Manole Giani Ruset

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Emanuel Giani-Ruset
Domn al Moldovei, Domn al Țării Românești
Date personale
Născut	1715 Constantinopol, Imperiul Otoman
Decedat	8 martie 1794 (79 de ani) Herson, Viceregatul Ekaterinoslav, Imperiul Rus
Înmormântat	Katerînînskîi sobor (Herson)[*][[Katerînînskîi sobor (Herson) (church in Kherson, Ukraine)|​]]
Ocupație	conducător[*]​
Apartenență nobiliară
Domn al Țării Românești
Domnie	mai 1770 – octombrie 1771
Predecesor	Grigore al III-lea Ghica
Succesor	Alexandru Vodă Ipsilanti
Domn al Moldovei
Domnie	11 mai – octombrie 1788
Predecesor	Ocupație austriacă
Succesor	Ocupație rusă
Modifică date / text

Manole Giani Ruset (n. 1715, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. 8 martie 1794, Herson, Viceregatul Ekaterinoslav, Imperiul Rus) a fost un domn fanariot în Țara Românească: mai 1770 - octombrie 1771 și în Moldova: 11 mai 1788 - octombrie 1788.

S-a născut la Constantinopol și era fiul Eufrosinei Rosetti și al unui preot numit Giani (Geani). Se pare că a fost căsătorit cu Ralița, sora lui Grigore Ghica (decapitatul) și că ar fi avut o fiică, Smaranda.

Ajunge serdar de Chișinău în 1755, vel serdar în 1756, spătar și capuchehaia al domnitorului Scarlat Ghica în 1757, vel postelnic în 1760, spătar și serdar de Orhei în 1765 și serdar din nou, în 1769 la București, este numit de către Grigore al III-lea Ghica în funcția de caimacam al Craiovei. Apărând Oltenia în 1770, pe timpul războiului ruso-turc (1768–1774), este numit de turci domn al Țării Românești. Rămâne în Oltenia, dând mai multe acte din Craiova. La evacuarea Bucureștiului din cauza rușilor în iunie 1770, este chemat de episcopul de Buzău în acel loc, pentru a asigura ordine și liniștea. Ajutat de turci ocupă Bucureștiul în luna iunie, și îi împiedică pe aceștia să jefuiască țara. Rușii revin și îi înving pe turci la Colentina la 24 noiembrie 1770, astfel încât, Ruset se întoarce în Oltenia, de unde este în scurt timp alungat de ruși și silit să caute adăpost în Transilvania. De aici pleacă la Vidin, iar de acolo la Babadag, unde este chemat de vizir. Este respins de două ori de ruși, însă reușește în cele din urmă să ocupe Craiova și Oltenia în mai - iunie 1771, după ce a trecut Dunărea pe la Vidin. Stă pe tron în Craiova, până în octombrie 1771, când este silit de situația militară generală să treacă în Banat. În martie 1772, Ruset, pleacă din Banat prin Mehadia și Vidin la Nicopole, unde a stat până la încheierea păcii. Deși nu mai era domn, a continut să elibereze acte până în 1774. A plecat apoi la Constantinopol, unde a făcut intrigi împotriva domnilor din Moldova și Țara Românească, ceea ce a dus la exilarea sa în 1776 la Naxos, de unde nu a mai fost rechemat decât în 1781.

La 18 mai 1788 este numit de turci domn în Moldova și însărcinat ca împreună cu Nicolae Mavrogheni, cu turcii și tătarii să-i alunge pe austrieci și ruși. Cheamă țara la arme în iunie 1788, dar nu este ascultat. Totuși participă la câteva lupte din vara anului 1788. Din cauza unei neînțelegeri cu turcii, trece la ruși cu o mică trupă. Aceștia îl trimit la Herson și-i fac o mică pensie. A murit în 1789 și este înmormântat lângă catedrala din Herson.

