French
DeutschJudețul Covurlui (interbelic)
- Pentru alte sensuri ale cuvântului, a se vedea Covurlui (dezambiguizare)
| Județul Covurlui | |||||
| |||||
| Provincie: | Moldova | ||||
| Reședința: | Galați | ||||
| Populație: •Total 1930: | Locul 211.196 loc. | ||||
| Suprafață: •Total: | Locul 2.662 km² | ||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | (inițial) două plăși (ulterior) cinci plăși | ||||
Modifică text  | |||||
Județul Covurlui a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era municipiul Galați.
Întindere
[modificare | modificare sursă]Județul Covurlui era un județ de frontieră. Se învecina cu Basarabia (ce făcea parte atunci din Imperiul Rus, până în 1878 se învecina cu județele Cahul și Bolgrad) și cu județele românești Tutova, Tecuci, Râmnicu Sărat, Brăila și până în 1878 cu Imperiul Otoman, iar după aceea cu județul Tulcea. Denumirea județului venea de la râul Covurlui ce îl străbatea pe mijloc pe o întindere de 40 km de la Hulești la Foltești.
Istorie
[modificare | modificare sursă]_-_Covurlui.jpg)
În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțirea țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.[1]
În timpul dictaturii carliste, județul a făcut parte din ținutul Dunării. În 1950, a fost desființat de regimul comunist, iar teritoriul său a fost împărțit între raioanele Galați și Târgu Bujor ale regiunii Galați.
Organizare
[modificare | modificare sursă]
Județul antebelic Covurlui era împărțit la sfârșitul secolului al XIX-lea în 4 plăși: Siretul (10 comune, 33 sate și orașul Galați; cu reședința la Tîrgul-Pechea), Prutul (10 comune, 29 sate; cu reședința Tîrgul Bujor), Horincea (10 comune, 29 sate; cu reședința Tîrgul-Berești) și Zimbrul (8 comune, 16 sate; cu reședința Tîrgul-Drăgușeni). Județul avea o comună urbană (Galați), 37 comune rurale formate din 111 sate și 5 târgușoare: Berești, Bujor, Drăgușeni, Foltești și Pechea.
În 1938, erau consemnate doar două plăși:[2]
Ulterior au fost înființate încă trei plăși, ajungându-se la cinci plăși în total:
Populație
[modificare | modificare sursă]Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 210.006 locuitori, dintre care 83,7% români, 9,5% evrei, 1,5% ruși, 1,4% greci, 1,1% maghiari, ș.a.[3] Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 87,0% ortodocși, 9,8% mozaici, 1,9% romano-catolici, 0,3% luterani, 0,2% reformați, 0,2% greco-catolici ș.a.
Mediul urban
[modificare | modificare sursă]Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a.[3] Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Materiale documentare
[modificare | modificare sursă]-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Lege nr. 394 pentru comunele urbane și rurale, Monitorul oficial al României, 31 martie 1864
- ^ Portretul României Interbelice - Județul Covurlui
- ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 150-151
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||
