Discuție Utilizator:FeodorBezuhov

Tudor este ocupat în viața reală și este posibil să nu răspundă rapid cererilor.

Arhivă 2007 | Arhivă 2008 | discuțiile curente se află mai jos

Verba volant, scripta manent! Vorba zboară, scrisul ramâne. Înainte să-mi scrii, te invit să te servești cu o ceșcuță cu ceai.

Vreau sa te rog foarte frumos sa treci cu vederea prin acest articol Viorel Chivriga. In rubrica discutiilor este o dezbatere foarte incinsa asupra notabilitatii acestei persoane. Tema discutiei are doua argumente la baza: unul care spune ca in wikipedia, sursele trebuie sa scrie despre X, si al doilea argument care spune, ca o data ce X are o prezenta mediatica masiva, el poate fi numit notorietate. Te rog, enunta obiectiv care sunt problemele, daca exista, a acestui articol ca sa-le pot rezolva. Ar fi foarte bine daca ai expune parerea aici :Discutie

Am tradus hartile si le-am introdus in articol. O zi buna!--Olahus2 (discuție) 15 ianuarie 2009 20:50 (EET)Răspunde

Ia în considerație faptul că ultimele două imagini de la secțiunea Istorie nu sunt sub licență liberă și o să poată prejudicia statutul de AC la care vrei să-l aduci articolului. //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 17 ianuarie 2009, 20:45 (EET)

Am văzut că ai șters lista de orașe după populație. Era un clasament interesant, care nu ar trebui să se piardă de tot. Măcar mută-l la Populația României, sau unde crezi tu că ar fi mai bine. Eu l-aș fi lăsat chiar în articol, toate articolele despre țări conțin o parte dedicată celor mai importante orașe (îmi place de exemplu cum e rezolvată problema în articolul despre Canada). Paragraful de la Aglomerări urbane nu e nici pe departe suficient, după părerea mea. --Urzică (discuție) 18 ianuarie 2009 17:19 (EET)Răspunde

Am ascuns bannerul cu articolul săptămânii. Cum pot reafișa? Bean49 (discuție) 19 ianuarie 2009 13:46 (EET)Răspunde

Mulțumesc. Am reușit. Bean49 (discuție) 19 ianuarie 2009 15:49 (EET)Răspunde

Salut. Iti raspund aici ca sa nu fiu off-topic. Nu ma deranjeaza sa mi se spuna Strainu, dimpotriva. Cat despre faptul ca nu ma impiedica nimeni sa contribui la articolul saptamanii, sunt de acord. Dar eu stau pe wikipedia in primul rand pentru a ma relaxa. Nu contribui semnificativ decat in domenii despre care stiu cate ceva, pentru a evita conflictele de editare si opiniile neinformate. In rest ma multumesc sa fiu un cititor pe wikipedia. Cred ca intelegi deci de ce mi-as dori sa fie si unele articole din domeniul stiinta la articolul saptamanii.--Strainu (دسستي‎)   19 ianuarie 2009 23:08 (EET)Răspunde

Mersi frumos pentru promisiune. Nu zic că trebuie azi-mâine neapărat, dar e bine să știu măcar că cineva își ia în serios responsabilitățile și va acționa în curând. - Biruitorul (discuție) 20 ianuarie 2009 17:00 (EET)Răspunde

Mai e o problemă. AdiJapan spune că ar fi bine să ne concentrăm pe articolele la care oricine poate să-și aducă contribuția (cum ar fi fotbalul și politica la care tot românul se pricepe), precum și la cele cu specific românesc, restul putând fi traduse de pe alte versiuni lingvistice ale Enciclopediei. Implicit se înțelege că articole din domeniul tehnicii, sau al literaturii și artei internaționale (Motorul Diesel, Tabelul periodic al lui Mendeleev, Un veac de singurătate sau Arta lui Marc Chagall) sau pe teme geografice (Canalul Panama) cad de la sine. Să ne hotărâm odată pentru întotdeauna ce fel de articole se dorește. --Cezarika1 22 ianuarie 2009 00:03 (EET)Răspunde

Să-ți spun cum am început să contribui eu pe aici. Eram interesat de un subiect (Julius Popper) și cum nu am găsit pe Wikipedia ceva care să mă ajute în activitatea de documentare, am pus mâna pe cărți pentru a mă documenta. Pe măsură ce mă documentam încropeam și articolul (care a devenit primul meu articol de calitate). Așa am devenit pasionat de Wikipedia. La început nu aveam habar de subiect, dar dorința de documentare a dus la crearea și dezvoltarea articolului în cauză. Ca să scrii un articol bun, nu este necesar să fii DHC în domeniu, ci doar să fie un subiect atractiv pentru tine pentru a avea răbdare să te documentezi. Așa rezolvi două lucruri: îți dezvolți cultura pe o anumită temă și îi ajuți și pe alți să și-o dezvolte. --Cezarika1 22 ianuarie 2009 00:21 (EET)Răspunde

Salut! Articolul ăsta poate fi respins de la WP:PAC. Ar fi bine s-o faci cât mai curând... //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 24 ianuarie 2009, 20:19 (EET)

PS: Oradea și Wiesbaden de asemenea pot fi respinse rapid. //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 24 ianuarie 2009, 21:04 (EET)

Ajung și la ele.--Tudorτ 24 ianuarie 2009 21:05 (EET)Răspunde

Cred că a venit timpul să arhivezi Wikipedia:Articolul săptămânii/Vot#Nominalizări - săptămâna 1. Urmărind cum arhivezi, în alte săptămâni acest lucru îl voi face eu. //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 26 ianuarie 2009, 19:42 (EET)

Da, chiar acum vroiam să fac treaba asta. Am terminat cu lucrul la arhivele de la AC care erau foarte dezordonate.--Tudorτ 26 ianuarie 2009 19:46 (EET)Răspunde

Hi 2dor. Cred că ar fi interesant să discutăm puțin în Y!Mess pe marginea discuțiilor (interminabile) de la Sfatul Bătrânilor Încăpătânați. :D //  GikÜ  vorbe  fapte  / marți, 27 ianuarie 2009, 00:17 (EET)

Scuzați că mă bag în discuție, daaa, po' să intru și eu în clubul vostru. Pe mess se pot tranșa mult mai repede unele probleme decât prin discuții interminabile pe wiki. Dac e ok, va rog să-mi dați un mail cu id-uri, mulțumesc. P.S. Nu trimit mass-uri aiurea (bancuri, linkuri, filmuletze,etc), din principiu nu deranjez lumea degeaba :D.--Bekuletz|^{Lasă mesaj} 27 ianuarie 2009 01:26 (EET)Răspunde

Sigur Bekuletz, putem vorbi oricând pe messenger. Am reușit să fac chiar o bază de date cu id-urile utilizatorilor activi pe Wikipedia. La o adică, când e ceva de discutat, ne putem întâlni și într-o confenferință să discutăm. Id-ul meu este tudorash_kkk - adaugă-mă în lista ta de mess, și să specifici te rog, atunci când mă adaugi, că ești tu. Eu nu stau foarte des pe messenger. Dar stau mult pe la calculator și pot intra oricând pe YM!. Dacă vrei să discutăm ceva la un momendat și nu sunt pe mess, lasă-mi un mesaj aici, și voi intra pe mess.--Tudorτ 27 ianuarie 2009 12:22 (EET)Răspunde

Am inteles si va multumesc pt. ajutor. Am vrut doar sa scimb/anulez modificarile facute in 27/01/2009 care strica scopul si structura articolului. Data viitoare salvez mai cu grija. Cu stima --Stenic74 (discuție) 28 ianuarie 2009 00:33 (EET)Răspunde

Bună ziua,

Am văzut că participați activ la partea de curățenie. Aș vrea să vă invit să folosiți WikiVerifier, o unealtă utilă în coordonarea eforturilor de curățenie. Avantajul principal al acestei unelte este că, dacă vă înscrieți, veți putea ști care modificări au fost deja verificate de ceilalți utilizatori WikiVerifier, iar aceștia vor putea la rândul lor să vadă ce modificări ați verificat dumneavoastră. În acest fel nu ne vom mai suprapune inutil eforturile.

Aș vrea să fac trei mențiuni punctuale:

Ușurință în utilizare

Explicațiile privind această unealtă pot părea foarte tehnice, dar utilizarea este simplă și intuitivă — textul conține informații tehnice pentru cine este interesat să le afle, dar nu este necesar să vi le însușiți pentru a folosi această unealtă în practică;

Utilitate colectivă

Nu contează în ce măsură veți participa la eforturile de curățenie. Oricât de puțin v-ați implica, aportul fiecăruia este cumulativ.

Confidențialitate

WikiVerifier nu este un proiect Wikimedia, ci este unul independent. Ca atare, o parte din codul asociat WikiVerifier se execută pe un server extern, care nu se află sub controlul Wikimedia. Din această cauză, dacă alegeți să folosiți WikiVerifier, o parte dintre informațiile Dvs. private de acces la Internet (printre care și adresa Dvs. de IP) va fi făcută cunoscută unui terț. Totuși, server-ul pe care se execută acest cod este controlat de către administratorul Gutza, care are și drept de checkuser pe Wikipedia în română – cu alte cuvinte, cea mai importantă informație privată pe care o transmiteți acestui server independent – adresa Dvs. IP – este deja accesibilă persoanei care controlează acel server. Toate informațiile publice despre nivelul statistic de utilizare WikiVerifier sunt agregate – nu există date personale de nicio natură care să fie făcute publice în acest fel.

Dacă alegeți să folosiți WikiVerifier, vă puteți exprima disponibilitatea pe pagina de cereri de acces. --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2009 02:16 (EET)Răspunde

Merci de invitatie, apreciez. Probabil ma voi intoarce eventual, dar chestia e ca la WP:en chiar imi face placere sa mai scriu din cand in cand cate putin la un articol. Sigur este ca nu ma voi intoarce cel putin pana voi termina articolul la care lucrez acum cu cineva. Oricum vad ca au inceput sa ruleze putin si imaginile si articolele de calitate. Multumesc inca o data pt. mesaj, totusi. Diego_pmc ^Discuție 29 ianuarie 2009 23:39 (EET)Răspunde

Tudor, aș aprecia dacă nu mi-ai folosi numele aici. Ți l-am spus pentru că ai întrebat, dar pe parcurs mi-am dat seama că mă deranjează puțin să-l văd folosit în public. Plus că poate duce la confuzii pentru cei care nu mă cunosc și citesc discuția. Poate e o rugăminte ciudată, dar sper să înțelegi și să nu te superi :) --Urzică (discuție) 30 ianuarie 2009 15:37 (EET)Răspunde

