French
DeutschLimba tătară dobrogeană
| Limba tătară dobrogeană tatarșa | |
| Regiuni | România, Bulgaria |
|---|---|
| Număr de vorbitori | 70.000  |
| Sistem de scriere | alfabetul latin |
| Clasificare | |
Limbi altaice
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă recunoscută oficial în |  România |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba tătară dobrogeană[1] (tatarșa, tatar tĭlĭ) se bazează pe limba kipceac-nogai (limbi kipceakice).[2][3][4] Este vorbită mai ales în regiunea Dobrogea din România. Există vorbitori și în Bulgaria. Conține multe cuvinte din limba română.
Dialectele
[modificare | modificare sursă]Limba tătară în România este împărțită în trei:[3][5]
1. Tătar dobrogeană, dialectul Kîrîm sau Bozkîr (Șól tílí) vorbit de aproximativ 70% dintre tătarii români. Tătar dobrogeană este vorbit în principal în sudul și centrul orașului Constanța și a fost puternic influențat de oghuz.
2. Nogai dobrogeană, dialectul Nogay (Nogay tílí) vorbit de aproximativ 20% dintre tătarii români. Nogai dobrogeană este vorbită în Tulcea, aproape și departe de nord de Constanța, și este cel mai conservator în păstrarea elementelor kipchak.
3. Tat dobrogeană, dialectul Yalîbolu (Yalîbolu tílí) vorbit de aproximativ 10% dintre tătarii români. Tat dobrogeană este vorbită în jurul orașelor Hacıoğlu Pazarcık (Dobrich) și este cea mai apropiată de limbile oghuz.
Ele diferă în principal în pronunție și, într-o oarecare măsură, în vocabular.[3] Uneori există schimbări de litere între dialecte.
| Schimbarea literei | De exemplu, prima versiune | De exemplu, a doua versiune | Română |
|---|---|---|---|
| ç → ș | çeçek | șeșek | floare |
| f → p | fîndîk | pîndîk | alune |
| h → k | haber | kaber | știri |
| y → ğ | yol | ğol | cale |
| ș → s | kíșí | kísí | om |
Alfabetul
[modificare | modificare sursă]
În 1956 este un alfabet latin dezvoltat de Institutul de Lingvistică al Academiei Române pentru Tătarul Român, cu literele Á á, Č č/Ç ç, Ğ ğ/C c, Î î/I ı, Í í/Ĭ ĭ, Ñ ñ, Ó ó/Ö ö, Ș ș, Ț ț/Ts ts, Ú ú/Ü ü.[3] Sunetele pentru literele î, ș și ț sunt din alfabetul românesc. Sunetele pentru literele č, ğ, j, ñ, w și y provin dintr-o varietate de limbi.[3] O nouă ortografie a fost dezvoltată în 2010, care este acum folosită de UDTTMR.[6] Alte alfabete au fost folosite de Taner Murat.[7][8] Alfabetul latin pe care îl folosea era de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, cu literele Á, Ç, Ğ, Ñ, Î, Í, Ó, Ş, Ú. El a folosit și scrierea chirilică, inclusiv literele Ә, Җ, І, Ң, Ө, Ү, Ў. De asemenea, scrierea turcească veche și scrierea perso-araba , cu litera ڭ.
| A a | B b | C c | Ç ç | D d | E e | F f | ||
| G g | Ğ ğ | H h | I ı | İ i | Ĭ ĭ | J j | K k | L l |
| M m | N n | Ñ ñ | O o | Ö ö | P p | Q q | R r | |
| S s | Ş ş | T t | U u | Ü ü | V v | W w | Y y | Z z |
Tabel de corespondență
[modificare | modificare sursă]| Latin | |
|---|---|
| Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București | UDTTMR |
| A a | A a |
| Á á | (A a) |
| B b | B b |
| Ğ ğ | C c |
| Ç ç | Ç ç |
| D d | D d |
| E e | E e |
| F f | F f |
| G g | G g |
| (G g) | Ğ ğ |
| H h | H h |
| I i | İ i |
| Í í | Ĭ ĭ |
| Î î | I ı |
| J j | J j |
| K k | K k |
| (K k) | Q q |
| L l | L l |
| M m | M m |
| N n | N n |
| Ñ ñ | Ñ ñ |
| O o | O o |
| Ó ó | Ö ö |
| P p | P p |
| R r | R r |
| S s | S s |
| Ş ş | Ş ş |
| T t | T t |
| U u | U u |
| Ú ú | Ü ü |
| V v | V v |
| W w | W w |
| Y y | Y y |
| Z z | Z z |
Stare
[modificare | modificare sursă]Limba tătară se predă și în unele școli românești.[3][9] La fiecare 5 mai este Ziua oficială a limbii tătare în România.[10]
Nilghuin Ismail descrie situația:
“În prezent, limba tătară română se păstrează doar ca limbă vorbită. Chiar și așa, în conformitate cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Recomandarea 1201 (1993), privind un protocol adițional privind drepturile minorităților naționale, este stipulat: Orice persoană aparținând unei minorități naționale are dreptul de a-și folosi liber. Limba maternă în privat și în public, atât oral cât și în scris. Acest drept se aplică și utilizării limbii sale în publicații și în sectorul audiovizual. În ciuda tuturor acestor recomandări, în România încă nu avem limba tătară literară.”[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Curs practic de limbă tătară, Șukran Vuap-Mocanu, Universitatea din București, 1985
- ^ As an Extra Small Language Romanian Tatar Turkish
- ^ a b c d e f g „Romanian Tatar language communication in the multicultural space”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „THE TURKISH LANGUAGE SPOKEN BY THE TURK-TATAR COMMUNITY LIVING IN ROMANIA”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Eker, Süer (2006). Ekstra küçük bir dil olarak Romanya "Tatar Türkçesi" Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Ismail H. A. Ziyaeddin, Ali Cafer Ahmet-Naci, Nida Ablez and Risa Iusein (). ALFABE. Constanța: Editura Imperium. p. 78. ISBN 978-606-93788-8-5.
- ^ „The translation of the book "Luceafărul" (Mihai Eminescu) by Taner Murat with this scripts”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Latin alphabet used by Taner Murat”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Implementation of the Tatar Language in the Schools of Romania
- ^ Tatar language Day in Romania
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- As an Extra Small Language Romanian Tatar Turkish en
- Romanian Tatar language communication in the multicultural space Arhivat în , la Wayback Machine. en
- The Turkish Language Spoken by the Turk-Tatar Community living in Romania Arhivat în , la Wayback Machine. en
- Romanian Tatar in Omniglot en
- Implementarea-limbii-tatare-in-scoli (rom.)