Parlamentul României

Parlamentul României
A noua legislatură (din 1990)
Tip
Tip	Bicameral
Camere	Senatul Camera Deputaților
Țară	România
Istoric
Fondat	24 ianuarie 1862 (acum 162 ani, 9 luni și 15 zile) (1862-01-24)
Precedat de	Divanurile ad-hoc
Noua sesiune a început	21 decembrie 2020
Conducere
Președintele Senatului Președintele Camerei Deputaților	Nicolae Ciucă (PNL), Alfred Simonis (interimar) (PSD)
Structură
Membri	466 136 senatori 330 deputați
Grupuri politice	Guvern (291)      PSD (154)[a]      PNL (119)      Minorități (18) Opoziție (175)      USR (64)      AUR (41)      UDMR (29)      Neafiliați (41)[b]
Alegeri
Sistem de vot	Reprezentare proporțională
Ultimele alegeri	6 decembrie 2020
Sediu
Palatul Parlamentului, București
Website
www.parlament.ro
Modifică date / text

România

Autoritatea legislativă în România:

Parlament format din: Camera Deputaților Senat

Autoritatea executivă în România:

Președintele

Guvernul

Autoritatea judecătorească în România:

Înalta Curte de Casație și Justiție Curțile de apel Tribunalele Judecătoriile Consiliul Superior al Magistraturii Ministerul Public Sursa: Constituția României

România
Acest articol face parte din seria: Politica României
Constituție Referendumuri 1991 (adoptare) 2003 (amendamente) Curtea Constituțională
Guvernarea Președinte Klaus Iohannis  Prim-ministru Marcel Ciolacu  Cabinetul (cabinetul actual, listă⁠(d))
Parlament Senat Președinte: Florin Cîțu Biroul Permanent⁠(d) Camera Deputaților Președinte: Marcel Ciolacu Biroul Permanent⁠(d)
Puterea judecătorească Înalta Curte de Casație și Justiție Curtea Constituțională Avocatul Poporului
Partide politice Parlamentare Partidul Național Liberal (PNL) Partidul Social Democrat (PSD) Uniunea Salvați România (USR) Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
Alegeri Autoritatea Electorală Permanentă Alegeri recente Prezidențiale: 2014 2019 2024 Legislative: 2016 2020 2024 Locale: 2016 2020 2024 Europene: 2014 2019 2024
Altele CSAT Șefi de stat Prim-miniștri Guverne Senatori 1990–2020 Deputați 1990–2020 Miniștri de externe Miniștri de finanțe Miniștri de interne Miniștri de justiție Miniștri ai apărării naționale Șefi ai serviciilor secrete
v d m

Parlamentul României este legislativul național bicameral al României, alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Acestea se întâlnesc la Palatul Parlamentului din București.

Înainte de modificarea Constituției în 2003, cele două camere aveau atribuții identice. Un text de lege trebuia aprobat de ambele camere. Dacă textul era diferit, se forma o comisie specială, numită comisie de mediere, compusă din deputați și senatori, care „negocia” între cele două camere forma viitoarei legi. Raportul acestei comisii trebuia aprobat într-o sesiune comună a Parlamentului.

După referendumul din 2003, o lege trebuie încă aprobată de ambele camere, dar fiecare cameră are domeniile desemnate pentru a delibera înaintea celeilalte, în calitate de „cameră decizională”. Dacă prima cameră adoptă o propunere de lege (referitoare la competențele sale), aceasta este transmisă celeilalte camere, care o poate aproba sau respinge. Dacă aceasta face amendamente, proiectul este trimis înapoi la camera decizională, ale cărei decizii sunt finale.

În 2009, a avut loc un referendum pentru a consulta populația despre transformarea Parlamentului într-un corp unicameral și reducerea numărului de reprezentanți la 300. Deși referendumul a fost validat, rezultatele nu sunt obligatorii, fiind necesar un alt referendum care să menționeze explicit modificarea constituției pentru a realiza acest lucru.

Alegerile parlamentare în România reprezintă alegerile care desemnează membrii celor două Camere ale Parlamentului României: Camera Deputaților și Senatul.

Alegerile se bazează pe principiul reprezentării proporționale, conform căruia toate locurile din cele două Camere sunt oferite în funcție de proporția de voturi pe care fiecare partid politic participant a obținut-o în fiecare circumscripție electorală.