Fără supărare, capitolul folclor este extrem de prost tratat la Wikipedia engleză. Ei nu au distincția clară pe categorii de folclor (muzică, literatură, dans, teatru popular) și folosesc noțiuni vag definite (de exemplu, world music vs. folk music vs. traditional music). Explicația este că literatura de profil scrisă în limba engleză (britanică sau americană, deci) este interesată mai mult de studiul comparat decât de monografie. De exemplu, în cazul muzicii există două discipline rivale, folcloristica și etnomuzicologia. În unele culturi, folcloristica este „la putere”, în vreme ce în altele au câștig de cauză disciplinele cu prefixul „etno-”. Diferența este că folcloristica studiază la amănunt în contextul unei culturi și nu privește deloc peste graniță (monografiază), în vreme ce etno(...)logiile observă culturile în comparație, dar au o perspectivă superficială. Regatul Unit și S.U.A. sunt țări comparatiste prin tradiție, în vreme ce România este de departe o țară monografică (de aici și tendința de a crede că suntem buricul cultural-istoric al Pământului). Evident că ambele tendințe sunt în parte greșite, dar Wikipedia într-o limbă anume trebuie să reflecte punctul de vedere academic căruia se supun cei mai mulți vorbitori ai acelei limbi. Prin urmare, la capitolul folclor Wikipedia engleză nu ne poate ajuta mai cu nimic. E ca măsuratul distanțelor în iarzi/picioare/inci și metri/centimetri. (impy4ever (discuție) 31 ianuarie 2009 13:57 (EET))Răspunde

Cu plăcere, nu ai de ce. (impy4ever (discuție) 31 ianuarie 2009 14:10 (EET))Răspunde

Aș vrea să scriu un articol despre filmul Cruel Intentions. Știu că la noi a apărut în cinematografe cu titlul Tentația seducției (dacă nu mă înșel), dar ultima oară când l-am văzut la televizor îi păstraseră titlul original. Cum ar trebui să denumesc articolul? Cu titlul original sau cu titlul din română? Mulțumesc mult. --Evalia (discuție) 31 ianuarie 2009 17:39 (EET)Răspunde

Merci pentru răspuns. --Evalia (discuție) 31 ianuarie 2009 21:10 (EET)Răspunde

(...) După fonetismul limbii române, ar trebui să fie Firdusi. Khayyam era din engleză, ăsta e din franceză... În fine. Chiar acum mă chinuiam să transliterez niște nume de piese din arabă și trebuie să merg literă cu literă, semn cu semn. Dacă Firdusi ar fi fost arab, chiar așa s-ar fi transliterat. Trebuie căutată o carte de transliterare din persană, trebuie să existe așa ceva. Variantele astea (Khayyam, Firdousi) sunt incompatibile cu limba română. (impy4ever (discuție) 1 februarie 2009 14:12 (EET))Răspunde

Mulțumesc. (impy4ever (discuție) 1 februarie 2009 14:52 (EET))Răspunde

Unde s-a discutat despre această categorie? Există o categorie „rădăcină” numită Categorie:Fundament.  Daniel  Mesaj  1 februarie 2009 14:49 (EET)Răspunde

Mess... //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 1 februarie 2009, 22:06 (EET)

Nu, dar uneori folosesc MSN, pl.michal.p/la/gmail.com dacă ești interesat ;)  Remigiu  discută  7 februarie 2009 16:04 (EET)Răspunde

Bine, am descărcat Gtalk. ID-ul este același ca mail-ul și MSN ;)  Remigiu  discută  8 februarie 2009 01:57 (EET)Răspunde

Bună! Te rog să-ți dai cu părerea. Sau mai bine intră pe mess să discutăm problema(-ele) (dacă ai timp). Cheers. //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 8 februarie 2009, 11:19 (EET)

«Semnificativ este faptul că, deși armata română a participat la luptele din nordul Transilvaniei, armata sovietică nu a permis revenirea autorităților civile române în teritoriul cedat la Viena până la 6 martie 1945, ziua în care la București a fost instalat guvernul dominat de comuniști și condus de dr. Petru Groza.»

► În articolul Transilvania, subcap. 5.7. - Feri Goslar (discuție) 11 februarie 2009 01:14 (EET)Răspunde

Bună seara Tudor, toate sursele găsite de tine se bazează pe aceiaș sursă primară, cartea lui Paul Goma, Săptămâna Rășie, carte care nu e sursă de încredere. Cartea asta a fost discutată în trecut și nu poate fi folosită ca sursă de încredere deoarece e o amestecătură de zvonuri, fapte și calomnii cu intenții antisemite clare. Toate bune. Leonard (discuție) 11 februarie 2009 02:26 (EET)Răspunde

Facem o greșeală cam măricică dacă punem în continuare problema așa. Ceea ce scrie Goma nu e din cercetările lui, ci din ce i-au furnizat alții. A sa este cel mult interpretarea. Goma nu a făcut altceva decît să citeze din materiale care i i-au fost pasate, în principal Ion Coja, materiale provenite din arhivele de stat ale României (dubioase sau nu). Problema care se pune este așadar (A) cît de accurat este materialul căpătat de Goma + dacă redă fidel și (B) ce este adevăr și ce este plăsmuire sau distorsionare în materialele care au apărut și au fost clasificate în timpul (1) autorităților „carliste” în vara anului 1940 și (2) autorităților statului militaro-legionar între sep. 1940-ian. 1941 și (3) autorităților regimului antonescian între ian. 1940 și aug. 1944 - și, last but not least, dacă (4) autoritățile RPR și RSR nu au contribuit cu ceva, prin tehnici de „înflorire” și omitere. Goma nu poate avea pe cont propriu acces la arhivele din România, Basarabia, Rusia, ci numai la cele din alte țări, în special Franța - adică la colecțiile de materiale de epocă din bibliotecile academice pariziene etc - și ceea ce statele francez, britanic, american au pus la dispoziția publicului larg după expirarea termenelor "classified", care fusesera impuse zeci de ani asupra multora dintre arhivele privind evenimentele din și privind România. Unele dintre arhive continuă să fie "classified" în special în Marea Britanie.

D-lui Bezuhov: adminstrația română și-a putut relua deplin activitatea în Ardealul de Nord abia în primăvara lui 1945. Despre aceasta există unele referințe în alte articole la ro.wiki dedicate situației din Ardealul de Nord din 1944-1946. Pierderea definitivă a Ardealului de Nord și o posibilă includere a restului de Maramureș, cu Sighet cu tot, au constituit leitmotive de... șantaj cu care a operat emisarul de rang înalt (adj. al min. de ext. al URSS) Andrei Ianuarievici Vîșinski în cadrul întrevederilor la palat cu regele Mihai, pentru a-l determina să accepte guvernul mixt prezidat de Petru Groza. La sfîrșitul uneia dintre întrevederi, Vîșinski, pentru a sublinia vexația Moscovei față de „încăpățînarea” tînărului rege, a trîntit ușa la ieșirea din sală cu așa putere, încît s-a crăpat tencuiala din jurul ușii. A relatat unul dintre funcționarii și consilierii regali de la palat, [Mircea Ioanițiu], prin anii 60-70 (nu țin minte exact), aflat în exil în SUA. Și anume într-un interviu acordat postului de Radio Europa Liberă. Interviul a fost retransmis de zeci de ori de-a lungul anilor. Ionițiu a fost una dintre sursele primare (dacă facem abstracție de însăși maiestatea sa, regele Mihai).

Referitor la celălalt punct: bineînțeles că deportările și concentrările evreilor (preponderent maghiarofoni) din Ardealul de Nord - din 1944, începînd din luna martie (cu suspendare la 7 iulie, din ordin dat de Horthy, deși Ungaria era ocupată de armata germană și de Waffen-SS, și reluate toamna, sub regimul Szálasi) - au fost executate de forțele de jandarmerie (csendôrség) și poliție (rendôrség) ale statului Ungaria. Între septembrie 1940 și septembrie-octombrie 1944, pe teritoriul Ardealului de Nord, autoritățile române încetaseră a mai fi fost relevante. Wiesel de bună seamă că a avut pe moment o scăpare, pe care i-a corectat-o Eugène Ionesco (acesta era un adult în acei ani, spre deosebire de Wiesel ce abia devenise adolescent). Dacă Ionesco și alții au relatat despre această pățanie, nu înțeleg de ce este necesar să fie ocultată. Wiesel își poate permite să facă greșeli, nu poartă povara grea a infailibilității, spre deosebire de suveranul pontif. Salut cordial. - Feri Goslar (discuție) 11 februarie 2009 14:59 (EET)Răspunde

Nu e simplu - când România guverna aceste regiuni, jandarmii erau români, când Ungaria a guvernat, jandarmii erau unguri, câteodată e vorba de aceiași oameni care și-au schimbat etnia după ce era mai potrivit în acele timpuri groaznice. Au fost jandarmi unguri (nu toții) care s-au purtat ca animale rele, în special împotriva evreilor care erau complet lipsiți de apărare. Au fost și în România jandarmi români (nu toții) care se purtau la fel ca unguri cei mai râi. Citește puțin din Prigonirea evreilor în timpul guvernului legionar sau din The report of the International Commission on the Holocaust in Romania, submitted to President Ion Iliescu in Bucharest on November 11, 2004. Toate bune. Leonard (discuție) 11 februarie 2009 14:32 (EET)Răspunde

Nu-și puteau schimba etnia, cum aveți dvs. impresia. Iar falsificarea de documente identitare și uzul de fals nu era ceva banal, de toate zilele. :::Pe de altă parte, nu se putea pune problema comportamentului bun sau rău: jandarmii, indiferent dacă erau antisemiți sau regretau ordinele primite, le executau, pentru că altminteri îi lua dracul. Nu sînt de acord nici cu exprimarea „în special împotriva evreilor care erau complet lipsiți de apărare”: dar etnicii români, de confesiune creștin ortodoxă, unită și baptistă, de a cui apărare se bucurau oare? În cel mai rău caz Antonescu ar fi putut cîrîi în urechea lui Adolf un "bitte!". Unii au fost masacrați bestial,alții, mulți, au fost trimiși pe front, o mulțime în „batalioane de pedeapsă” și trupe auxiliare, în cadrul cărora erau puși să... demineze terenul. Etc. Ce ar fi putut face? Cel mult să încerce fuga în Ardealul de sud sau în Moldova ori Muntenia, trecînd clandestin granița stabilită în vara lui 1940 în baza „arbitrajului” (diktatului) de la Viena. Ceea ce au făcut și mulți evrei, care au reușit să fugă în 1944 din Ardealul de nord la Arad, Beiuș, Cîmpeni, Sibiu etc. - Feri Goslar (discuție) 11 februarie 2009 15:13 (EET)Răspunde

Nu e nici-o ocultare - această anecdotă apare în istoria articolului și pe pagina de discuții, eu cred că e prea mult pentru ea. E vorba de un articol enciclopedic care dă un rezumat de date importante din viața lui Elie Wiezel, nu e vorba de o biografie mare și largă care ne povestește tot ce se știe despre el. Această anecdotă, pe care noi nu știm de de unde a adus-o Goma, are o intenție rea, vrea să-l prezenteze pe Wiesel ca dușman și calomniator al românilor. Noi nu știm în ce circumstanțe sa petrecut această situație, dacă e veritabilă și de ce trebuie s-o prezentăm într-un articol care nu cuprinde cârțile lui, nu cuprinde articolele lui, nu cuprinde comisia de istorici și așa mai departe. Nu trebuie să fiu paranoid ca să cred că această anecdotă vrea să-l ponegreze pe Wiesel, ca să ponegreze în mod indirect comisia care a fost prezidențiată de el, comisia care a descris crimele comise împotriva evreilor în România lui Antonescu. Toate bune. Leonard (discuție) 11 februarie 2009 15:30 (EET)Răspunde

E o anecdotă banală din care reiese că EW ar fi cam distrat și că asemenea mici confuzii or fi insignifiante pentru el. Știm în ce circumstanță s-a produs. Ori citim ce scrie Goma, ori nu citim. Dar dacă nu citim, atunci nu se cade să dăm cu verdicte - numai pentru că e de părere că evreii ar fi început și că nu e de acord cu politica Israelului în Palestina. Omul a scris clar unde s-a întîmplat și că pe EW l-a atenționat Eugen Ionescu. Din partea mea să nu figureze amănuntul ăsta în text. Însă nu pot fi de acord cu abordarea și argumentarea.

