile albe și frumoase ca și zăpada de pe brazi. La mulți ani! P.S: Sărbători fericite! Lucian

Vă doresc în 2009 multă sănătate și numai bucurii. --Turbojet 24 decembrie 2008 21:15 (EET)Răspunde

La sosirea noului an


2009


vă urez un călduros

La mulți ani!



ZOLTAN

Sorcova vesela,
Să trăiți, să înfloriți
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul
La anul și La Mulți Ani!
BlueMonday (discuție) 1 ianuarie 2009 06:12 (EET)Răspunde

Bună ziua,

Am observat că întotdeauna când adăugați mesaje sau comentarii editați întreaga pagină în loc să modificați numai secțiunea relevantă (inclusiv la Cafenea sau pe paginile de discuție ale diverșilor utilizatori). Presupun că este relativ dificil și pentru dumneavoastră să procedați așa, iar în plus rezultatul este că urmărind istoria paginilor respective este greu de identificat unde ați contribuit (e.g. aici). De ce procedați așa? --Gutza _D^D+ 17 ianuarie 2009 22:36 (EET)Răspunde

Simplu, din indolență. Voi căuta să fiu mai atent. Cu bine, Alex F. (discuție) 18 ianuarie 2009 00:24 (EET)Răspunde

:) Nu e nicio problemă, faceți cum preferați -- am crezut că există vreo diferență între cele două moduri de funcționare ale interfeței. Cred că v-ar fi mai simplu să modificați numai secțiunea în care doriți să scrieți pentru că nu este nevoie să mai vânați sfârșitul secțiunii prin sursă, însă este alegerea dumneavoastră. --Gutza _D^D+ 18 ianuarie 2009 00:35 (EET)Răspunde

Ați scris în spațiul de nume principal (acolo unde trebuie să stea doar articolele sub titlul corespunzător fiecăruia) ceva ce trebuia să stea probabil în spațiul de lucru al dumneavoastră. Încercați să nu mai intrați în pagina AlexF. (care nici nu are sens să existe), ci în Utilizator:Alex F., care este pagina dumneavoastră de utilizator, aflată în spațiul de nume utilizator și sub care vă puteți construi și cutiile de nisip în care să faceți teste.--Andrei^discuție 12 februarie 2009 19:05 (EET)Răspunde

Bună ziua, Alex F.. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Minisarm.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Sărbători fericite și un călduros La mulți ani! --Alex F. (discuție) 23 decembrie 2010 10:48 (EET)Răspunde

V-am răspuns aici.--Tudorτ 16 martie 2009 22:31 (EET)Răspunde

Conforom Wikipedia:Article size, atunci când vine vorba despre lungimea unui articol nu intră în discuție notele de subsol, imaginile, legăturile externe și ce mai scrie acolo. Prin urmare, articolul România are în prezent 75KB de „readable prose”. Deci nu e enorm de lung, așa cum ați afirmat dvs. De asemenea, să aveți în vedere că e un articol despre o țară unde trebuie prezentate o serie de aspecte. Vă rog să vă reconsinderați poziția față de acordarea statului de AC.--Tudorτ 17 martie 2009 20:12 (EET)Răspunde

Fie ca Lumina Sfântă a acestei mari sărbători să vă călăuzească pașii, să vă aducă sănătate și fericire care să dăinuie veșnic în preajma dumneavoastră! Vă urez un Paște Fericit ! HRISTOS A ÎNVIAT! Lucian

Paște fericit!

în 2009

vă urează

al dumneavoastră colaborator

ZOLTÁN


Hristos a înviat!