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Predecesor: Grigore al III-lea Ghica	Domn al Țării Românești 1770 – 1771	Succesor: Alexandru Vodă Ipsilanti
Predecesor: Ocupație austriacă	Domn al Moldovei 1788	Succesor: Ocupație rusă

v • d • m Domnii Țării Românești Anii 1300 - 1400 Basarab I • Nicolae Alexandru • Vladislav I • Radu I • Dan I • Mircea cel Bătrân • Vlad Uzurpatorul Anii 1400 - 1500 Mihail I • Radu Praznaglava • Dan al II-lea • Radu Praznaglava • Dan al II-lea • Alexandru I Aldea • Vlad Dracul • Basarab al II-lea • Vlad Dracul • Vladislav al II-lea • Vlad Țepeș • Radu cel Frumos • Basarab Laiotă cel Bătrân • Radu cel Frumos • Basarab Laiotă cel Bătrân • Radu cel Frumos • Basarab Laiotă cel Bătrân • Basarab cel Tânăr Țepeluș • Radu cel Frumos • Basarab Laiotă cel Bătrân • Vlad Țepeș • Basarab Laiotă cel Bătrân • Basarab cel Tânăr Țepeluș • Mircea al II-lea • Basarab cel Tânăr Țepeluș • Vlad Călugărul • Basarab cel Tânăr Țepeluș • Vlad Călugărul Anii 1500 - 1600 Radu cel Mare • Mihnea cel Rău • Mircea al III-lea • Vlad cel Tânăr • Neagoe Basarab • Teodosie • Vlad Călugărul • Radu de la Afumați • Vladislav al III-lea • Radu Bădica • Radu de la Afumați • Vladislav al III-lea • Radu de la Afumați • Vladislav al III-lea • Basarab al VI-lea • Moise Vodă • Vlad Înecatul • Vlad Vintilă • Radu Paisie • Barbu Neagoe • Radu Paisie • Șerban din Izvorani • Radu Paisie • Laiotă Basarab • Radu Paisie • Mircea Ciobanul • Radu Ilie Haidăul • Mircea Ciobanul • Pătrașcu cel Bun • Mircea Ciobanul • Petru cel Tânăr • Alexandru al II-lea Mircea • Vintilă • Alexandru al II-lea Mircea • Mihnea Turcitul • Petru Cercel • Mihnea Turcitul • Ștefan Surdul • Alexandru cel Rău • Mihai Viteazul • Nicolae Pătrașcu Anii 1600 - 1700 Simion Movilă • Radu Șerban • Simion Movilă • Radu Mihnea • Radu Șerban • Gabriel Báthory • Radu Mihnea • Radu Șerban • Radu Mihnea • Alexandru Iliaș • Gavril Movilă • Radu Mihnea • Alexandru Coconul • Alexandru Iliaș • Leon Tomșa • Radu Iliaș • Matei Basarab • Constantin Șerban • Mihnea al III-lea Radu • Gheorghe Ghica • Constantin Șerban • Gheorghe Ghica • Grigore I Ghica • Radu Leon • Antonie din Popești • Grigore I Ghica • Gheorghe Duca • Șerban Cantacuzino • Constantin Brâncoveanu Anii 1700 - 1800 Ștefan Cantacuzino • Nicolae Mavrocordat • Ioan Mavrocordat • Nicolae Mavrocordat • Constantin Mavrocordat • Mihai Racoviță • Constantin Mavrocordat • Grigore al II-lea Ghica • Constantin Mavrocordat • Mihai Racoviță • Constantin Mavrocordat • Grigore al II-lea Ghica • Matei Ghica • Constantin Racoviță • Constantin Mavrocordat • Scarlat Ghica • Constantin Mavrocordat • Constantin Racoviță • Ștefan Racoviță • Scarlat Ghica • Alexandru Scarlat Ghica • Grigore al III-lea Ghica • Manole Giani Ruset • Alexandru Ipsilanti • Nicolae Caragea • Mihai Suțu • Nicolae Mavrogheni • Mihai Suțu • Alexandru Moruzi • Alexandru Ipsilanti • Constantin Hangerli • Alexandru Moruzi Anii 1800 - 1860 Mihai Suțu • Caimacam Alexandru Suțu • Constantin Ipsilanti • Alexandru Suțu • Constantin Ipsilanti • Ioan Caragea • Alexandru Suțu • Tudor Vladimirescu • (Scarlat Callimachi*) • Grigore al IV-lea Ghica • Alexandru Dimitrie Ghica • Gheorghe Bibescu • Caimacam Constantin Cantacuzino • Barbu Știrbei • Caimacam Alexandru Dimitrie Ghica • Caimacam Ioan Manu, Emanoil Băleanu și Ioan Filipescu (Filipide) • Alexandru Ioan Cuza