EW nu are nevoie să fie ponegrit: fiecare pasăre piere pe limba sa. Știe să se facă singur de baftă, cum s-a făcut lăsîndu-se înhămat la căruța campaniei electorale a lui Iliescu și ignorînd arogant «memorialul durerii» din orașul lui natal: fosta închisoare a Sighetului, care a măcinat mare parte din elitele României, incl. ctitori ai României Mari. Eu unul mă aștept de la oricare om trecut prin oricare univers concentraționar, de la „prizonierii de conștiință” să arate un dram de empatie pentru alții, care de asemeni au trecut prin iaduri similare. Cei care au avut inițiativa memorialului închisorii Sighet s-au așteptat cu încredere de la un gest din partea lui EW. - Feri Goslar (discuție) 11 februarie 2009 18:33 (EET)Răspunde

Erau și familii amestecate, când era comod, erau români, când nu - unguri. Guvernele închideau ochii că preferau să se asimileze, numai evreii nu puteau să se asimileze. Nu puteau să-și schimbe religia și cine s-a creștinat înainte cu 50 de ani era socotit evreu. Evreii au fost siliți să scoată din cimiterele creștine cadavrele creștinilor care s-au născut evrei și erau îngropați acolo de ani de zile. Românii aveau o patrie spre care puteau să fugă și care putea să reacționeze împotriva ungurilor din România, evreii nu aveau pe nimeni. Leonard (discuție) 11 februarie 2009 15:39 (EET)Răspunde

(Ardealu de nord este ținutul meu de baștină.) Totuși, evreii se puteau integra prin botez (clar că era vorba de luat adio de la tradițiile religioase proprii, identitare) și asimilare națională (limbă, cutume etc). Se puteau contopi cu una din cele două nații - chiar dacă în anii '40 au existat unele răbufniri (știu și cazuri în care unii membri ai unei familii au devenit creștini habotnici și inși cu vederi ultraconservatoare, în timp ce frați și veri ai lor au rămas sau au devenit activiști sioniști. Pe de altă parte, clar că la „12 și un sfert” era tare greu sau imposibil să mai faci asemenea pas către asimilare; mai ales după ce puterea a fost acaparată de Szálasi și garda lui).

Să nu tot confundăm totuși cu regimul din teritoriile care depindeau direct de național-socialism și legile lui. Acolo nu se putea pune chestiunea asimilării - în special în Germania și Austria (după 1938). Ideologia și „legile de la Nürnberg” erau atît de exclusiviste, încît pentru anumite poziții în stat erau relevante și crengile din arborele genealogic pînă în 1725 (remember recenta-mi polemică cu Tendler pe seama motivului dublu al emigrării familiei lui Markus Wolf. Originea evreiască, indiferent cum e privită ea de A.T. și de dvs. ori de un colegiu de rabini, putea însemna pentru Wolfi, sub incidența legilor, nu numai discriminare socială, ci și lagăr de concentrare și chiar moartea. Abia pe urmă se punea problema dacă erau sau nu „agenți bolșevici irecuperabili”). - Feri Goslar (discuție) 11 februarie 2009 18:33 (EET)Răspunde

Sunt de acord în mare parte cu ce scrie Feri Goslar, dar aici e vorba de câtă încredere putem să avem în scrieri gen „Săptămâna roșie” de P.Goma, respectiv „sursele ” dumnealui.Coja, Șorban, etc nu sunt considerați surse demne de luat în considerare- eventual numai de presa ultranționalistă.E.W. poate că nu-i chiar în corespondență de fază cu realitățile de ultimă oră din Europa Centrală respectiv România, dar să te bazezi pe niște maculaturi din presa de doi bani din Maramureș sau Brăila, scrijelite de scribi la fel de insignifianți ca și hârtiile lor nevandabile e o gravă eroare.Sursele moșneagului Goma sunt complet ignorate de lumea cât de cât informată în ale politichiei.E simplu: căutați surse credibile despre E.W. și despre P.G. și faceți o comparație statistică și de fond! În rest povestea despre evrei, naziști, rabini, agenți sioniști, etc. nu are nicio relevanță în ceea ce privește articolul despre E.W.--ZOLTAN (discuție) 11 februarie 2009 19:17 (EET)Răspunde

Da, și eu consider că Feri are dreptate. Însă de asemenea, nu cred că e necesar ca acea afirmație să apară în articol. --Tudorτ 11 februarie 2009 21:29 (EET)Răspunde

Total de acord. Ar fi chiar mai bine să fie pus în săptămîna dinainte, 16-22 februarie, pentru ca articolul să fie pus la punct înainte să înceapă lumea să se intereseze de subiect. Altfel mulți cititori ne vor prinde cu pantalonii în vine, ca să zic așa. În prezent articolul e jalnic.

După cum arată punctajele acum, pentru săptămîna 16-22 februarie se pare că articolul Matematică va cîștiga, dar sînt sigur că numărul de cititori interesați de subiectul acesta nu va crește semnificativ la 1 martie, deci putem să amînăm matematica cu o săptămînă și să ne ocupăm de ce e urgent. — AdiJapan 12 februarie 2009 15:01 (EET)Răspunde

Am impresia că la articolul săptămînii cel mai mult contribuie utilizatorii „cu rădăcini”, nu vizitatorii. De-asta cred că e mai bine ca atunci cînd o să înceapă valul de cititori (adică înainte de 1 martie), articolul să fie deja aranjat. Dar faci cum crezi că e mai bine. Eu m-am cam molipsit de la japonezi: îmi pregătesc lucrurile cu mult timp înainte. — AdiJapan 12 februarie 2009 16:03 (EET)Răspunde

Cred că termenul folosit în articol:Colțul celor trei frontiere este o traducere „oglindă” (literală) a termenului german Dreiländereck, adică drei=trei, länder=țări (aici cu sensul de frontiere), eck=colț sau punct de întâlnire.Dacă nu mă înșel termenul utilizat este acela de „bornă triplă”, din întâmplare am un camarad de vânătoare care e ofițer de grăniceri, așa că mâine am să-l sun să ne edifice cum e cu „punctele ăstea triple”.De altfel, se pare că cel mai dichisit articol despre această temă e cel în limba italiană.Numai bine--ZOLTAN (discuție) 12 februarie 2009 23:48 (EET)Răspunde

Ok.Ne auzim mâine pe teme de „colțuri triple”.Noapte bună--ZOLTAN (discuție) 13 februarie 2009 00:01 (EET)Răspunde

Iată ce am aflat din surse demne de încredere: în mediile grănicerești se folosește expresia frontieră triplă ca denumire pentru locația topografică a punctului unde se întâlnesc trei linii de frontieră statală.Termenul este utilizat și în documente oficiale sau operative.Obiectul fizic: piatra de hotar de la frontiera triplă este denumit în jargon profesional bornă triplă, dar această denumire nu e oficială, e folosită numai de grăniceri în conversații mai mult sau mai puțin profesionale.Borna triplă, de regulă, e un obiect de formă aproximativ tetraedrică, având fețele laterale orientate respectiv spre teritoriul celor trei țări, pe ele fiind gravată denumirea țăriilor și anul stabilirii punctului de demarcație.Ca un fapt divers: cu anumite ocazii, frontiera triplă este un loc în care se întâlnesc grănicerii (uneori și oficialitățile) din cele trei țări pentru a sărbători în comun anumite evenimente. Sper să-ți fi fost util cu aceste elemente legate de „colțurile triple”. Al tău colaborator,--ZOLTAN (discuție) 13 februarie 2009 10:46 (EET)Răspunde

Iartă-mă pentru că îți răspund cu o oarecare întârziere, dar am fost nițel ocupat ieri.Da, e adevărat că tendința generală este aceea de formare a unui superstat numit Uniunea Europeană (deocamdată!), motivele procesului de integrare general europeană sunt multiple și destul de complicate sub aspect geo-politic, socio-economic, militaro-strategic, etc. Tema propusă de tine, și anume aceea de a dezbate posibilitatea existenței unui stat federativ în zona bazinului Dunărean e interesantă ca un subiect de discuții strict academic.Ideea formării unei uniuni statale în arealul geografic la care te referi a existat și în trecut, planurile concrete și realizarea lor au eșuat însă încă din fașă.Dacă deschidem o discuție pe acest subiect, eu cred că primul pas ar fi să răspundem la câteva întrebări de bază:

• Care sunt motivele politico-economice și strategice ce ar impune începerea unui proces integraționist în regiune?
• Există voință politică din partea statelor amintite de a creea conceptul de uniune?
• Care ar fi câștigul țărilor care ar intra în componența ipoteticului stat?
• Care ar fi dezavantajele țărilor participante la un asemenea proces?

și poate cea mai importantă chestiune ar fi aceasta:

• Există posibilități de punere în practică a unui asemenea plan, în condițiile relațiilor și climatului politic general din Lume și în mod special în Europa ?

Părerea mea personală este că cel puțin pe termen mediu, nu are nicio șansă ca o asemenea construcție politică să devină viabilă, cu toate că, probabil există o sumă de motive, ce pot justifica existența unei uniuni a popoarelor din Valea Dunării.Repet, sunt dispus să-mi dau cu părerea asupra temei în cauză, dar numai ca un exercițiu de cultură și istorie politică.Numai bine--ZOLTAN (discuție) 14 februarie 2009 16:18 (EET)Răspunde

Nu, stai cuminte Tudore! Avem chiar foarte multe de discutat, dar dă-mi 20 de minute răgaz, mi-a explodat cafetiera și..și...Pe curând!--ZOLTAN (discuție) 16 februarie 2009 22:59 (EET)Răspunde

Bună seara, Tudor! Dă-mi voie să fac „mea culpa”-pe bune! Ieri, duminică, la noi a nins abundent, la orele prânzului ne-am dus la schi în Borșa și de-abia azi pe la orele prânzului am reușit să revenim. Nu, nu am uitat de fel de tema noastră de discuții, însă problematica pusă în discuție este din cale afară de laborioasă. Azi, pe la orele târzii ale după amiezii mă gândeam să scriu o „teorie” vizavi de cele scrise de tine. Între timp am fost solicitat să fac traducerea articolului de mare scandal din presa ungurească, ce a produs o alunecare de teren în politica din Ungaria. E vorba de articolul din Magyar Nemzet , scris de Bayer Zsolt, cel care a fost criticat, „că subminează” politica Europei Centrale. Poate că ai auzit?! E vorba de un editorial scris cu patimă și maximă vehemență despre tragedia de la Veszprém. Adevărul e, că eu sunt un tip cam neutru, cam niznaist în ale politichiei zilei, dar citind și traducând (am acceptul autorului, pentru a lansa în România textul editorialului) articolul, nu mai puteam să rămân neutru față de niște adevăruri care nu mai trebuie declarate oficial de niciun stat din Europa (noastră?..)Centrală. Și aici ajung la subiectul nostru comun: tu ai afirmat că peste 20 de ani noua generație (a ta, a celor care urmează) vor remodela „Zeitgeist”-ul regiunii noastre; ar fi bine să fie așa! Acum dă-mi voie să-ți citez un pasaj din articolul lui Bayer:Destul! S-a umplut paharul (Elég! Betelt a pohár)