Mulțumesc pentru gândurile frumoase. Am decis totuși să părăsesc proiectul pentru motive pe care le-am expus pe 1 mai la Cafenea. Cu cele mai bune gânduri, Gutza _D^D+ 2 mai 2009 00:17 (EEST)Răspunde

D. Gutza, mi-am afișat - nu „gândurile frumoase” - ci poziția mea obiectivă, la rece, cu dovezi concrete pentru fiecare aluzie. Vă mulțumesc pentru ajutorul dv. în câteva situații jenante și vă regret retragerea. Regret și faptul că nu ați evitat capcana foarte vizibilă în care v-ați grăbit să pășiți. Cu reală simpatie, Alex F. (discuție) 4 mai 2009 11:23 (EEST)Răspunde

a nu se mai folosi formatele {{dezambiguizare generic}}, {{dezambiguizare notă}}, {{dezambiguizare notă alternativă}} și {{dezambiguizare notă persoane}}. Rog folosirea formatelor {{deznotă}}, {{pentru}}, {{altesensuri}}, {{altesensuri2}}, {{confuzie}}, {{altepersoane}} și {{altepersoane1}}, în loc de ele, în funcție de situație. —

• ORDONANTA DE URGENTA nr. 31 din 13 martie 2002

privind interzicerea organizaŃiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârsirea unor infracŃiuni contra păcii si omenirii (actualizată pana la data de 6 mai 2006)[4]

Bună ziua. Am convenit ca întâlnirea să aibă loc în data de 1 august, începând cu ora 12, în Regie. Detalii suplimentare găsiți la Wikipedia:Întâlniri/București4. Sperăm să aveți vreme de-a participa. --Rebel 20 iulie 2009 03:39 (EEST)Răspunde

Numele corect e Filippo Brunelleschi. Am cerut ștergerea rapidă pentru a putea face mutarea la numele corect. -- Victor Blacus (discuție) 3 august 2009 15:13 (EEST)Răspunde

Turning now to the main trial—the sixteenth in the series of trials held by the People’s Tribunal8—the court pronounced thirteen death sentences on the twenty-four defendants, but six of these (including Horia Sima, leader of the Legionary movement, and Legionary ministers Mihai Sturdza, Ioan Protopopescu, Corneliu Georgescu, Constantin Papanace, and Victor Iasinschi) were pronounced in absentia and were never carried out. At the recommendation of the government, King Michael I commuted the death sentence to life in prison for the former minister of defense, Constantin Pantazi, as well as Radu Lecca, the government representative in charge of Jewish issues, and the director of the Special Intelligence Service, Eugen Cristescu. Marshal Antonescu and his foreign minister, Mihai Antonescu, as well as Constantin Z. [Piki] Vasiliu, inspector general of the gendarmerie, and Gheorghe Alexianu, the governor of Transnistria, were executed on June 1, 1946.9 (Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2003), pp. 311-325. Henceforth: Ședința cu foștii acuzatori publici.

6 Tibori Szabo, “Transylvanian Jewry,” op. cit. 7 Ibid., and Randolph L. Braham, “The National Trials Relating to the Holocaust in Hungary,” in Studies on the Holocaust: Selected Writings, ed. Randolph L. Braham (New York: Columbia University Press, 2000), vol. 1: p. 142. See also Braham for the English translation of the Cluj People’s Tribunal judgments. 8 Procesul mareșalului Antonescu, vol. 2: p. 211. 9 Idem., pp. 432-439.

The first trial at the Bucharest People’s Tribunal ended on May 22, 1945. General Nicolae Macici was found guilty of the massacres perpetrated in occupied Odessa and nearby Dalnic on October 21-22, 1941, and was sentenced to death. Twenty-eight other members of the occupying Romanian forces received prison sentences, the harshest of which were for life and the lightest for one year behind bars.10 On July 1, 1945, King Michael I commuted Macici’s sentence to life imprisonment; Macici would eventually die in Aiud prison in 1950.11

REF:*en Report of the International Commission on the Holocaust in Romania (RICHR) submitted to President Ion Iliescu in Bucharest on November 11, 2004, and accepted by the Romanian government.

• • en Ch.12 - Trials of the war criminals (PDF)
• en Zoltan Tibori Szabo Evreimea transilvăneană din perioada de după al doilea război mondial, 1945-48 (Partea doua) "The People's Tribunals, Intra-Community Accusations and Inquiries" Radio Europa Liberă Detalii despre Tribunalul Poporului din Transilvania de Nord

și astfel a devenit ostracizat de mare parte din comunitatea științifică, dar sprijinit și apreciat de oficialități și de institutele de cercetare militară, mai ales pentru că a susținut folosirea energiei nucleare, unui arsenal nuclear, și unui program de teste nucleare în scopuri strategice.

