Județul Năsăud (interbelic)

Județul Năsăud


stemă	amplasare

Provincie:

Transilvania

Reședința:

Bistrița

Populație:
•Total 1930:

Locul
144.131 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
4.326 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

(inițial) patru plăși
(ulterior) șase plăși

Județul Năsăud a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Bistrița.

Întindere

Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în nordul regiunii Transilvania. Teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Bistrița-Năsăud. Județul se învecina la sud cu județul Mureș și cu o mică porțiune din județul Cluj, la vest cu județul Someș, la nord cu județul Maramureș, iar la est cu județele Câmpulung și Neamț. Județul Năsăud a fost succesorul comitatului Bistrița-Năsăud care a funcționat în perioada 1876-1920.

Organizare

Județul era împărțit în inițial în patru plăși:^[1]

Plasa Bârgău,
Plasa Năsăud,
Plasa Rodna și
Plasa Șieu.

Ulterior numărul plășilor județului a devenit șase, prin înființarea a două plăși noi:

Plasa Centrală și
Plasa Lechința.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a.^[2] Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a.^[3]

Mediul urban

Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.

Materiale documentare

Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după religie
Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

^ Portretul României Interbelice - Județul Năsăud
^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 304-307
^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 673-674

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Năsăud

Portretul României Interbelice - Județul Năsăud

[Memoria-1] Portretul României Interbelice - Județul Năsăud

[Rec_1930_304-2] Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 304-307

[Rec_1930_673-3] Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 673-674

[1]

[2]

[3]