• .....Într-o sâmbătă liniștită, de început de februarie, câțiva băieți simpatici și iubiți de un întreg mic oraș din vestul Ungariei, după un meci de handbal, încheiat cu succes, s-au gândit să meargă seara tâziu la un local, pentru a sărbători un dublu eveniment.Pivotul echipei din Veszprém, ursulețul uriaș, simpatic, blând și iubit de întregul oraș de provincie, românul Marian Cozma împreună cu alți patru coechipieri. Evenimentul a fost simplu: băieții au câștigat un meci, și în plus unul dintre băieți a devenit de curnâd, pentru prima oară tată.Un român, un sârb, un croat și cu un ungur s-au dus să celebreze împreună.Marii bărbați ai istoriei Europei, care naivi și cu inima deschisă au conceput Europa Unită, probabil că visau doar la o asemenea stare ideală. Da, un român, un sârb, un croat s-au adunat pentru a sărbătorii nașterea unui prunc ungur.Peste ei însă a tăbrât haita de țigani ucigași și l-au omorât pe Cozma și au distrus viața sârbului și al croatului. O haită de animale! De animale sălbatice! Fiindcă ei nu sunt cetățeni maghiari, ei nu sunt cetățeni ai niciunei nații. Fiindcă, pentru a fi cetățean, mai întâi trebuie să fi om! Dar cum poate fi numit om cel care-i ia viața cuiva, care nici muștelor nu i-a făcut rău!........

Articolul e lung și e plin de acuze la adresa sistemul politic, la modul de abordare a cazului tragic din partea autoritățiilor ungare, române , sârbești, etc.

Cred că pasajul citat se inserează pe tema propusă de tine, cu toate că subiectul este prea dureros și tragic!

Aștept reacția ta și următorul item pe același subiect.Numai bine--ZOLTAN (discuție) 17 februarie 2009 00:48 (EET)Răspunde

Bună seara. Vă mulțumesc de propunere. În măsura posibilităților, voi mai crea unele articole care acum lipsesc, despre scriitori. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 14 februarie 2009 22:14 (EET)Răspunde

Dacă vrei, eu pot pune bot-ul să pună formatul automat.  Daniel  Mesaj  17 februarie 2009 17:29 (EET)Răspunde

Salut. Eu zic că e mai bine GRU, la fel ca și la KGB. Lumea cunoaște organul respectiv după acronim. --Cezarika1 17 februarie 2009 19:10 (EET)Răspunde

Directoratul Principal de Informații al Armatei Federației Ruse. --Cezarika1 17 februarie 2009 19:25 (EET)Răspunde

Eu cred că ar trebui să prevaleze denumirea sub care este cunoscut respectivul organ. Dacă este mai cunoscut după acronim, poate să rămână acronimul. Crezi că ar trebui să avem un articol despre ha-Mosad le-Modi'in u-le-Tafkidim Meiuhadim, unul despre Institutul de Informații și Operațiuni Speciale sau unul despre Mossad? --Cezarika1 17 februarie 2009 19:36 (EET)Răspunde

Revin cu harta aceasta. Discutiile avute pentru obtinerea statutului de IC sunt aici. Am refacut formatarea textelor. Ce parere aveti despre o noua incercare de propunere de IC?--Asybaris ^aport 18 februarie 2009 13:51 (EET)Răspunde

Salutare, Tudor. Eh, ce să fac... Și eu ca toată lumea. Tu?

Care era întrebarea ta legată de Islam? (sunt pasionat, dar nu sunt sigur că pot să îți răspund). Oricum, întreabă-mă.

Nu mai intru pe aici pentru că nu prea am timp liber. Intru doar pe Wikipedia în portugheză, dar și acolo destul de rar.

Abraço (hihi), Mocu (discuție) 19 februarie 2009 23:14 (EET)Răspunde

A fost o idee chiar foarte bună. Am câteva mici observații și comentarii. Revin vineri sau sâmbătă în detaliu. AnisaW (discuție) 19 februarie 2009 23:33 (EET)Răspunde

Tudorule-Feodorule, dacă te plictisești, te-aș ruga să corectezi un pic Brazilia#Istorie și Brazilia#Guvernul și politică.  Remigiu  discută  23 februarie 2009 19:06 (EET)Răspunde

Salut! Arată minunat acum, și mă voi pune mai târziu pe tradus. Totuși nefiind teoretician de artă, ar fi bine ca un asemenea om să verifice și să corecteze greșelile și omisiunile mele. Poate găsesc eu pe cineva. Estman (discuție) 24 februarie 2009 10:29 (EET)Răspunde

Îmi place chestia cu ceaiul sus pe pagină. În ceea ce privește contribuitorii, sînt convins că cu creșterea conținutului se vor înmulți - wiki.ro deabia acum începe să devină relevantă, după cum apreciez, și tot mai mulți o s-o folosească. Totuși, 40-60 e foarte puțin la o țară întreagă. Eu voi încerca să recrutez cîțiva preteni, dar nu am mari așteptări. Cu arta, resp. istoria artei chestia e că nu prea am habar decât de unele aspecte foaaarte restrânse. Voi contribui acolo cu timpul. Înafară de asta vocabularul meu în l. română e foarte restrâns. Estman (discuție) 24 februarie 2009 16:09 (EET)Răspunde

Am pus o problemă legată de asta la Discuție_Format:Istoria_artei (ca să fie o discuție publică, nu e nici o grabă). Am observat că aici cam toate se discută la "Cafenea" și nu pe paginile de discuție ale articolelor, cum mi se pare mie mai adecvat (discuția problemelor putând astfel fi citită oricând, aflate aproape de subiect öi grupate). Salutare Estman (discuție) 25 februarie 2009 20:14 (EET)Răspunde

Cum am răspuns la Discuție_Format:Istoria artei, nu agreez varianta cu imaginea, dar nu-i nimic, să rămână așa. --      estman | discuție  26 februarie 2009 19:32 (EET)Răspunde

Mersi. Am mai facut niste completari. --Olahus2 (discuție) 25 februarie 2009 23:51 (EET)Răspunde

În [1] apare

• POINTILÍSM s.n. v. poantilism.
• POANTILÍSM s. (PICT.) divizionism.

Concluzie Pointilism nu era "Titlu greșit", ci Pointillism pare a fi (e un barbarism cu iz de franțuzit).

• Propunere:

Titlul Pointilism și redirecturi de la poantilism, divizionism și chiar Pointillism. Nu dau cu parul, doar cu părerea. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 26 februarie 2009 14:54 (EET)Răspunde

Poantilism e total greșit! - sugerează ca vine de la "poantă". Termenul este Pointilism (al doilea "l" a dispărut, ca și al doilea "s" din "impressionism".--      estman | discuție  26 februarie 2009 19:24 (EET)Răspunde

Am văzut (la DEX). Poate a fost "reformat" termenul, dar "poantilism  : poantilism - POANTILÍSM s.n. Școală de pictură modernă, a cărei tehnică se reduce la un mozaic de puncte; divizionism. V. neoimpresionism. [Pron. poan-, scris și pointilism. / < fr. pointillisme]."(123dictionar.ro). Din câte știu eu, persoane de specialitate folosesc pointilism. Dar e posibil să nu mai fiu la curent. --      estman | discuție  26 februarie 2009 19:48 (EET)Răspunde

Hai să facem într-o zi o plimbare prin cartier și să vedem unde nu e murdărie și unde, pe trotoar, nu sunt fecale canine etalate spre călcare. Nici nu mai privesc înaine când merg, ci doar în jos spre a evita rahații. Din păcate ăsta e cartierul meu (nostru). În rest, am pus poze frumoase și la cartierul Drumul Taberei și la Parcul Drumul Taberei. Locuiesc în al 4-lea bloc de la parc, cu vedere la troleibuzul 90. --Miehs (discuție) 26 februarie 2009 16:30 (EET)Răspunde

Mulțumesc mult!!! Luiza1202 (discuție) 1 martie 2009 13:03 (EET) 28 februarie 2009 01:13 (EET)Răspunde

Dar de ce nu e albastru numele meu? De unde pot trasa o linie pentru delimitare? Nu înțeleg!!! Luiza1202 (discuție) 1 martie 2009 13:04 (EET) 28 februarie 2009 07:50 (EET)]]Răspunde

Utilizator:Andrei Stroe/RoAdmin. Mie mi se pare însă că acolo sunt cam multe afirmații prezumtive, evazive și fără surse (s-a propus, etc - formulări evazive de manual) - am etichetat câteva dintre ele.--Andrei^discuție

Heya. Intră, te rog, pe messenger să punem la punct concursul de scriere. //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 28 februarie 2009, 23:47 (EET)

OK, o sa refac eu transportul. Consider insa ca ar trebui sa fie la nivelul H3 (adica sub economie). Cel putin asa am invatat pe vremea cand eram in liceu.--Strainu (دسستي‎)  1 martie 2009 00:03 (EET)Răspunde

H3 e tag-ul HTML pentru formatare "Heading 3" (titlu de nivel 3). Echivalentul în limbajul MediaWiki e ===. Aceeași poveste pentru toate de la H2 la H6. H1 este folosit pe Wikipedia doar titlul articolului.--Strainu (دسستي‎)  1 martie 2009 20:07 (EET)Răspunde

Ce zici de [2]? Va mai suferi probabil modificari ca sa mai albastresc din legaturi, dar textul va ramane in mare asta.--Strainu (دسستي‎)  1 martie 2009 20:55 (EET)Răspunde

Mda, cunosc cum e cu C-Zone, si eu tot la ei sunt. Eu zic ca am terminat cu transportul, da. Vezi linkul de mai sus. Daca vrei sa renunti la subtitluri, poate ar trebui sa introduci ceva fraze de legatura. Eu am incercat sa scriu fara subtitluri, dar mi se parea ca suna ciudat trecerile de la un subiect la altul. Cat despre diacritice, eu nu scriu niciodata cu ele in paginile de discutie. E mult mai rapid pentru mine asa.--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2009 12:11 (EET)Răspunde

Timpul e un lux pe care nu-l am momentan. Pot totusi sa te ajut cu un review dupa ce termini traducerea. Eventual, daca sunt termeni pe care chiar nu stii cum sa-i traduci, lasa-i in limba engleza, in paranteza sau cu alt font.--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2009 12:22 (EET)Răspunde

Dacă ai timp, adaugi te rog imagini pentru evenimentele din viața scriitorului Nathaniel Hawthorne? Eu nu știu cum să adaug. Mulțumesc. Luiza1202 (discuție) 1 martie 2009 13:02 (EET)Răspunde