Văd că nu s-a uitat nimeni AICI. Ajutor! BlueMonday (discuție) 17 august 2009 16:51 (EEST)Răspunde

Bună ziua!

Pentru acest paragraf aveți vreo sursă?

„Teoria cospirației este originară din cercurile de dreapta oponente lui Obama, grupuri de căutători de nod în papură (engleză fringe) lansată înainte de alegeri și, datorită reușitelor limitate și scăderii drastice a popularității noului Președinte, subiect de actualitate.”

Mulțumesc.--Tudorτ 19 august 2009 12:29 (EEST)Răspunde

Nu am găsit. Dă-mi, te rog, exact fraza, cu copy și paste. Dacă apare intocmai așa și la Wiki.en, precum la Wiki.ro, asta denotă că nici acolo n-a observat nimeni că o sintagmă precum „grupuri de căutători de nod în papură”, nu respectă un punct de vedere netru, ești de acord? Cu acestă sintagmă, se prezintă în mod evident o poziție părtinitoare.--Tudorτ 20 august 2009 00:27 (EEST)Răspunde

De fapt, acest lucru a fost sesizat și la Wiki.en (vezi aici). Dacă te pasioneză subiectul Barack Obama, urmărește, te rog, discuțiile de pe acolo și actualizează și articolul de la noi atunci când e cazul. Toate cele bune!--Tudorτ 20 august 2009 01:28 (EEST)Răspunde

E-n regulă. Nici mie nu mi-era foarte clar cum s-ar traduce fringe (acum mă uitam prin dicționare), probabil că traducere dvs. e cea mai potrivită în limba română.--Tudorτ 20 august 2009 01:50 (EEST)Răspunde

P.S. Îmi cer scuze, mi-a scăpat acel FAQ de la începutul paginii, învățat fiind că majoritatea articolelor la Wiki.en au în pagina de discuție câte 3-4 formate (ciot, biografii, wikiproiecte etc.) pe care le sar. La fel și acum, instinctiv, am rulat pagina spre discuție, fără să mă mai uit la acele formate, crezând că sunt obișnuitele formate de care vorbeam mai sus. Ținem legătura, o seara bună!--Tudorτ 20 august 2009 01:57 (EEST)Răspunde

Am văzut că a apărut formatul, și am început să-l introduc în unele articole de care mă ocup. Există și un format echivalent pentru membrii corespondenți? Vă mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 18 octombrie 2009 18:44 (EEST)Răspunde

De asta mă temeam. Nu e corect. Membru al Academiei Române, fără calificativ, înseamnă numai membru titular, iar formula „membru titular” nu se folosește niciodată. Numai ei pot folosi titlul (neoficial, introdus după model sovietic și a cărui folosire nu e recomandată) de academician. Ceilalți sunt „membru corespondent” sau „membru de onoare”. Vedeți Legea nr. 752 din 27 decembrie 2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, Articolul 6. Nu putem folosi formatul respectiv „la grămadă”, ar fi fals. Dacă n-avem formate diferențiate, atunci mai bine nimic. Cu bune gânduri, -- Victor Blacus (discuție) 19 octombrie 2009 10:13 (EEST)Răspunde

M-am uitat la sursa formatului (oare de ce n-am făcut-o de la început?) și m-am dumirit. Formatul complet arată așa:

{{Membru Academia Română | numele_subiectului = | numele_imaginii = | mărimea_imaginii = | descrierea_imaginii = | data_nașterii = | locul_nașterii = | data_decesului = | locul_decesului = | ocupație = | căsătorit = | părinți = | copii = | tip_membru = | semnătură = }}

Parametrul tip_membru trebuie să rămână neinițializat (sau să fie omis) pentru membrii titulari; pentru ceilalți are valoarea corespondent sau de onoare. -- Victor Blacus (discuție) 19 octombrie 2009 12:58 (EEST)Răspunde