Dacă rămân voturi în plus, fie ele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, acestea sunt atribuite Biroului Electoral Central (BEC) cu scopul de a fi repartizate în mod centralizat.^[1]

Conform Constituției României, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.^[2]

Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării.

Ședințele celor două camere se desfășoară separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.

În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat.

După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.

Legea este promulgată de către Președintele României. Este așadar autentificată și investită cu formulă executorie, aceasta fiind trimisă spre publicare în Monitorul Oficial, cu scopul intrării sale în vigoare. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii.^[3]

Președintele, însă, poate refuza promulgarea, pe temeiuri legale sau constituționale. În cazul cererii unui control de constituționalitate, legea este încredințată Curții Constituționale, pentru ca aceasta să formuleze o decizie finală în acest sens.^[3]

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaților are 332 de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori.

Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc la 6 decembrie 2020. În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.

Cele 6 comisii comune sunt:
– Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI;
– Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe;
– Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989;
– Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova;
– Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
– Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO

Parlamentul României perminte doar comunicarea în scris pe format material din partea cetățenilor. Canalele de comunicare media de tip electronic sunt deficitare, blocate sau inexistente.

Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Țara Românească și un an mai târziu în Moldova a reprezentat fundamentul instituției parlamentare în Principatele Române. Convenția de la Paris din 7/19 august 1858^[4] a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională , iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat ca cea de a doua cameră. Această nouă lege electorală conferă dreptul de vot doar bărbaților de peste 25 de ani și care aveau un venit anual de peste 100 de galbeni. La aceștia se adăugau, fără condiții de cens, preoții, institutorii, profesorii, licențiații și doctorii, precum și cei care practicau profesii liberale și pensionarii cu o pensie anuală de cel puțin 3.000 lei.

Constituția din 1866 a definit funcționarea Parlamentului în concordanță cu modul de organizare și funcționare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Declarația de independență a României din 10 Mai 1877 (citită în Adunarea Deputaților, de către Mihail Kogălniceanu, cu o zi înainte) și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne.

În perioada 1881 - 1947, România a fost o monarhie parlamentară.

Din februarie 1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a Regelui Carol al II-lea și în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuții. În perioada comunistă, prin Constituția din 1948, parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Națională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

După Revoluția din Decembrie 1989, prin Constituția din 1991 rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de bază al regimului democratic pluripartid.

Constituțiile României din 1866, 1923, 1938 precizează că președinții adunării sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Această tradiție a fost păstrată în primii ani ai Republicii Populare. În timpurile moderne, ambii președinți ai Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși pe toată durata mandatului acelei camere. În circumstanțe speciale, președinții camerelor pot fi revocați.

Poziția politică a președinților adunării înainte de dezvoltarea unui sistem modern de partid este arătată de:

Poziția politică a președinților adunării după dezvoltarea sistemului modern al partidelor politice este notată astfel:

An. elec.	Leg. nr.	CAMERA INFERIOARĂ							CAMERA SUPERIOARĂ
		#	Nume	Portret	Născut-decedat	A preluat funcția	A părăsit funcția	Partid	#	Nume	Portret	Născut-decedat	A preluat funcția	A părăsit funcția	Partid
1862	I	Adunarea Deputaților							Nu a fost încă înființată
		1	Mitropolit-primat Nifon Rusailă			24 ianuarie 1862	2 mai 1864	Ind.
1864	II	2	Alexandru Emanoil Florescu		1822–1907	29 decembrie 1864	25 iunie 1865	C	Corpul Ponderator
									1	Mitropolit-primat Nifon Rusailă			6 decembrie 1864	1 iunie 1866	Ind.
		3	Emanoil Costache Epureanu		1823–1880	12 decembrie 1865	3 ianuarie 1866	C
		4	Nicolae Catargiu		1830–1882	9 ianuarie 1866	12 febuarie 1866	C
1866 (Apr)	III	(3)	Emanoil Costache Epureanu		1823–1880	9 mai 1866	6 iulie 1866	C	Senat
									(1)	Mitropolit-primat Nifon Rusailă			1 June 1866	6 June 1868	Ind.
1866 (Nov)	IV	5	Lascăr Catargiu		1823–1899	12 decembrie 1866	1 noiembrie 1867	C
		6	Anastasie Fătu		1816–1886	15 ianuarie 1868	15 noiembrie 1868	LR	2	Ștefan Golescu		1809–1874	6 septembrie 1868	15 noiembrie 1868	LR
		7	Ion C. Brătianu		1821–1891	18 noiembrie 1868	29 ianuarie 1869	LR	3	Nicolae Golescu		1810–1877	18 noiembrie 1868	9 ianuarie 1869	LR
1869	V	8	Costache Negri		1812–1876	8 mai 1869	17 noiembrie 1869	LM	4	Alexandru Plagino		1821–1894	2 septembrie 1869	4 Martie 1871	CM
		9	Grigore Balș		-1895	20 noiembrie 1869	1 mai 1870	CM
1870	VI	10	Gheorghe Costa-Foru		1820–1876	2 iulie 1870	3 febuarie 1871	C
		11	Nicolae Păcleanu			5 febuarie 1871	16 Martie 1871	LR
1871	VII	12	Dimitrie Ghica		1816–1897	26 mai 1871	17 febuarie 1876	C	(1)	Mitropolit-primat Nifon Rusailă			4 martie 1871	5 mai 1875	Ind.
1875	VIII								5	Mitropolit-primat Calinic Miclescu			9 iunie 1875	25 martie 1879	Ind.
		13	Constantin N. Brăiloiu		1809/10 - 1889	18 febuarie 1876	3 mai 1876	C
1876	IX	14	Constantin A. Rosetti		1816–1885	25 June 1876	26 May 1878	PNL
		15	Gheorghe Vernescu		1829–1900	6 iunie 1878	15 noiembrie 1878	PNL
		(14)	Constantin A. Rosetti		1816–1885	17 noiembrie 1878	9 iunie 1881	PNL
1879	X								6	Constantin Bosianu		1815–1882	25 mai 1879	15 noiembrie 1879	PNL
									7	Dimitrie Ghica		1816–1897	17 noiembrie 1879	8 septembrie 1888	PNL
1881	XI	16	Dimitrie C. Brătianu		1818–1892	9 iunie 1881	21 octombrie 1882	PNL
		17	Dimitrie Lecca		1832–1888	21 octombrie 1882	5 martie 1883	PNL
1883	XII	(14)	Constantin A. Rosetti		1816–1885	16 mai 1883	17 octombrie 1883	PNL
		(17)	Dimitrie Lecca		1832–1888	19 octombrie 1883	4 iulie 1888	PNL
1884	XIII
1888	XIV	(5)	Lascăr Catargiu		1823–1899	10 noiembrie 1888	14 ianuarie 1889	PC	8	Ion Emanoil Florescu		1819–1893	4 noiembrie 1888	7 decembrie 1889	PC
		18	Constantin Grădișteanu		1833–1890	19 ianuarie 1889	16 noiembrie 1889	PC	9	Nicolae Crețulescu		1812–1900	13 decembrie 1889	6 iunie 1890	PC
		19	Gheorghe Grigore Cantacuzino		1833–1913	16 noiembrie 1889	22 febuarie 1891	PC	(8)	Ion Emanoil Florescu		1819–1893	17 noiembrie 1890	21 febuarie 1891	PC
1891	XV	20	Gheorghe Rosnovanu		1832–1904	3 mai 1891	11 decembrie 1891	PC	10	Constantin Boerescu		1845–1928	1 martie 1891	11 decembrie 1891	PC
1892	XVI	21	Gheorghe Manu		1833–1911	26 febuarie 1892	24 octombrie 1895	PC	11	Gheorghe Grigore Cantacuzino		1833–1913	25 febuarie 1892	24 octombrie 1895	PC
1895	XVII	22	Petre S. Aurelian		1833–1909	9 decembrie 1895	21 noiembrie 1896	PNL	(7)	Dimitrie Ghica		1816–1897	9 decembrie 1895	15 febuarie 1897	PNL
									12	Dimitrie Alexandru Sturdza		1833–1914	20 febuarie 1897	31 martie 1897	PNL
		23	Dimitrie Gianni		1832–1902	23 noiembrie 1896	21 aprilie 1899	PNL	13	Eugeniu Stătescu		1836–1905	31 martie 1897	18 noiembrie 1897	PNL
									14	Nicolae Gane		1838–1916	18 noiembrie 1897	21 aprilie 1899	PNL
1899	XVIII	24	Constantin Olănescu		1845–1928	13 iunie 1899	21 septembrie 1900	PC	(10)	Constantin Boerescu		1836–1908	13 iunie 1899	14 febuarie 1901	PC
		(19)	Gheorghe Grigore Cantacuzino		1833–1913	25 septembrie 1900	14 febuarie 1901	PC