Mulțumesc! A funcționat însă are titlul Explicație... Cum pot schimba titlul acela? Luiza1202 (discuție) 1 martie 2009 22:40 (EET)Răspunde

Mulțumesc! Îți voi dărui și eu ceva... vineri. O săptămână lină și călduroasă! --seripigari | Discuție 2 martie 2009 00:43 (EET)Răspunde

Mulțumesc și eu, a fost un gest foarte drăguț :D --Urzică (discuție) 2 martie 2009 14:36 (EET)Răspunde

Și eu care credeam că-s mai specială :)) --seripigari | Discuție 2 martie 2009 15:57 (EET)Răspunde

Salut. Ai putea sa citesti articolul asta te rog? Am nevoie de cineva din alt domeniu care sa-mi zica ce sectiuni sunt complet neinteligibile pentru el si ce sectiuni au parti neclare. Mersi.--Strainu (دسستي‎)  8 martie 2009 23:27 (EET)Răspunde

Mersi!--Strainu (دسستي‎)  9 martie 2009 11:59 (EET)Răspunde

Salut! Am dat add la ID-ul tudor.mihaescu. //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 9 martie 2009, 20:44 (EET)

Mulțumesc pentru mărțișor, Tudor. – Laurap ^mesaj - 10 martie 2009 15:22 (EET)Răspunde

Eu mă tot miram ce îmi ceri când spuneai să rescriu secțiunea cultură din articolul România. Eu o scrisesem și consideram că mai sunt câteva rânduri de adăugat la coadă pe care, e drept, nu am mai apucat să le adaug. Acum sunt trei ecrane și jumătate de cultură română (deși articolul nu e specializat pe asta), încă o absurditate pe model monografic. Să nu te superi pe mine, dar la modul rezumativ, nu avem atâta cultură (importantă). Având în vedere că articolul Cultura României a devenit în săptămâna „lui” un dezastru mare (înainte fiind un dezastru mic), ar fi util să înlocuiești multe prostii scrise acolo cu informațiile pe care le-ai extras acum, care sunt bune, dar la un nivel de detaliu destul de mare. Chiar nu cred că avem cu ce înțesa mai mult de un ecran–un ecran jum’ate despre cultura română. Nu uita că suntem un neam care: ori nu a produs o cultură scrisă (în Antichitate), ori nu a avut interes/timp să facă cultură (până la jumătatea mileniului doi creștin), ori nu a putut să facă cultură (până pe la 1800). Iar în ultimele două secole s-au realizat prea puține lucruri de valoare și prea puțini autori au avut cu adevărat claritate în gândire. Cred că în articolul România (repet, nu în Cultura României) ar trebui atinși doar (se prea poate să-mi scape nume, dar încerc să fie cât mai puține scăpări):

• capetele încoronate preocupate de cultură: Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Iancu de Hunedoara (discutabil), C-tin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Carol I
• scriitorii Eminescu, Caragiale, Blaga, Arghezi, Tzara, Ion Barbu, Camil Petrescu, Isidore Isou, Eugen Ionescu, Nichita, Cărtărescu
• compozitorii Anton Pann, Iosif Ivanovici, Enescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Dan Andrei Aldea
• dirijorii Sergiu Celibidache și Ionel Perlea (al doilea e discutabil; poate și Sile Dinicu – muzică ușoară)
• interpreții d. muzică Enescu (v.), Lipatti (p.), Haricleea Darclee (voce), Gr. Dinicu (v.), Ion Voicu (v.), Dan Andrei Aldea (ch.), Maria Tănase (voce), Fănică Luca (nai), Barbu Lăutaru (diverse), Cristian Vasile (voce), Aura Urziceanu (voce), Johnny Răducanu (contrabas, p.), Margareta Pâslaru (voce), Gică Petrescu (voce), Țăndărică (baterie) și poate câteva voci de operă din ultimele decenii
• regizorii Jean Georgescu, Victor Iliu, Liviu Ciulei, Ion Popescu-Gopo, Lucian Pintilie, Dan Pița, Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc, Sergiu Nicolaescu și (de după nouăzeci) Cristi Puiu, Porumboiu, Mungiu
• gânditorii și istoricii Constantin Noica, Mircea Eliade, Iorga, Pârvan, N. Djuvara (discutabil), Emil Cioran
• sculptorul Constantin Brâncuși
• pictorii N. Grigorescu, Sabin Bălașa
• arhitectul Ion Mincu
• inginerul Anghel Saligny
• medicii și biologii Gh. Marinescu, Paulescu, Palade, V. Babeș
• matematicianul Țițeica
• inginerii-aviatori Vuia, Vlaicu, Coandă
• criticii literari E. Lovinescu, Eugen Simion
• actorii Lucia Sturza Bulandra, C-tin Nottara, Elvira Popescu, Radu Beligan, C-tin Tănase, Florin Piersic sr., Toma Caragiu, Florian Pittiș, Mircea Diaconu, Marcel Iureș, Maia Morgenstern, Dan Puric
• formațiile Phoenix, Mondial (discutabil), Sfinx, Post Scriptum, Iris, Timpuri Noi
• cantautorii Al. Andrieș, Nicu Alifantis, Mircea Florian
• toți cei care au luat premii Nobel și Herder (care nu am fost deja pomeniți)

Alde Delavrancea, Alecsandri, Creangă, Ciprian Porumbescu, Luchian, Ion Irimescu, Paul Constantinescu, Șt.O. Iosif, Gh. Zamfir nu au ce căuta într-o prezentare generală, ne fac mai mult de rușine decât cinste.

Cred că știm amândoi la fel de bine că o parte din cei citați în lista de mai sus (care se vrea a fi minimă) nici nu figurează la locul respectiv, ceea ce iarăși e o problemă. În alt sens, remarc că actualul conținut al secțiunii respective nu mai ține cont de criteriul cronologic (ce era înainte – ce scrisesem eu – avea asta în vedere). E cam dezordonat aspectul actual al secțiunii. Eu spun că dacă o ordonăm, merită mutată la articolul Cultura României, unde să înlocuiască feluritele mizerii care s-au scris în săptămâna respectivă. Și apoi reluăm aici strictul necesar, cu tot cu referințele pe care le-ai găsit și pentru care te felicit. (impy4ever (discuție) 10 martie 2009 20:57 (EET))Răspunde

Acum îmi dau cu stângul în dreptul, dar constat cu uimire cât de mult spațiu ocupă niște simple nume. Lista de mai sus avea riscul să nu fie completă. Ei bine, nu este, numai ieri seară am făcut nenumărate corecții. Voi publica lista finală, cu permisiunea ta, la pagina de discuții pentru Articolul săptămânii și voi anunța la Cafenea. Mă gândesc că ar fi o idee să ocupăm (fără exagerare) vreun an cu câte una dintre aceste personalități, în felul ăsta nu s-ar mai plânge alde Sorin Cerin și Lehrer de seriozitatea ro.wiki. Aș sugera chiar să dezvoltăm o listă paralelă, a.î. să existe săptămânal două subiecte ale săptămânii, unul ales prin vot și un altul (momentan) extras din lista asta, luată în ordine (ca să nu votăm și aici ordinea numelor de care ne ocupăm). Ce părere ai avea? Două articole într-o săptămână chiar nu e mult și oferă o alternativă pentru cei care nu se pricep la subiectul votat.

În ce privește secțiunea din articol România, voi mai reveni cu niște surse. Tare mă tem că până la urmă trebuie să renunțăm cu totul la nume (dacă punem foarte puțini, e lipsă de neutralitate, dacă punem prea mulți nu e suficient să-i înșirăm), așa cum se prezenta secțiunea în versiunea mea. De exemplu, nu cred că e atât de important să reținem numele iluminiștilor transilvani, cât să se spună în două cuvinte că a existat așa ceva și cam cu ce s-au ocupat oamenii ăștia. Am să încerc să resintetizez eu secțiunea respectivă zilele astea. (impy4ever (discuție) 11 martie 2009 11:58 (EET))Răspunde

Ma uit diseara sau maine.--Strainu (دسستي‎)  11 martie 2009 15:49 (EET)Răspunde

Bună ziua, FeodorBezuhov- legăturile interne pe margine le-am făcut dar heraldica în engleză nu e domeniul meu --P-7 ✍ 12 martie 2009 15:48 (EET)Răspunde

Mie mi-ar plăcea, dar nu știu exact cu ce să particip... poate cu articolul despre Suede, că l-am scris pe 2 martie. Tu ce spui? --Evalia (discuție) 13 martie 2009 19:43 (EET)Răspunde

Bine, fac acum modificările și îl înscriu. Mulțumesc mult. --Evalia (discuție) 13 martie 2009 19:52 (EET)Răspunde

Multumesc pentru premiu. Daca aveti timp sa aruncati o privire aupra articolelor Cerchezii din Dobrogea, Găgăuzii din România și Arabii din România și să faceti corecturi de ortografie si exprimare v-as fi foarte recunoscator. O zi buna! --Olahus2 (discuție) 15 martie 2009 14:31 (EET)Răspunde

Din pacate am fost foarte ocupat in utlimele luni, motiv pentru care am si contribuit putin la wikipedia. Voi incerca sa contribui la articolul despre Romania saptamana viitoare, daca obiectiile mele nu se vor fi rezolvat pana atunci. Nu cred ca este foarte mult de schimbat. Trebuie doar introdusa o turnura a frazei care sa spuna ca nu exista o opinie unanima asupra teritoriului precis in care a avut loc etnogeneza si ca alte aspecte legate de aceasta (perioada crestinarii romanilor de exemplu) raman de asemeni controversate. Nu cred ca e nevoie de prea multe detalii, nu e subiectul principal al articolului. PS: Dumitru Staniloaie nu reprezinta o sursa de incredere in probleme de istorie, ci doar in probleme de teologie ortodoxa. --Plinul cel tanar (discuție) 16 martie 2009 17:32 (EET)Răspunde

Cred ca pentru inceput e o idee buna. Voi trece evntual eu sa slefuiesc paragraful ulterior. Complimente pentru promtitudine si seriozitate. --Plinul cel tanar (discuție) 16 martie 2009 17:42 (EET)Răspunde

Imi pare rau daca par cicalitor, dar te rog sa crezi ca nu doresc decat sa avem un articol cat mai bun. Am mai modificat paragraful si am umplut in cateva fraze niste goluri in cronologie. Poate ar mai trebui adaugata o fraza (nu mai mult) despre Mircea cel Batran si Stefan cel Mare ca domnii in timpul carora Tara Romaneasca si respectiv Moldova au atins apogeul puterii militare. Ma tem insa ca persista o problema a surselor. Sunt foarte multe site-uri fara legatura cu sursele de incredere, unele chiar de pe geocities (deci practic bloguri) si am gasit chiar o referinta la o chestie de genul Dacia Dracones. Acest gen de referinta este in general mai mult "patriotica" decat istorica. Intre modificarile importante pe care le-am facut s-ar putea sa te surprinda cele referitoare la Transilvania. Aceasta din urma nu a fost in Evul Mediu vasala Regatului Ungariei ci parte integranta a acestuia. Da era guvernata de voievozi (un fel de exarhi sau viceregi), numiti direct de rege si care de cele mai multe ori stateau la Buda si isi delegau atributiile. In legatura cu 1867, sigur, poti vorbi de anexare a Transilvaniei de catre Ungaria, dar nu ar fi foarte neutru. Am inlocuit cu "integrare", nu in articolul despre Romania trebuie facuta discutia. O ultima precizare: in sectiunea Istorie nu sunt incluse teritoriile Dobrogei, Banatului si Partium. In fine, nu cred ca suntem departe, trebuie doar sa mai muncim un pic pe surse.