Mi-am permis să dezactivez formatul multe probleme din secțiunea Sterge, care vă plasa pagina de discuții utilizator într-o serie de categorii cu ... multe probleme. Presupun că l-a pus acolo cineva ca exemplu sau ca glumă. Dacă totuși doriți să fie activat, ștergeți tagurile <nowiki> și </nowiki> care îl încadrează. Sper să nu-mi luați în nume de rău această intervenție nesolicitată. -- Victor Blacus (discuție) 19 octombrie 2009 12:00 (EEST)Răspunde

Am experimentat puțin cu formatul nostru, fiindcă observasem pe exemplul dat de dumneavoastră că rămâne spațiu alb deasupra. Ce constat este că, dacă cele patru câmpuri cu data/locul nașterii/decesului sunt lăsate goale, rămâne într-adevăr spațiu alb deasupra. Mai precis, rămân patru rânduri goale. Priviți aceste două exemple: formatele ar trebui să înceapă imediat sub liniile orizontale, dar în primul caz nu e așa.

Membru al Academiei Române

Membru al Academiei Române

Cred că e mai degrabă feature decât bug (dezvoltatorii și utilizatorii de software nu se vor înțelege niciodată asupra acestor doi termeni). Cele patru câmpuri sunt considerate obligatorii, și formatul este redat inestetic dacă ele lipsesc. -- Victor Blacus (discuție) 19 octombrie 2009 20:07 (EEST)Răspunde

La Lipatti scrieți tip_membru = postum, la Wiesel tip_membru = de onoare. Încercați! Dar vă rog să nu scrieți niciodată tip_membru = titular. Toate bune! -- Victor Blacus (discuție) 20 octombrie 2009 10:39 (EEST)Răspunde

Introducerea formatului {{Membru Academia Română}} în formatul {{Infobox scriitor}} are drept rezultat apariția celor patru rânduri goale în partea superioară, despre care vorbeam. Eu găsesc că efectul e foarte inestetic. Formatul {{Infobox scriitor}} însuși îl găsesc inestetic: steagurile îl fac bălțat dar nu aduc nicio informație. Cazul lui Tiktin, cu emblema nazistă pe pagina unui evreu, e deosebit de nefericit. Eu nu sunt prea încântat de formate. Necazul cu ele este că există, deci sunt folosite, cu rezultate uneori indezirabile. {{Membru Academia Română}} e mai decent, de aceea l-am introdus, fără multă convingere, dar știind că, dacă n-o fac eu, o face altul. -- Victor Blacus (discuție) 21 octombrie 2009 13:08 (EEST)Răspunde

De acord în privința formatelor. Mulțumesc pentru felicitări. -- Victor Blacus (discuție) 25 octombrie 2009 16:31 (EET)Răspunde

Anularea respectivă e făcută în calitate de contribuitor și nu în calitate de administrator. Cum articolul e în mare parte textul meu, consider că faptul că dvs. vă lăudați pe pagina de contribuitor că ați contribuit consistent la el nu vă face cinste și mă face să vă pun sub semnul întrebării moralitatea dvs. Am urmărit contribuțiile dvs. la articol și cu excepția introducerii casetei și a unor legături interne, precum și prin corectarea a unor greșeli de exprimare (eram pe atunci la început cu scrisul articolelor), nu prea văd cam ce merite ați avea la articol. Mă întreb dacă ați citit măcar cartea de memorii a doctorului Rosen pentru a putea analiza și din perspectiva sa istoria evreilor din România.