An. elec.	Leg. nr.	CAMERA INFERIOARĂ							CAMERA SUPERIOARĂ
		#	Nume	Portret	Născut-decedat	A preluat funcția	A părăsit funcția	Partid	#	Nume	Portret	Născut-decedat	A preluat funcția	A părăsit funcția	Partid
1901	XIX	Adunarea Deputaților							Senat
		25	Mihail Pherekyde		1842–1926	24 martie 1901	9 decembrie 1904	PNL	(13)	Eugeniu Stătescu		1836–1905	24 martie 1901	15 noiembrie 1902	PNL
		26	Ștefan Șendrea		1842–1907	9 decembrie 1904	23 decembrie 1904	PNL	15	Petre S. Aurelian		1833–1909	16 noiembrie 1902	23 decembrie 1904	PNL
1905	XX	27	Grigore Trandafil		1840–1907	25 febuarie 1905	23 febuarie 1907	PC	(10)	Constantin Boerescu		1836–1908	25 febuarie 1905	26 aprilie 1907	PC
		28	Constantin Cantacuzino-Pașcanu		1856–1927	26 febuarie 1907	26 aprilie 1907	PC
1907	XXI	(25)	Mihail Pherekyde		1842–1926	8 iunie 1907	15 decembrie 1909	PNL	(15)	Petre S. Aurelian		1833–1909	9 iunie 1907	24 ianuarie 1909	PNL
		29	Basile M. Missir		1843–1929	15 decembrie 1909	16 febuarie 1910	PNL
		(25)	Mihail Pherekyde		1842–1926	16 ianuarie 1910	10 ianuarie 1911	PNL	16	Constantin Budișteanu		1838–1911	28 ianuarie 1909	10 ianuarie 1911	PNL
1911	XXII	(24)	Constantin Olănescu		1845–1928	8 martie 1911	17 octombrie 1912	PC	(11)	Gheorghe Grigore Cantacuzino		1833–1913	10 martie 1911	23 martie 1913	PC
1912	XXIII	(28)	Constantin Cantacuzino-Pașcanu		1856–1927	1 decembrie 1912	11 ianuarie 1914	PCD
									17	Theodor Rosetti		1837–1932	27 martie 1913	3 iulie 1913	PC
									18	Ion Lahovari		1844–1915	3 iulie 1913	11 ianuarie 1914	PC
1914	XXIV	(25)	Mihail Pherekyde		1842–1926	21 febuarie 1914	11 decembrie 1916	PNL	19	Basile M. Missir		1843–1929	21 febuarie 1914	9 decembrie 1916	PNL
		30	Vasile C. Morțun		1860–1919	11 decembrie 1916	25 aprilie 1918	PNL	20	Emanoil Porumbaru		1845–1921	9 decembrie 1916	25 aprilie 1918	PNL
1918	XXV	31	Constantin Meissner		1854–1942	5 iunie 1918	5 noiembrie 1918	PCP	21	Dimitrie I. Dobrescu		1869–1948	4 iunie 1918	5 noiembrie 1918	PCP
1919	XXVI	32	Alexandru Vaida-Voevod		1872–1950	28 noiembrie 1919	1 decembrie 1919	PNR	22	Paul Bujor		1862 - 1952	28 decembrie 1918	26 martie 1920	PȚB
		33	Nicolae Iorga		1871–1940	9 decembrie 1919	26 martie 1920	PND
1920	XXVII	34	Duiliu Zamfirescu		1858–1922	30 iunie 1920	22 ianuarie 1922	PP	23	Constantin Coandă		1857–1932	22 iunie 1920	22 ianuarie 1922	PP
1922	XXVIII	35	Mihail Orleanu		1859–1942	6 aprilie 1922	27 martie 1926	PNL	24	Mihail Pherekyde		1842–1926	31 martie 1922	24 ianuarie 1926	PNL
									25	Constantin I. Nicolaescu		1861–1945	3 febuarie 1926	27 martie 1926	PNL
1926	XXIX	36	Petre P. Negulescu		1870–1951	10 iulie 1926	5 iunie 1927	PP	(23)	Constantin Coandă		1857–1932	8 iulie 1926	5 iunie 1927	PP
1927	XXX	37	Nicolae Săveanu		1866–1952	30 iulie 1927	10 noiembrie 1928	PNL	26	Constantin I. Nicolaescu		1861–1945	18 iunie 1927	10 noiembrie 1928	PNL
1928	XXXI	38	Ștefan Cicio Pop		1865–1934	23 decembrie 1928	30 aprilie 1931	PNȚ	27	Traian Bratu		1875–1940	23 decembrie 1928	30 aprilie 1931	PNȚ