Salut, Tudor. Decizia de a limita timpul petrecut în fața calculatorului, plus o oarecare lipsă de motivație, mi-au redus contribuțiile în ultima vreme. Totuși, trec pe aici aproape zilnic să văd ce se mai întâmplă. Dacă ai nevoie de ajutor la ceva, poți să mă anunți, și o să încerc să fiu mai serioasă decât ultima dată la România. --Urzică (discuție) 17 martie 2009 13:52 (EET)Răspunde

Salut Feodor, am facut o actualizarea a articolului creat de tine, dacă ai timp, poate il mai îmbunătațesti putin sau corectezi. Am inscris articolul la concursul de scriere, mai mult pt feedback.--Razvan85 (discuție) 20 martie 2009 15:47 (EET)Răspunde

Ați terminat sondajul? //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 22 martie 2009, 11:07 (EET)

Mai ales lui Tudor mulțumiri pentru sfaturi și legătura spre pagina în portugheză despre Pessoa. Nu mă descurc excepțional la traduceri din portugheză, deși înțeleg 95% din conținutul acelui articol de calitate. Sursa de documentare pentru ceea ce aș dori să scriu despre Pessoa este un număr special din Revista Secolul 20, care a fost dedicat în întregime poetului. Avest volum cuprinde mărturii și impresii ale lui Fernando Pessoa însuși și ale unor scriitori ca: Octavio Paz, Luciana Stegagno Picchio, Jacinto do Prado Coelho, Teresa Rita Lopes, Jose Saramago dar și Marian Papahagi, Mihai Zamfir, Dinu Flămând. Desigur, voi încerca să spicuiesc cîte ceva și din articolul în portugheză și aș dori foarte mult să pun două-trei poezii traduse de scriitori români. Cum vi se pare? Jessica (discuție) 23 martie 2009 19:29 (EET)Răspunde

(transferat de pe pagina mea de discuții, este adresat și/mai ales ție, Salut--ZOLTAN (discuție) 23 martie 2009 19:39 (EET))Răspunde

Cred că v-ați cam repezit când ați definitivat calificativul de articol de calitate pentru Barak Obama. Articolul nu este echilibrat si nu face decat sa-l ridice in slăvi. Este un articol care este specific unui nou cult al personalității. Faptul că un articol are doar o bibliografie care arată aspectele pozitive ale personajului si nu citează un singur articol critic este doar o dovadă a unei tratări unilaterale a subiectului și nu o dovadă a unei bibliografii cuprinzătoare. Afil (discuție) 28 martie 2009 03:29 (EET)Răspunde

Articolul scoate in evidenta câteva legi pentru care Barak Obama a votat în senat, dând impresia că a avut o activitate senatoriala foarte susținută, participând la lucrările unui număr mare de comisii. O activitate senatoriala sustinuta implica participarea la discutii, nu doar co-sponsorizarea unor proiecte inițiate de alți senatori ci pe lângă introducerea de propuneri legislative proprii (Barak Obama nu a introdus nicio propunere legislativa de oarecare importata) argumentarea si amendarea propunerilor care sunt in discutie. Procesele verbale ale lucrarilor senatului contin extrem de putine luari de cuvant ale senatorului.

De altfel, dupa cum arata un reportaj al CNN din 2007 (inainte de a incepe campania electorala), Barak Obama a lipsit de la 80% din voturile senatului. A lipsit de la voturi importante cum este cel referitor la declararea gărzii iraniene ca fiind o organizatie terorista, dar dupa ce legislatia a trecut, a criticat-o pe Hillary Clinton că a susținut legislația, deși el personal nu votase împotriva ei. [3].

A omite asemenea elemente din articol este o încercare de a ascunde importantele deficiențe din activitatea senatorială a lui Barak Obama. Este doar un exemplu al modului în care articolul Wikipediei despre Barak Obama distorsionează realitatea. Nu este vorba despre a critica sau aproba poziția lui Barak Obama, este doar vorba despre o relatare tendențioasă a faptelor, care prezintă o imagine incorectă a personajului.

Obiecția nu se referă la articol în sine, ci doar la calificativul de articol de calitate pentru un articol care nu prezintă corect realitatea. Poate că, ceea ce mă deranjează cel mai mult, este faptul că în Wikipedia de limbă română apare o listă impresionantă de articole de calitate despre persoane din străinătate, dar nu există capacitatea de a prezenta articole de calitate despre personalități românești. Afil (discuție) 28 martie 2009 18:29 (EET)Răspunde

Mulțumesc! Mă bucur că îți plac. :-) Și mie mi s-a părut interesant articolul Lili Marleen. Până acuma nu știam de acest cântec. Felicitări și ție! --Aether (discuție) 30 martie 2009 18:11 (EEST)Răspunde

Desigur. Exprimarea mea nu e chiar „perfectă”. Deci orice ajutor e bine venit. Dar te-aș ruga să marchezi cu „modificare minoră”, că în caz că mai lucrez la articole, mă mai uit la istoric să văd unde sunt modificări majore de text și văd ce ar mai trebui adăugat/șters. ;) --Aether (discuție) 30 martie 2009 18:20 (EEST)Răspunde

re-Gheorghe

Perioada de nominalizare s-a cam încheiat. Oricum, nu cred că ar fi asta o problemă, având în vedere că în concurs încă sunt articole care încalcă regulamentul. - Lucian  C 1 aprilie 2009 21:04 (EEST)Răspunde

Am propus articolul Gnosticism deoarece în această săptămână vor fi o mulțime de emisiuni TV pe acest subiect, speram să se profite de ele, adică oamenii vor ști ce să spună, vor trebui doar să caute surse. Însă voturile merg cum dă Dumnezeu. Nu că m-ar afecta, doar constat că totul merge brownian, nu cu o logică („după euro vine leu” = o logică de 2c). Aș propune ca pe viitor fiecare nominalizare acolo să fie însoțită neapărat de o justificare, dar nu gen „asta vreau eu să fie făcut”. Al dv., --Turbojet 7 aprilie 2009 14:16 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru răspuns. Sigur, ne trebuie oameni. Am încercat să capacitez prietenii să vină, la toți am încercat să deschid vorba cu „în ultimul timp m-am ocupat de Wikipedia, este o enciclopedie foarte interesantă, ai avea și tu ce scrie”, la care reacția n-a fost nici măcar „ce e Wikipedia?”, ci au continuat cu păsurile lor. Unul mi-a zis: „- scriu o carte, aș putea folosi pozele de pe net?” - i-am zis „- pe Wikipedia avem niște îndrumări, te putem ajuta să te lămurești” - „- nu-mi confirmi că pot folosi orice poză de oriunde cum vrea mușchiu' meu? Atunci pleacă, nu-mi ești prieten”. Asta e. Și acum, despre participarea mea la proiectele comune. Știu că apar în comunitate ca un bursuc izolat, însă mă gândesc că în domeniul în care aș dori să scriu eu pot scrie mai puțini. De aia am mai scris la știri, despre evenimente și am făcut și ceva biografii, tocmai pentru a nu părea complet rupt, dar dacă mă ocup doar de proiecte la care pot colabora ceilalți înseamnă să-mi sacrific complet principalul scop pentru care am venit pe Wikipedia, acel de a dezvolta o ramură din domeniul tehnic diferită de IT (la care sunt în temă toți programatorii de aici). Sigur că aș putea colabora la IT (v. MediaWiki), dar, cum am spus, ar fi o „deturnare de resurse”. Mă gândesc serios să revin la domeniul energie - termo - influența lor asupra mediului, cu tot disprețul puștimii. Îți spun toate astea pentru că poate găsim un mod de colaborare. Imediat ce există cea mai mică tangență între preocupările mele și vreun proiect, sunt numai urechi. Însă nu voi lua „pâinea de la gură” articolelor de matematică, fizică, chimie sau altele la fel pentru care sunt suficiente cunoștințele din liceu, nu pentru că le-aș disprețui, ci ca să le las plăcerea de a le scrie celor care le pot și ei scrie. La fel, nu scriu despre mașini pentru că mulți le știu și ei, pot și ei scrie. La fel despre sport. La fel... --Turbojet 7 aprilie 2009 18:19 (EEST)Răspunde

Dacă tot ai declarat Protestele drept articol al săptămânii, unde scriem obiectivele (de genul Wikipedia:Articolul săptămânii/6 aprilie 2009)? //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 9 aprilie 2009, 18:45 (EET)

Voi încerca să pun informațiile din articolul despre alegeri și în cel despre proteste.--Danutz (discuție) 9 aprilie 2009 19:35 (EEST)Răspunde

Salut, Tudor. Vreau să te anunț care este planul meu de lucru pentru acea secțiune a articolului: voi lucra la ea weekend-ul ăsta și o voi termina, cu surse, cu tot ce e nevoie. Numai că vreau să te consult în privința unor chestiuni:

• Sunt unele afirmații acolo foarte cunoscute de publicul larg și de aceea nu prea sunt expres pomenite în cartea pe care o am (gen suprafață, discuții lărgite despre frontiere etc.). Eu vreau să te întreb: mai punem surse sau căutăm unele cum ar fi enciclopediile on-line Encarta, Britannica?
• Există multe detalii cu privire la geografia României ce își au mai de grabă locul în articolul Geografia României (exemplu: „Centrul Europei este situat la câțiva kilometri nord de vărsarea râului românesc Vaser în Tisa, în fostul sat de români Trebușani — azi Dilevo, în Ucraina. Aici, Societatea Austro-Ungară de Geografie a fixat o bornă, în 1875, inscripționată în latină, stabilind punctul central și distanțele până la Arctica, Creta, Irlanda și Ural.”). Părerea mea ar fi să le scoatem și să le transferăm în articolul dedicat.

Aș vrea să lămurim aceste puncte înainte de a mă apuca de lucru. Mulțumesc—Sebimesaj 10 aprilie 2009 19:19 (EEST)Răspunde

Salut Tudor. Scuză-mă pentru neștiință, însă vreau să te întreb dacă există formate speciale pentru acordarea premiilor sau pur și simplu urmăm procedura copiere→lipire la fiecare pagină de utilizator? Până acum nu m-am implicat pe partea de acordare a premiilor.—Sebimesaj 11 aprilie 2009 20:50 (EEST)Răspunde

Dragă Tudor, îți mulțumesc din suflet că ai luat legătura cu mine. Părerea mea este că, așa cum am spus, din moment ce nu era prevăzut de la început, cea mai bună soluție pe moment este renunțarea la el, deoarece pentru el ar concura niște articole controversate. Nominalizarea articolului Balenă cu cocoașă a fost controversată, iar punctele le-a obținut din „alegere din pere moi”. Bette Davis este controversat, iar punctele le-a obținut din „vot de gașcă”, iar eu am prezentat și eu o interpretare controversată. Oricui ai atribui premiul, tot urât iese, că nimeni nu-l merită cu adevărat. Și, la noul regulament, pe care vreau să-l discutăm, o să explic că eu consider că importanța premiilor trebuie diminuată, nu accentuată prin restrângere (un premiu „unic”, „suprem”) deoarece unii vin numai și numai pentru acele premii, vezi LucianC, lucru care distorsionează spiritul Wiki. Încă o dată îți mulțumesc. (Nu te cheamă cumva și Florin, ca să te felicit?) --Turbojet 12 aprilie 2009 09:41 (EEST)Răspunde

Felicitări dle. Turbojet pentru simțul de observație foarte dezvoltat. Aveți dreptate și o recunosc, alerg după premii/decorații, pentru că ele sunt, făcând abstracție de faptul că cineva îmi citește articolele, singura "satisfație" de pe aici. Fiind uneori un oportunist, nu văd de ce nu aș vâna premii. Și în "reply", Tudor are dreptate, pentru un nou-venit...decorațiile astea sunt cerul pe pământ. Păcat că în ochii utilizatorilor, valoarea acestora este invers proporțională cu "vechimea".