Cu toate acestea, am acceptat unele modificări deși le consider inutile (modificarea timpului verbelor, formulări sinonime - ce sens au?) din dorința de a nu crea tensiuni inutile. Ați introdus în articol text neverificat și uneori părtinitor - unde este dovada că Șafran a fost demis și expulzat expres în 2-3 ore? doar pentru el spune asta și alții îl citează, deși Moses Rosen aduce dovezi în cartea sa că Șafran a fugit din țară ca un laș etc., dar mai sunt și altele cum ar fi cel referitor la sionismul nepotului său, la faptul că evreii erau vânduți ca vitele (ați văzut cum se vând vitele de puteți face o astfel de paralelă jignitoare pentru evrei?), la faptul că Rosen s-a complăcut într-un instrument de propagandă al regimului (nu văd ce avantaje a avut Rosen din faptul că a fost șef-rabin al României, dar se poate observa că evreii din România au avut de câștigat de pe urma atitudinii sale. Și o recunosc mai jos și liderii poporului evreu.), la fapătul că guvernul României era legionar (deși statul se numea național-legionar, iar legionarii nu erau majoritari în guvern) . Nu mai vorbesc că ați modificat termenul consacrat Note în cel de Referințe și că ați schimbat în conținutul notelor cratima cu două puncte (unde scrie că e ceva greșit folosirea liniuței la note?). Undeva anterior ați introdus în text termeni cum ar fi cel de z.l. (acronimul de la zihrono livraha și are ca echivalent în limba română pe cel de fie-i amintirea binecuvântată), pe care ulterior l-ați eliminat. Vă spun că, atunci când este vorba de un rabin, termenul corect este cel de zeher țadik livraha - cu prescurtarea zațal- și nu cel de zihrono livraha, dar ambele nu au ce căuta într-un text neutru.

Cred cu regret că unele contribuții ale dvs. în anumite articole nu sunt neutre, ci părtinitoare. Cred cu sinceritate că dacă v-ați focaliza pe anumite domenii pentru care spuneți că aveți notorietate (microbiologia de exemplu) ați fi mai de folos eventualilor cititori, decât să vă focalizați pe teme politice și să iscați discuții în contradictoriu care nu folosesc nimănui. --Cezarika1 12 noiembrie 2009 12:31 (EET)Răspunde

Domnule doctor, bună ziua. Felicitări pentru contribuțiile dumneavoastră recente de la articolul Edward Teller. În cursul serii voi avea timp să intervin cu anumite completări la secțiunea biografie, dacă nu mai lucrați la articol, vă rog să-mi semnalați ca să nu intru în coliziune de redactare cu dumneavoastră. La „onoruri” cred că ar fi utilă ordonarea cronologică a premiilor și distincțiilor, ce ziceți?. Numai bine,--ZOLTAN (discuție) 2 decembrie 2009 12:05 (EET)Răspunde

Dragul meu Alex F.! Cu ocazia sfintei sărbătoriri a nașterii Mântuitorului Isus Cristos, te rog să primești împreună cu cei dragi cele mai calde urări tradiționale de Crăciun Fericit ! Zoltán

Sărbătorile de iarnă sunt magice și leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveți un Crăciun fericit alături de cei apropiați și fie ca noul an să vă aducă numai zile albe și frumoase ca și zăpada de pe brazi. La mulți ani! P.S: Sărbători fericite! Ervin

Sărbători fericite! Fie ca toate visele pe care le făurești în aceste zile magice de Sărbătoare să se împlinescă, iar drumul străbătut pentru realizarea lor să-ți aducă bucurie în inimă, iar în casă, fericire și belșug. Sărbători frumoase! Lucian C.

Mulțumesc pentru urări, stimate coleg. Să ai parte de tot de îți dorești în 2010. An Nou fericit!

și felicitările mele pentru articolul despre pandemia actuală de gripă, e foarte bine conceput. BlueMonday (discuție) 3 ianuarie 2010 14:45 (EET)Răspunde

Seara bună, domnule doctor. Cred că la acest subiect ar fi nevoie de părerea dumneavoastră. Eu sunt dezolat!--ZOLTAN (discuție) 27 ianuarie 2010 21:10 (EET)Răspunde

Ziua bună, Alex. Cred că ar fi utilă participarea dumneavoastră la dezbaterea de aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Cafenea#Propagand.C4.83_nazist.C4.83_.3F . Toate cele bune, --ZOLTAN (discuție) 7 februarie 2010 15:44 (EET)Răspunde