1931	XXXII	39	Dimitrie Pompeiu		1873–1954	20 iunie 1931	10 iunie 1932	PND	28	Mihail Sadoveanu		1880–1961	18 June 1931	10 June 1932	Ind.
1932	XXXIII	(38)	Ștefan Cicio Pop		1865–1934	10 august 1932	18 noiembrie 1933	PNȚ	29	Neculai Costăchescu		1876–1939	4 august 1932	18 noiembrie 1933	PNȚ
1933	XXXIV	(37)	Nicolae Săveanu		1866–1952	10 febuarie 1934	19 noiembrie 1937	PNL	31	Leonte Moldovan		1865–1943	10 febuarie 1934	15 noiembrie 1935	PNL
1934	XXXV
									32	Constantin Dimitriu-Dovlecel		1872–1945	15 noiembrie 1935	15 noiembrie 1936	PNL
									33	Alexandru Lapedatu			16 noiembrie 1936	20 martie 1937	PNL
1937	XXXVI
1939	XXXVII	(32)	Alexandru Vaida-Voevod		1872–1950	9 iunie 1939	5 septembrie 1940	FRN	34	Nicolae Iorga		1871–1940	9 iunie 1939	13 iunie 1939	Ind.
									35	Constantin Argetoianu		1871–1955	15 iunie 1939	5 august 1940	FRN
1946	XXXVIII	40	Mihail Sadoveanu		1880–1961	5 decembrie 1946	24 febuarie 1948	BPD	suspendată
1948	XXXIX	Marea Adunare Națională							desființată
		41	Gheorghe Apostol		1913–2010	7 aprilie 1948	11 iunie 1948	PMR
		42	Constantin Agiu		1891–1961	11 iunie 1948	27 decembrie 1948	PMR
		43	Constantin Pârvulescu		1895–1992	27 decembrie 1948	5 iulie 1949	PMR
		44	Dumitru Petrescu		1906-1969	5 iulie 1949	28 decembrie 1949	PMR
		45	Alexandru Drăghici		1913-1993	28 decembrie 1949	26 ianuarie 1950	PMR
		(44)	Dumitru Petrescu		1906-1969	26 ianuarie 1950	29 mai 1950	PMR
		46	Constantin Doncea		1904–1973	29 mai 1950	6 septembrie 1950	PMR
		(41)	Gheorghe Apostol		1913–2010	6 septembrie 1950	5 aprilie 1951	PMR
		47	Ioan Vințe		1910–1996	5 aprilie 1951	26 martie 1952	PMR
		(41)	Gheorghe Apostol		1913–2010	26 martie 1952	6 iunie 1952	PMR
		48	Gheorghe Stoica		1900-1976	2 iunie 1952	30 noiembrie 1952	PMR
1952	XL	(45)	Constantin Pârvulescu		1895–1992	23 ianuarie 1953	5 martie 1961	PMR
1957	XLI
1961	XLII
		49	Ștefan Voitec		1900–1984	20 martie 1961	28 martie 1974	PMR/PCR
1965	XLIII
1969	XLIV
		50	Miron Constantinescu		1917–1974	28 martie 1974	18 iulie 1974	PCR
		51	Nicolae Giosan		1921-1990	26 iulie 1974	12 decembrie 1989	PCR
1975	XLV
1980	XLVI
1985	XLVII
1990	XLVIII	Adunarea Deputaților							Senat
		52	Marțian Dan		1935–2002[5]	19 iunie 1990	16 octombrie 1992	FSN	35	Alexandru Bârlădeanu		1911–1997	18 iunie 1990	16 octombrie 1992	FSN
1992	XLIX	Camera Deputaților							36	Oliviu Gherman		1930–2020	22 octombrie 1992	22 noiembrie 1996	FDSN/PDSR
		53	Adrian Năstase		1950–	28 octombrie 1992	22 noiembrie 1996	FDSN/PDSR
1996	L	54	Ion Diaconescu		1917–2011	27 noiembrie 1996	30 noiembrie 2000	PNȚCD	37	Petre Roman		1946–	27 noiembrie 1996	22 decembrie 1999	PD
									38	Mircea Ionescu-Quintus		1917–2017	4 febuarie 2000	30 noiembrie 2000	PNL
2000	LI	55	Valer Dorneanu		1944–	15 decembrie 2000	30 noiembrie 2004	PDSR/PSD	39	Nicolae Văcăroiu		1943–	15 decembrie 2000	14 noiembrie 2008	PDSR/PSD

