Executiv

Puterea executivă din stat, reprezentată de guvern și administrația publică, este una din cele trei puteri independente din statele democratice moderne, conform principiului tripartit al separării puterilor în stat, promovat de către baronul de Montesquieu. Celelalte două puteri ale trio-ului sunt judiciarul și legislativul.

Executivul se ocupă cu implementarea legilor și cu administrarea birocrației de stat. În general, în fruntea guvernului se află prim-ministrul (în sisteme parlamentare) sau președintele (în sisteme prezidențiale).

Executivele elaborează în primă fază mare parte din legislația statală (în sisteme prezidențiale), care traversează apoi procesul legislativ. Executivele pot emite tipuri speciale de legi, cum ar fi un decretele (în sisteme prezidențiale) sau o hotărâre executivă (de ex. ordonanță de urgență). Într-un sistem parlamentar și semi-prezidential, executivul are rol strict administrativ, cu drept de hotărâre executivă.

Într-un sistem prezidențial, liderul executivului este atât șeful statului, cât și șeful guvernului.^[1] Într-un sistem parlamentar, un ministru al cabinetului ce are un vot de încredere al legislativului, este șeful guvernului, în timp ce șeful statului este de obicei un monarh sau președinte în mare măsură ceremonial.^[2]

Forme concrete

În acest context, executivul este format dintr-un lider (i) dintr-un birou sau din mai multe birouri. În mod specific, rolurile de conducere de vârf ale ramurii executive pot include:

șeful statului - de multe ori liderul suprem, președintele sau monarhul, reprezentantul principal șef și simbolul viu al unității naționale.
- șeful guvernului - deseori liderul de facto, prim-ministru, care supraveghează administrarea tuturor afacerilor statului.
  - ministrul apărării - supravegherea forțelor armate, stabilirea politicii militare și gestionarea siguranței externe.
  - ministrul de interne - supravegherea forțelor de poliție, aplicarea legii și gestionarea siguranței interne.
  - ministru de externe - supravegherea serviciului diplomatic, determinarea politicii externe și gestionarea relațiilor externe.
  - ministru de finanțe - supraveghează trezoreria, determină politica fiscală și gestionează bugetul național.
  - justiția - supravegherea urmăririi penale, corecțiilor, executarea hotărârilor judecătorești.

În Franța

Puterea executivă din Franța este ambivalentă - împărțită între președinte și guvern (organism colegial), condusă de prim-ministru. Președintele are putere semnificativă, însă coordonează acțiunile în comun cu alte organe de stat, iar guvernul este responsabil pentru implementarea puterii executive. Guvernul definește sarcinile și prioritățile politicii de stat. Guvernul este format în felul următor: președintele numește premierul, precum și membrii guvernului la propunerea premierului.

Vezi și

Note

^ „The Executive Branch”. The White House. Accesat în 4 iulie 2015.
^ „Executive Branch of Government in Canada”. Parliament of Canada. Arhivat din original la 2 mai 2017. Accesat în 4 iulie 2015.

Legături externe

Format:Civil service

Acest articol despre politică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[1] „The Executive Branch”. The White House. Accesat în 4 iulie 2015.

[2] „Executive Branch of Government in Canada”. Parliament of Canada. Arhivat din original la 2 mai 2017. Accesat în 4 iulie 2015.

[1]

[2]

v d m Drept
Subiectele de bază	Drept administrativ Drept constituțional Contract Drept penal Fapt juridic Echitate Dovadă Drept internațional Obligație Procesual Civil Penal Drept de proprietate Drept public Restituire Normă juridică Răspunderea delictuală în dreptul comun
Alte subiecte	Drept agrar Dreptul aviației Dreptul bancar Faliment Drept comercial Dreptul concurenței Dreptul concurenței (Uniunea Europeană) Drept internațional privat Dreptul construcțiilor Drepturile consumatorului Drept corporativ Drept informatic Drept electoral Dreptul energiei Dreptul media Dreptul mediului Dreptul familiei Reglementare bancară Dreptul sănătății Dreptul imigrației Proprietate intelectuală Drept penal internațional Drepturile internaționale ale omului Legile internaționale ale sclaviei Dreptul muncii Dreptul războiului Arheologie juridică Ficțiunea juridică Drept maritim Drept media Drept militar Succesiune (drept) Patrimoniu Testament Răspunderea producătorilor Drept internațional public Drept aero-spațial Dreptul sportului Drept fiscal Fiducia
Surse de drept	Cartă Constituție Cutumă Drept divin Drepturile omului Drepturile naturale și juridice Jurisprudența Precedent
Legiferare	Referendum Codificare Decret Edict Ordin executiv Proclamație Legislație Delegarea legislativa Reglementare Decret Promulgare Abrogare Tratat Normă juridică Lege Actele Parlamentului Actele Congresului (SUA)
Sisteme juridice	Drept civil Drept comun Drept chinez pluralismul juridic Drept religios Drept canonic Drept hindus Drept jain Legea iudaică Șaria Drept roman Drept socialist
Teoria juridică	Studii critice ale dreptului Drept comparat Feministă Drept și economie Formalismul juridic Istoric Drept natural Pozitivism juridic Drept pozitiv Teoriile juridice internaționale Legalitate Supremația dreptului Sociologie
Jurisprudență	Adjudecare Administrarea justiției Justiția în materia penală Curte marțială Soluționare a litigiilor Fiqh Proces/Litigiu Opinie juridică Compensație judiciară Judecător Justiția păcii Magistrat Hotărâre Control jurisdicțional Competență Juriu Justiție Avocatură Avocat Barrister Consilier juridic Apărare (drept) Procuror Solicitor Proces Judecata de fond Verdict
Instituțiile juridice	Birocrație Barou Societate civilă Curte Comisia electorală Executiv Judiciar Aplicarea legii Educație juridică Facultate de Drept Legislativ Armata Poliția Partid politic Tribunal
Categorie Portal Proiect