Am schimbat puțin titlul secțiunii, pentru a evidenția faptul că noțiunea în sine nu are implicații politice, ci doar a fost speculată în context politic. Sper să fiți de acord că este o modificare pertinentă. BlueMonday (discuție) 15 februarie 2010 11:35 (EET)Răspunde

Vă rog să vă exprimați opinia și referitor la ACEST articol, e momentul să se finalizeze odată discuția asta.BlueMonday (discuție) 15 februarie 2010 11:39 (EET)Răspunde

Categoriile pe care le-ați introdus recent (Categorie:Holocaust și Categorie:Liste de scriitori) în unele articole sunt redundante, mult prea generale pentru subiectele respective. În plus, după cum îi spune și numele, cea de-a doua categorie se referă la liste.—Sebimesaj 18 februarie 2010 01:02 (EET)Răspunde

Am creat categoria „Scriitori evrei ostateci”, inclusăîn categoria „Holocaust”. Cred că este mai bine să o utilizați pe aceasta, decât pe cea din urmă. Mulțumesc—Sebimesaj 18 februarie 2010 01:52 (EET)Răspunde

Salut. În întâlnirea ce se prefigurează la finalul lui martie aș dori să finalizăm procedura de înființare a Asociației Wikimedia România. În acest sens m-aș bucura să-ți exprimi punctele de vedere cât privește subiectele discutate la Wikipedia:Întâlniri/București5. Toate bune. --Rebel 23 februarie 2010 10:00 (EET)Răspunde

Salut. Cred că ar trebui să tai din articolul Ion Antonescu, Politica regimului antonescian și să faci un articol separat despre ea. Îți propun să rupi articolul în 2 articole: unul despre persoană și altul despre politică. În plus, nu văd ce relevanță are pentru articol scrierea lui Hogea. Hogea nu s-a cunoscut cu Antonescu și cărțile lui nu pot fi citate ca sursă de documentare. --Cezarika1 5 martie 2010 12:47 (EET)Răspunde

De ce sunteți curios? Mă credeai prea prost pentru a avea și eu o opinie? Am propus ruperea articolului pentru că este disproporționat (majoritatea articolului este despre 4 ani din viața lui Antonescu, iar restul anilor trăiți sunt tratați sumar). Puteau fi tratate aspecte din articol ca articole separate (ideologia, politica, campania de reabilitare etc.). În plus,nu cred că un articol în limba engleză trebuie să ne servească ca Evanghelie în conceperea unui articol. --Cezarika1 10 martie 2010 13:31 (EET)Răspunde

Ultimul dvs. mesaj nu îl înțeleg, dar îmi sună ca o bătaie de joc. Deduc de acolo (poate greșesc) că notorietatea de care spuneați că beneficiați în profesie vă împiedică să stați de vorbă cu pleava (adică cu mine). Părerea mea este că oamenii trebuie să coopereze între ei și nu să se jignească între ei. Regret că acest mod de comportare (cooperarea cu ceilalți) nu vă face cinste. Sincer, mă așteptam la mai mult din partea dvs., nu la jigniri și batjocură. --Cezarika1 10 martie 2010 14:00 (EET)Răspunde

Bună, am o rugăminte: îmi puteți spune numele în limba română a acestui material: en:Polyethylene terephthalate. Se pare că este materialul din care se produc ambalajele de tip PET. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 13 martie 2010 08:37 (EET)Răspunde

Mersi, o să-l întreb pe Zoltan. Le are cu chimia? —  Ark25  (discuție) 14 martie 2010 00:27 (EET)Răspunde

Domnule AlexF, am primit un mesaj în care mi se atrage atenția că ați afirmat că Alexandru Paleologu a fost legionar și colaborator al regimului antonescian. Vă rog să adăugați surse cu privire la respectiva afirmație, în lipsa lor urmând să șterg afirmația respectivă considerată de unii contribuitori drept calomnioasă. Scrieți în articol în ce carte sau ziar sau altă sursă ați găsit respectiva afirmație. --Cezarika1 17 martie 2010 20:08 (EET)Răspunde

Paște fericit!