An. elec.	Leg. nr.	CAMERA INFERIOARĂ							CAMERA SUPERIOARĂ
		#	Nume	Portret	Născut-decedat	A preluat funcția	A părăsit funcția	Partid	#	Nume	Portret	Născut-decedat	A preluat funcția	A părăsit funcția	Partid
2004	LII	Camera Deputaților							Senat
		(53)	Adrian Năstase		1950–	19 decembrie 2004	16 martie 2006	PSD	39	Nicolae Văcăroiu		1943–	15 December 2000	14 October 2008	PDSR/PSD
		56	Bogdan Olteanu		1971–	20 martie 2006	13 decembrie 2008	PNL
									—	Doru Ioan Tărăcilă (interimar)		1951–	14 octombrie 2008	28 octombrie 2008	PSD
									40	Ilie Sârbu		1950–	28 octombrie 2008	13 decembrie 2009	PSD
2008	LIII	57	Roberta Anastase		1976–	19 decembrie 2008	3 iulie 2012	PDL	41	Mircea Geoană		1958–	19 decembrie 2009	23 noiembrie 2011	PSD
									—	Petru Filip (interimar)		1955–	23 noiembrie 2011	28 noiembrie 2011	PDL
									43	Vasile Blaga		1956–	28 noiembrie 2011	3 iulie 2012	PDL
		58	Valeriu Zgonea		1967–	3 iulie 2012	20 decembrie 2012	PSD	44	Crin Antonescu		1959–	3 iulie 2012	20 decembrie 2012	PNL
2012	LIV					20 decembrie 2012	13 iunie 2016						19 decembrie 2012	4 martie 2014
									—	Cristian Dumitrescu		1955–	5 martie 2014	10 martie 2014	PSD
									45	Călin Popescu-Tăriceanu		1952–	10 martie 2014	21 decembrie 2016	Ind./PLR/ALDE
		—	Florin Iordache		1960–	13 iunie 2016	septembrie 2016	PSD
		59	Florin Iordache			septembrie 2016	21 decembrie 2016
2016	LV	60	Liviu Dragnea		1962–	21 decembrie 2016	27 mai 2019	PSD					21 decembrie 2016	2 septembrie 2019	ALDE
		61	Marcel Ciolacu		1967–	29 mai 2019	21 decembrie 2020	PSD
									—	Șerban Valeca		1956–2022	2 septembrie 2019	10 septembrie 2019	PSD
									46	Teodor Meleșcanu		1941–	10 septembrie 2019	3 febuarie 2020	Ind. sprijinit de PSD
									—	Titus Corlățean		1968–	3 febuarie 2020	9 aprilie 2020	PSD
									—	Robert Cazanciuc		1971–	9 aprilie 2020	21 decembrie 2020	PSD
2020	LVI	62	Ludovic Orban		1963–	22 decembrie 2020	18 octombrie 2021	PNL	47	Anca Dragu		1972–	21 decembrie 2020	23 noiembrie 2021	USR PLUS
		63	Marcel Ciolacu		1967–	23 noiembrie 2021	15 iunie 2023	PSD	48	Florin Cîțu		1972–	23 noiembrie 2021	29 iunie 2022	PNL
									—	Alina Gorghiu		1978–	29 iunie 2022	13 iunie 2023	PNL
									49	Nicolae Ciucă		1967–	13 iunie 2023	prezent	PNL
		—	Alfred Simonis		1985–	15 iunie 2023	prezent	PSD