Pies: A..mda, aproape uitasem, am făcut un calcul. "Junii" se simt mândrii când câștigă ceva pentru că în România, aprox. 22% din populație are acces la internet. Totuși, dintre cele 4 894 309 persoane în cauza..să fii unul dintre cei care iau un loc fruntaș la un concurs de scriere...e ceva, luând în considerare că (teoretic) fiecare utilizator al internetului are o șansă de 1 la 271 906 să câștige ceva la aceste concursuri de scriere (la secțiunile principale)...So, runnin' back to my point, de ce nu am alerga noi, tinerii după premii? - Lucian  C 13 aprilie 2009 11:33 (EEST)Răspunde

Pies 2: Dle. Turbojet, nickname-ul meu e Lucian C., nu LucianC - Lucian  C 13 aprilie 2009 11:33 (EEST)Răspunde

Lucian C., îmi cer scuze pentru greșeala de la nick-ul tău, m-au indus în eroare fonturile (nu examinasem codul semnăturii tale).

Apreciez sinceritatea ta și, la rândul meu, voi fi sincer: motivația mea pentru a participa la aceste concursuri după participarea ca începător la primul (sept 2007, unde sunt conștient că am fost favorizat la vot ca începător) au fost acuzațiile „junilor”, cum le spui tu, că ceilalți sunt niște fosile care nu-s bune de nimic (v. acuzațiile de la cafenea din februarie 2008). Mă uit la „Animal Planet” și înțeleg ce e aia o ierarhie și că tinerii tind spre un statut superior, pe care la un moment dat, natural, îl și obțin, dar nu fără luptă, însă în societatea noastră această luptă trebuie să fie civilizată și cinstită. Și, în plus, deoarece aceste premii, alături de articolele de calitate, sunt folosite ca instrumente de presiune: „vocea mea trebuie să aibă pondere mai mare, deoarece am mai multe premii”. Acestea contravin politicilor și nu mi-ați lăsat altă variantă decât să particip efectiv la concursuri. Cred că acum m-aș fi putut retrage împăcat, așa cum mi-a propus AdiJapan după primul concurs la care am participat, însă tocmai mai sus ai lansat o nouă provocare, cum că cei vechi am desconsidera aceste premii. M-ai pus într-o situație imposibilă. Cum mai pot eu dovedi că nu le desconsider, decât continuând să particip? Cred că participarea mea la concursuri până acum a fost un lucru bun, deoarece a ridicat ștacheta și va trebui să mă gândesc foarte bine pe viitor ce să fac. --Turbojet 13 aprilie 2009 12:35 (EEST)Răspunde

Voi sunteti putin certati :) Cunosc de la ce a pornit cearta, am urmarit atunci discutia de la cafenea. Se spune ca omanenii se mai cearta dar ca supararea le mai trece odata cu timpul. Ar fi frumos sa va impacati si sa va intelegeti unul pe celalalt. Niciunul dintre voi nu este incapatanant ori aberant. Doar aveti puncte de vedere diferite in privinta activitatii pe Wikipedia. Insa cel mai important este sa nu porniti de la premisa conform careia ar exista „un permanent conflict intre generatii”, pentru ca este falsa.

Turbo, colegul meu Lucian s-a simtit usor luat in zeflemea. Nu e bine pentru ca ti se va raspunde cu aceasi moneda iar dupa aceea confictul escaladeaza. Cunosti vorba aia, un razboi stii cand il incepi insa nu stii cand se termina. In privinta premiilor, marturisesc ca la inceput m'au impresionat mult si pe mine, serios. E firesc, cu totii ne bucuram atunci cand vadem ca cei din jur ne apreciaza.

Lucian, de asemenea, nu trebuie sa te incrancenezi. Stiu ca te-ai simtit aiurea atunci cand Turbo ti-a sugerat ca activitatea ta la articole despre muzica nu e asa importanta. Si ce spuneam si mai sus, i'ai raspuns cu aceasi moneda. Sper sa treceti peste aceasta bariera, sa va intelegeti si sa va apreciati activitatea pe Wikipedia. Cel mai frumos lucru la aceasta enciclopedie e faptul ca oricine poate scrie despre orice. Nu atacati acest principiu.

In final, putem lua si un fapt concret. La acest concurs, dincolo de medalii si premii, amandoi ati participat cu articole frumoase si interesante. Atat muzica, cat si istoria unui renumit aviator mi se lucruri demne de apreciat, mai ales ca e vorba despre niste romani. Asta s-a vazut si in votul comunitatii, caci articole voastre sunt pe podium. Trebuie sa intelegem ca oamenii sunt diferiti si ca pot avea pasiuni diverse. Poate la un moment dat cineva va incepe sa scrie articole, stiu si eu, despre Emu. Indiferent de subiect, este importanta cercetarea.

Lucian, data trecuta lumea a fost putin deranjata nu pentru ca voi scrieti articole despre muzica ci pentru ca se crease un monopol cu articolele din acest domeniu la AC. Am incredere ca tu si colegii tai veti gasi echilibrul atat in activitatea voastra la proiectele despre muzica cat si in relatiile cu ceilalti pe Wikipedia. Spre exemplu, puteti realiza un articol foarte bun despre o legenda a muzicii care poate candva il sensibiliza si pe Turbo, atunci cand el avea varsta noastra. El a prins perioada cand in muzica se petrecea o adevarata revolutie, anii '70. Sunt sigur ca printre acele legende ale muzicii veti gasi cantareti sau formatii care au ecou in sufletele amandurora. Chiar daca contribuiti in domenii diferite, puteti gasi un limbaj comun. --Tudorτ 13 aprilie 2009 12:42 (EEST)Răspunde

@Dl. Turbojet: Îmi retrag toate acuzațiile pe care vi le-am adresat, în activitatea mea de pe aici. Acum 1, aproape 2 ani nu cred că puteam conștientiza că există totuși o diferență de ani între noi 2...și că trebuie să am o atitudine ca atare. Aveți dreptate, nou veniții tind spre cât mai sus și în dorința de a avea ceva, suntem tentați să depășim niște limite. Când am zis "Păcat că în ochii utilizatorilor, valoarea acestora este invers proporțională cu <<vechimea>>.", nu am vrut să vă ofensez și nu e nici o provocare; Eu mă refeream la faptul că, atunci când câștigi ceva, acel ceva scade în ochii tăi, și cu cât participi mai mult, cu atât devine mai neatractiv. Spusesem asta ca să întăresc faptul că aceste competiții reprezintă un real interes pt. tineri, nu pt. utilizatori cu o vechime. Dvs. sunteți o excepție demnă de admirat. Și îmi cer scuze încă o dată, dar...ce să facă și "șerpii" aștea tineri, așa ca mie, mai aruncă și ei cu venin când apucă.

@Tudor: Dl. Turbojet avea dreptate când spunea că acele AC-uri sunt aiurea. Și eu știu asta, ca dovadă, pe parcursul "grevei" le-am propus pe toate pt. reevaluare, ca să închei odată povestea. Nimeni nu și-a exprimat opinia, și au rămas pe loc. Acum, pentru o perioadă, mă voi axa pe corectarea și rescrierea acelor "supposed AC". BTW, nu o compara pe Nuți Gheorghe cu Alexandru Șerbănescu. - Lucian  C 13 aprilie 2009 13:10 (EEST)Răspunde

Ma bucur ca s-a ajuns aici. Amandoi ati dat dovada de intelepciune si buna vointa. Impreuna vom fi mai puternici si vom lucra intr'o atmosfera destinsa.--Tudorτ 13 aprilie 2009 15:59 (EEST)Răspunde

• Merci de premiu, chestiunea e ca eu n-am scris nimic la articolul cu Elena Gheorghe. --Asybaris ^aport 14 aprilie 2009 16:27 (EEST)Răspunde

Buna, am o intrebare - de ce este doar Lucian considerat castigatorul la sectiunea muzica din moment ce amandoi avem acelasi scor? Alecsdaniel (discuție) 14 aprilie 2009 18:41 (EEST)Răspunde

Ma refeream de ce este numai el trecut la sectiunea de premiere. Plus ca Sonny & Cher fusese nominalizat inaintea Elenei. Alecsdaniel (discuție) 14 aprilie 2009 19:04 (EEST)Răspunde

Nu era vorba de premii, ci de „recunoastere” :-P. Alecsdaniel (discuție) 14 aprilie 2009 20:21 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru premiu! Aș dori, dacă se poate, Istoria critica a literaturii române. --Nicolae Coman (discuție) 14 aprilie 2009 22:58 (EEST)Răspunde

OK, atunci aleg Quo Vadis, dacă mai e disponibil. În caz contrar, Marea Teroare. --Nicolae Coman (discuție) 14 aprilie 2009 23:22 (EEST)Răspunde

Mulțumesc! --Nicolae Coman (discuție) 14 aprilie 2009 23:25 (EEST)Răspunde

Adresa mea: cal. București, nr. 48, comuna Bucu, sat Bucu, județul Ialomița, cod 927060. Mersi! (E primul meu Wiki-premiu). --Nicolae Coman (discuție) 15 aprilie 2009 06:44 (EEST)Răspunde

Salut, Tudor!

Pân` la urmă eu cui îi acord Istoria critică al lui Manolescu ? Am înțeles că s-a ajuns la o înțelegere amiabilă cu Andrei și Nicolae Coman, vreau totuși o confirmare de la tine înainte de a lua legătura cu domnișoara Luiza. Mersi! Toate cele bune,--ZOLTAN (discuție) 15 aprilie 2009 12:28 (EEST)Răspunde

Pot oferi ca premiu o carte ebook în format Adobe pdf? Este vorba de ISTORIA LITERATURII ROMÂNE de GEORGE CĂLINESCU. Am și BIETUL IOANIDE și ENIGMA OTILIEI. Cum pot să le ofer? Luiza1202 (discuție) 15 aprilie 2009 14:38 (EEST)Răspunde

Domnule Tudor, mai am o rugăminte. Aș dori ca pe acea carte (dacă nu ați expediat-o încă) să-mi adresați o mică dedicație (în care să faceți referire la Wikipedia) și aceasta deoarece cartea va avea pentru mine o valoare sentimentală. Încă o dată vă mulțumesc și vă doresc succes în activitatea dvs. --Nicolae Coman (discuție) 15 aprilie 2009 15:37 (EEST)Răspunde

Mă numesc Nicolae Coman. De fapt, o mare parte din datele mele personale apar în pagina de utilizator. --Nicolae Coman (discuție) 16 aprilie 2009 20:05 (EEST)Răspunde

Îți mulțumesc și eu și Babușka! :)

mi-a șoptit că-ți dă și-un pupic, shh! --seripigari | Discuție 17 aprilie 2009 14:21 (EEST)Răspunde

În noaptea Învierii, când clopotele bat, cu sufletul curat, cu lumânări în mână, să spunem împreună: Hristos a înviat!