Fie ca această sărbătoare să vă aducă bucurie și căldură în suflet dumneavostră și familiei domniei voastre

Hristos a înviat!

Zoltán

Vedeți aici: Discuție:Bioxid de carbon. Cred că trebuie să dați revert la ce ați întreprins. --Miehs (discuție) 21 aprilie 2010 13:13 (EEST)Răspunde

Bună, o mică observație: nota de dezambiguizare nu trebuie adăugată în orice articol, ca de exemplu la Masacrul de la Jilava. Dacă am adăuga note de dezambiguizare la modul acesta, atunci la articolul John Fitzgerald Kennedy ar trebui să avem:

ceea ce nu are rost. Aici se explică de ce, și în care anume articole se adaugă nota de dezambiguizare: en:WP:NAMB. Astfel, dintre articolele care conțin „Jilava” în titlu, doar la Jilava se pune nota de dezambiguizare. —  Ark25  (discuție) 4 mai 2010 08:12 (EEST)Răspunde

Nu, nu mă refer la pagina de dezambiguizare. Pagina de dezambiguizare este foarte importantă, și trebuie să conțină legături către toate paginile relevante. De exemplu tocmai am creat pagina Doftana (dezambiguizare). Eu mă refeream la faptul că punem nota de dezambiguizare doar în articolul în care este nevoie, adică la Doftana, Prahova (există acolo un {{trimite|Doftana}}). La restul articolelor nu este nevoie de notă de dezambiguizare. La fel, în cazul Jilava, doar pagina Jilava, Ilfov trebuie să conțină nota de dezambiguizare. Pentru că, cititorul nostru, căutând articolul despre închisoare, prima dată merge la Jilava, iar de acolo, nota de dezambiguizare de la începutul paginii îl va îndrepta spre Masacrul de la Jilava. —  Ark25  (discuție) 4 mai 2010 12:00 (EEST)Răspunde

Specificare ulterioară: Doftana trimite la Doftana, Prahova, și Jilava trimite la Jilava, Ilfov. Astfel, cititorul, mergând la pagina Doftana, citește și nota de dezambiguizare —  Ark25  (discuție) 4 mai 2010 12:12 (EEST)Răspunde

Sincer, nu mi se pare complicat deloc. Mi se pare că ne legăm la cap fără să ne doară dacă umplem articolele cu note de dezambiguizare care nu sunt necesare. Dar la ce vă referiți, complicat pentru cititor sau pentru editor? Cum vi s-ar părea să punem la articolul Ion Heliade-Rădulescu următoarele note de dezambiguizare:

Mie mi se pare redundant rău. —  Ark25  (discuție) 4 mai 2010 13:11 (EEST)Răspunde

Da, am rumegat bine subiectul (mult timp după ce alții au făcut-o), și așa e. Mulțumesc pentru încrederea acordată. —  Ark25  (discuție) 4 mai 2010 13:43 (EEST)Răspunde

Nu contează, să rămână cum e...tot „idem” sunt. Memo^{talk with me} 13 mai 2010 17:21 (EEST)Răspunde

În ultima perioadă ați aplicat eticheta {{PDVN}} unor articole referitoare la Israel abuziv, fără a explica măcar motivele. De pildă, pagina International Solidarity Movement nu conține absolut niciun cuvânt care să încalce punctul de vedere neutru sau măcar o referire subtilă la așa ceva. Știu că aveți antipatii (am observat acest lucru din contribuțiile dv.), dar vă rog să vă abțineți.—Sebimesaj 21 mai 2010 12:34 (EEST)Răspunde

Stimate coleg, pentru că mi-ați cerut părerea, am politețea să vă răspund. Conform NODEX, HULIGÁN = Persoană care încalcă în mod grosolan normele de conduită în societate. Prin urmare, dacă cineva este blocat pentru că încalcă în mod grosolan normele de conduită, înseamnă atac la persoană, pentru că, de fapt, înseamnă "huligan"? Să nu ne ascundem după cuvinte. Ajungem la aberațiile din "political correctness", în care, inițial, dacă spuneai de unul că e ciung, erai un huligan. Trebuia să spui "handicapat". Apoi, s-a trecut la etapa următoare: dacă spui că e handicapat, ești un huligan. Trebuie spus "persoană cu dizabilități". Probabil că mâine, când vei spune "persoană cu dizabilități" vei fi considerat că ești un huligan, căci se va inventa altă întorsătură din condei, cu care să denumești același lucru. Puteam să-i spun "Persoană cu mentalul fragil și deviații comportamentale, insuficient integrată în societatea civilizată a mileniului trei". Dacă e mai bine, așa-i voi spune pe viitor. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 21 mai 2010 13:48 (EEST)Răspunde

P.S. Întrebare naivă: Dacă "huligan" este atac la persoană, atunci vandal = Om necivilizat, barbar, care distruge valori culturale și artistice nu este și el un "atac la persoană"? Și atunci, din rațiuni de "political correctness", cei care blochează vandali, nu vor trebui blocați și ei, pentru atac la persoană? Toate cele bune, --Miehs (discuție) 21 mai 2010 15:16 (EEST)Răspunde

Stimat domn,
Am observat că ați corectat modificarea mea a cuvântului „noblețe” de la articolul privind istoria evreilor din România, restaurând cuvântul „nobilime”. Vă rog să-mi permiteți să vă citez din Dicționarul explicativ al limbii române, poate cea mai autorizată sursă online privind vocabularul limbii pe care o folosim:

• NOBILÍME [5] s.f. (În unele țări, și în epoca modernă.) 1. Categorie socială cuprinzând (în societatea medievală) pe posesorii de feude și de titluri ereditare sau pe foștii feudali și pe descendenții lor, care au păstrat unele privilegii de castă; aristocrație, noblețe (2). ♦ Nobilii dintr-o epocă, dintr-o regiune, dintr-o localitate. 2. (Rar) Noblețe (1). – Nobil + suf. -ime.

• NOBLÉȚE [6] s.f. 1. Calitatea de nobil (II); rangul sau titlul de nobil; nobilime (2), nobilitate (1). 2. (Rar) Nobilime (1). 3. Atitudine, însușire morală superioară; caracter nobil (I 1); nobilitate (2). 4. Distincție, eleganță. [Var.: nobléță s.f.] – Din fr. noblesse.

Așa cum reiese din definițiile de mai sus, „nobilime” înseamnă „aristocrație”, pe când „noblețe” înseamnă „aristocrație” ȘI „însușire morală superioară” (o definiție din pagina de mai sus, pe care nu am citat-o, pune de fapt al doilea termen pe primul plan). De aceea cred că este greșit să se indice o „însușire morală superioară” ca „nobilime”. În mod ideal, pentru a evita asocierea cu aristocrația, care uneori este dezavuată, s-ar putea folosi cuvinte ca „generozitate”, sau „fibră morală” etc, ceea ce poate caracterizează cel mai bine pe „sutele de mii” de români care au luat atitudine, prin faptele lor, împotriva antisemitismului oficial, inclusiv cei identificați oficial ca „Drepți între popoare”, e.g., Viorica Agarici. Folosirea unui cuvânt ca „noblețe” aduce implicit ideea de aristocrație, și în acest sens este aplicabil doar Prințului Constantin Karadja și Reginei Mamă, din lista celor Drepți între popoare, care au fost atât aristocrați, cât și anti-antisemiți, dacă mă pot exprima astfel.

Chiar dacă pare o simplă problemă de stil, continui să cred că folosirea cuvântului „nobilime” în contextul indicat este greșită.

Vă mulțumesc,Nerissa-Marie (discuție) 31 mai 2010 22:02 (EEST)Răspunde

Ce părere aveți de această formulare? Am exclus pur și simplu pe „nobilul” baron Münchhausen și am lăsat realitatea necosmetizată și neînnobilată, decât poate, de actele Statului Israel.

Al Dvs., Nerissa-Marie (discuție) 2 iunie 2010 06:42 (EEST)