v • d • m Domnii Moldovei Anii 1340 – 1400 Dragoș I • Sas • Balc • Bogdan I • Petru I • Lațcu • Costea • Petru al II-lea • Roman I • Ștefan I Anii 1400 – 1500 Iuga Ologul • Alexandru cel Bun • Iliaș • Ștefan al II-lea • Petru al III-lea • Roman al II-lea  • Petru al III-lea (a treia oară) • Ciubăr Vodă • Alexăndrel (prima oară) • Bogdan al II-lea • Alexăndrel (a doua oară) • Petru Aron (a doua oară) • Alexăndrel (a treia oară) • Petru Aron (a treia oară) • Ștefan cel Mare Anii 1500 – 1600 Bogdan al III-lea • Ștefăniță • Petru Rareș (prima oară)  • Ștefan Lăcustă • Alexandru Cornea •  • Petru Rareș (a doua oară) • Iliaș Rareș • Ștefan Rareș • Ioan Joldea • Alexandru Lăpușneanu (prima oară) • Despot Vodă • Ștefan Tomșa • Alexandru Lăpușneanu (a doua oară) • Bogdan Lăpușneanu • Ioan Vodă cel Viteaz • Petru Șchiopul (prima oară) • Ioan Potcoavă • Petru Șchiopul (a doua oară) • Alexandru Potcoavă • Petru Șchiopul (a treia oară) • Iancu Sasul • Petru Șchiopul (a patra oară) • Aron Vodă (prima oară) • Petru Cazacul • Aron Vodă (a doua oară) • Ștefan Răzvan • Ieremia Movilă Anii 1600 – 1700 Mihai Viteazul • Simion Movilă • Mihail Movilă • Constantin Movilă • Ștefan Tomșa al II-lea •  • Alexandru Movilă • Radu Mihnea • Gaspar Graziani • Alexandru Iliaș • Miron Barnovschi-Movilă • Alexandru Coconul • Moise Movilă • Vasile Lupu • Gheorghe Ștefan • Gheorghe Ghica • Constantin Șerban • Ștefăniță Lupu • Eustatie Dabija • Gheorghe Duca (prima oară) • Iliaș Alexandru • Gheorghe Duca (a doua oară) • Ștefan Petriceicu (prima oară) • Dumitrașcu Cantacuzino • Antonie Ruset • Gheorghe Duca (a treia oară) • Ștefan Petriceicu (a doua oară) • Constantin Cantemir • Dimitrie Cantemir (prima oară)  • Constantin Duca • Antioh Cantemir Anii 1700 – 1800 Caimacam Ioan Buhuș • Mihai Racoviță • Nicolae Mavrocordat • Dimitrie Cantemir (a doua oară)  • Caimacam Lupu Costachi • Caimacam Ioan Mavrocordat • Grigore II Ghica • Constantin Mavrocordat • Ioan N. Mavrocordat • Iordache Stavrachi • Constantin Racoviță • Matei Ghica • Scarlat Ghica • Ioan Teodor Callimachi • Grigore Callimachi • Grigore III Ghica • Constantin Moruzi • Alexandru I Mavrocordat • Alexandru II Mavrocordat • Alexandru Vodă Ipsilanti • Manole Giani Ruset • Alexandru Moruzi • Mihai Suțu • Alexandru Callimachi Anii 1800 – 1860 Constantin Ipsilanti • Alexandru Suțu • Caimacam Iordache Cantacuzino • Scarlat Callimachi • Alexandru Hangerli • Caimacam Iordache Ruset-Roznovanu • Caimacam Veniamin Costache • Mihail Suțu • Caimacam Ștefan Vogoride • Ioniță Sandu Sturdza • Mihail Sturdza • Grigore Alexandru Ghica • Caimacam Teodor Balș • Caimacam Nicolae Vogoride • Caimacam Ștefan Catargiu/I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu • Alexandru Ioan Cuza Categorie • Portal