Alecsdaniel (discuție) 18 aprilie 2009 22:22 (EEST)Răspunde

Sărbători fericite , cu multe urări de bine și cu prietenie, de la Ewan (discuție) 19 aprilie 2009 05:18 (EEST)Răspunde

În sfârșit am primit premiul și sub forma sa materială! Mulțumesc pentru carte, dar și pentru dedicație. Asocierea cu Diderot și d'Alembert mă onorează și mă obligă să nu renunț la lupta pe baricadele Wikipediei. Așa că spor la lucru în continuare și s-auzim numai de bine! --Nicolae Coman (discuție) 21 aprilie 2009 11:38 (EEST)Răspunde

Salut. Am propus o întâlnire a comunității (n.a. – cei care pot participa) pentru undeva în luna iunie, în București. În situația în care ai onora o astfel de întâlnire, te invit să îți exprimi opinia la Wikipedia:Întâlniri/București4. Numai bine. --Rebel 22 aprilie 2009 00:49 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru premiu. Este uimitor cât de puțină lume este interesată de aceste subiecte și de aceea mă bucur de fiecare dată când văd pe cineva pasionat. Aseară mi-am sunat o mulțime de prieteni să-i anunț că este invitată Maria Uca Marinescu la emisiunea "Nașul" și majoritatea m-au întrebat cine-i asta? Este păcat, pentru că ar trebui să fim mândri de aceste persoane. Referitor la continuări, promit pe viitor, căci pe moment m-am angrenat în proiectul Localităților din Bucovina și este mult mai greu decât am crezut. --Cezarika1 22 aprilie 2009 20:56 (EEST)Răspunde

Tudor, problemele de politică mă cam depășesc. Totuși, din punctul meu de vedere, situația ar sta cam așa. Australia nu a donat României baza pe motiv de prietenie cu statul român (cu care nu are prea multe nici în clin nici în mânecă) sau contracost. A întreține o bază de cercetare nu este un lucru ieftin și nici ușor și uneori este mai bine să donezi decât să o lași în paragină (Australia are mai multe baze în Antarctica). Vezi cazul bisericilor catolice din Italia cedate către Biserica Ortodoxă Română gratuit. În plus, cred că Australia nu a dorit să cedeze baza României, ci lui Teodor Negoiță (pe care îl cunoșteau pentru entuziasmul său și bănuiesc că aveau sentimente de apreciere pentru el). De ce nu s-a cedat altor state? Pentru că chinezii, rușii, norvegienii și alții aveau deja stații acolo (Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_research_stations_in_Antarctica). Părerea meaeste că dacă România nu-l avea pe Teodor Negoiță, atunci sigur nu avea România vreo bază în Antarctica la această oră. Deci statul român ar trebui să-i fie dator.

Mă întrebi de ce nu finanțează statul român stația din Antarcatica. Este simplu: Statul român nu încurajează cercetarea, dovada fiind faptul că majoritatea cercetătorilor români ori aduc rezultate pentru alte state (în special SUA și Canada, dar și altele) ori muncesc aici pe salarii de nimic și nu au mijloace de a-și realiza proiectele. Puținii care primesc finanțare sunt o picătură într-un ocean, iar criteriile de finanțare sunt destul de neclare ca să nu spun dubioase (cunosc și eu câteva cazuri).

Ce putem face noi, m-ai putea întreba. Este simplu: popularizarea acestor rezultate excepționale, pentru că astfel avem ocazia să ne aducem și noi obolul în calitate de cetățeni români pentru susținerea activității acestor oameni. --Cezarika1 22 aprilie 2009 21:38 (EEST)Răspunde

Și eu mulțumesc pentru premiu. O să mai scriu, vreau să pun la punct articolele despre avioanele „în licitație” pentru România și un articol depre o facultate, să văd cât de „neutru” iese, că provocarea e mare, dar sper să iasă bine. Am căutat pe en:wp articole similare depre cele din SUA, GB, AUS, FR, DE - e jaaale... nici vorbă de tradus sau adaptat vreunul. --Turbojet 24 aprilie 2009 15:12 (EEST)Răspunde

--79.115.224.138 (discuție) 23 aprilie 2009 23:13 (EEST)Răspunde

Apropo, am cont. --79.115.224.138 (discuție) 23 aprilie 2009 23:30 (EEST)Răspunde

Eu nu am tupeul de a propune propriul articol ca AC. La IC am, dar aici n-am. Oricum daca cineva il va propune va trebui sa-i fac introducere de articol ca header. In Racovița eu personal practic turismul. Este un sat rupt de lume, acolo a stat timpul in loc, am fost acolo acum de Paști. De obicei vin doar racovicenii plecati din sat, sunt foarte multi.......plecati.--Asybaris ^aport 24 aprilie 2009 08:50 (EEST)Răspunde

OK. Ce foto de antet punem? Putem sa obtinem alte fotografii din sat, voi pune colaboratorii din sat sa faca ce dorim. Vezi ce anume doresti ca ai slava domnului destule si propune. Eu as pune actul de atestare documentara si pe doican il relocam.--Asybaris ^aport 24 aprilie 2009 14:10 (EEST)Răspunde

Să trăiți domn'președinte. Mă simt onorat, distincția ar trebui pusă la articolul Racovița la pagina de discuții și nu adresată mie ci satului care mi-a făcut onoarea de a putea scrie despre el. Nu în ultimul rând ar trebui dată d-lui Lupea care a cercetat 20 de ani și a adunat materialele pe care le-a publicat. Așa că dacă dorești pune-o acolo, dacă nu las-o așa, oricum îți mulțumesc. Considerația mea pentru tine a rămas aceeași din momentul în care te-am cunoscut.--Asybaris ^aport 24 aprilie 2009 16:39 (EEST)Răspunde

Am facut ce ar fi trebuit, vezi daca-i bine si critica-ma. Mai ramane sa completez cand voi avea timp ultimul capitol legat de sistematizare.--Asybaris ^aport 27 aprilie 2009 16:30 (EEST)Răspunde

Mersi ca mi-ai atras atentia. Cu ocazia asta am mai actualizat un pic si informatiile si voi face sa mearga si cu www.--Strainu (دسستي‎)  26 aprilie 2009 17:40 (EEST)Răspunde

Salut. Am văzut că s-a procedat la transliterarea denumirilor unor localități din Ucraina. Spre exemplu, în cazul orașului Mîkolaiv, în Atlasul geografic școlar (EDP, 1983) el apare cu denumirea de Nikolaev, denumire explicată prin faptul că Sf. Mîkolai din limba ucraineană este Sf. Nicolae în limba română. În limba esperanto, el apare ca Nikolajevo.

Uite surse pentru Nikolaev: http://stiri.portal.ro/home/citeste_stire/52433/aker-yards-a-vandut-santierele-din-germania-si-ucraina-catre-flc-west.htm (Agerpres), http://www.europages.ro/anuar-firme/did-06/hc-06305/cc-UKR/rezultate.html (Europages), http://old.justice.md/lex/document_rom.php?id=6A5BEB1F:C6A03740 (Decret al președintelui Republicii Moldova), http://www.realitatea.net/ucraina--niciun-pericol-la-centrala-nucleara-nikolaev_63567.html (Realitatea TV), http://www.crestinism-ortodox.com/orthorus/rustemples/exussrmptempl/tdionickol/ (Creștinism ortodox), http://www.hostelsclub.com/city-ro-2029-Nikolaev.html(Hostel Club), http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=740 (Revista Știință și Tehnică), http://www.garda.com.md/104/adevarul/(Ziarul de Gardă), http://www.legestart.ro/Hot%C4%83r%C3%A2re-nr-1004-din-2005-(MTU3ODYz).htm (Hotărâre a Guvernului României), http://www.cjgalati.ro/index2.php?option=content&task=view&id=125&pop=1&page=0 (Situl CJ Galați), http://www.financiarul.com/articol_10705/aker-yards-a-vandut-70-din-trei-santiere-navale-.html (Financiarul), http://gov.gov.md/md/print/?paddress=cbsova (Situl Guvernului Republicii Moldova).

În baza a ce, s-a decis transliterarea unor denumiri, atunci când există o variantă în limba română care predomină în toate sursele românești? Nu ar trebui să predomine denumirea sub care este cunoscut ceva în limba română, în locul celei transliterate? Aștept să-mi dai un răspuns. --Cezarika1 28 aprilie 2009 06:59 (EEST)Răspunde

Mesajul a fost pus la paginile de discuții ale mai multor utilizatori. Propun să continuăm la Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor#Transliterare. — AdiJapan 28 aprilie 2009 08:25 (EEST)Răspunde

Wikipedia e o masina de stricat mintile, inca nu te-ai convins? Incearca sa renunti la ea, mie-mi reuseste. Giku (scz, n-am tilde la mob.)

Bună. Ce se mai aude de premiile de la concursul de scriere? Alecsdaniel (discuție) 30 aprilie 2009 22:42 (EEST)Răspunde

Nu, nu *giggles*. Eu am câștigat un premiu :-P. Doar că nu știu ce și cum..pe pagina de concurs scria să nu luam noi direct legătura cu cei care donează premiile & stuff... Alecsdaniel (discuție) 30 aprilie 2009 22:54 (EEST)Răspunde

Nu prea știu cum s-au numit regii Poloniei în română. Să traduc porecle sau să le las în poloneză?  Remigiu  discută  1 mai 2009 00:32 (EEST)Răspunde

{{Monarhii Poloniei}}  Remigiu  discută  1 mai 2009 15:40 (EEST)Răspunde

Chiar este explicat în partea de dedesubtul tabelului ;)  Remigiu  discută  1 mai 2009 21:30 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru gândurile frumoase. Am decis totuși să părăsesc proiectul pentru motive pe care le-am expus pe 1 mai la Cafenea. Cu cele mai bune gânduri, Gutza _D^D+ 2 mai 2009 00:14 (EEST)Răspunde

Dacă te va ajuta vreodată cu ceva, vreau să reiterez că nu m-am îndoit niciun moment de decizia anterioară de a-ți oferi acest premiu. Nu îți port nici cea mai vagă urmă de ranchiună sau orice alt fel de sentiment negativ. Din păcate îmi este teamă că în pofida tuturor explicațiilor mele publice se vor găsi totuși unii care să te acuze în toiul vreunei dispute, mai voalat sau mai fățiș, că mi-ai grăbit plecarea. Trimite-i aici, ca să le-o spun eu: greșești! --Gutza _D^D+ 2 mai 2009 01:31 (EEST)Răspunde