Aceasta este o listă incompletă, puteți ajuta prin dezvoltarea ei.

Următoarele instituții sunt în subordinea Parlamentului României

• Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații - de la data de 19 martie 2009^[6]
• Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private^[7]

• Bădescu, M; Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, editura Hamangiu, 2023.

• Scurt istoric al Parlamentului României: până în anul 1918, Romania. Parlament. Camera Deputaților, Editura Camera depuțatilor, 1995
• Instituirea monarhiei constituționale și regimului parlamentar în România: 1866-1871, Anastasie Iordache, Editura Majadahonda, 1997
• Parlamentul României în anii reformelor și ai primului Război Mondial, 1907-1918, Anastasie Iordache, Editura Paideia, 2001
• Parlamentul in pribegie: 1916-1918 : amintiri, note și impresii, Grigore Procopiu, Editura Universitaria, 1992
• Din culisele Parlamentului României: 1990-1992, Petre Țurlea, Editura Globus, 1994
• Sub cupola Parlamentului: controverse și perle verbale, Romus Dima, Editura Fundația Culturală G.M. Speteanu, 2000
• Apărarea națională și Parlamentul României, Volume 2, Marin C. Stănescu, Vasile Alexandrescu, Editura Militară,

• Site-ul oficial al parlamentului Arhivat în 23 septembrie 2010, la Wayback Machine.
• Corelația vot de încredere-moțiune de cenzură. Arhivat în 22 aprilie 2012, la Wayback Machine., e-scoala.ro

v • d • m Parlamentele Europei Țări independente Albania · Andorra · Armenia1 · Austria · Azerbaidjan2 · Belarus · Belgia · Bosnia și Herțegovina · Bulgaria · Croația · Cipru1 · Cehia · Danemarca · Elveția · Estonia · Finlanda · Franța · Georgia2 · Germania · Grecia · Islanda · Irlanda · Italia · Letonia · Liechtenstein · Lituania · Luxemburg · Macedonia de Nord · Malta · Moldova · Monaco · Muntenegru · Norvegia · Olanda · Polonia · Portugalia · Regatul Unit (Anglia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor) · România · Rusia3 · San Marino · Serbia · Slovacia · Slovenia · Spania · Suedia · Turcia · Ungaria · Ucraina · Vatican Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial Abhazia2 · Kosovo · Nagorno-Karabah1 · Osetia de Sud2 · Republica Turcă a Ciprului de Nord1 · Transnistria Teritorii și regiuni nesuverane Akrotiri și Dhekelia1 · Insulele Åland · Insulele Feroe · Gibraltar · Guernsey · Insula Jersey · Insula Man · Svalbard Alte entități Uniunea Europeană · Ordin Militar Suveran al Maltei 1În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3Stat transcontinental Formate pe subiecte: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania

v • d • m România — Români — Limba română Istorie Dacia • Dacia romană • Evul Mediu timpuriu în România • Statele medievale românești • Renașterea națională a României • Principatele Unite • Regatul României • Primul Război Mondial • România Mare • Al Doilea Război Mondial • România comunistă • Revoluția din 1989 • După 1989 Geografie Arii protejate • Climă • Faună • Floră • Hidrografie • Insule • Județe • Lacuri • Munți • Orașe Politică Alegeri • Armată • Constituție • Drepturile omului (LGBT) • Guvern • Parlament • Partide politice • Relații externe • Unirea cu Republica Moldova • Unități administrativ-teritoriale Economie Agricultură • Banca Națională a României • Bursa de Valori București • Comerț exterior • Comunicații • Energie • Industrie (armament • auto • construcții • petrochimică) • Leu românesc • Servicii • Știință și tehnologie • Transporturi (aeroporturi • autostrăzi • rețea feroviară • rețea rutieră) • Turism Societate Comunități etnice • Criminalitate • Demografie • Diaspora • Educație • Limbi • Religie • Sănătate • Sărbători publice Cultură Academia Română • Arhitectură • Arte plastice • Bucătărie • Cinematografie • Filosofie • Folclor (costume populare) • Literatură • Muzică • Sport • Umor Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal