Reuniune (matematică)
În teoria mulțimilor, reuniunea (notată cu ∪) a unei colecții de mulțimi este mulțimea tuturor elementelor din colecție.[1] Este una dintre operațiile fundamentale prin care mulțimile pot fi combinate și legate între ele.
Reuniunea a două mulțimi
[modificare | modificare sursă]Reunirea a două mulțimi A și B este mulțimea de elemente care sunt în A, în B sau și în A, și în B.[2] În simboluri:
- .[3]
De exemplu, dacă A = {1, 3, 5, 7} iar B = {1, 2, 4, 6, 7}, atunci A ∪ B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}. Un exemplu mai elaborat (care implică două mulțimi infinite) este:
- A = {x este un întreg par mai mare ca 1}
- B = {x este un întreg impar mai mare ca 1}
Ca un alt exemplu, numărul 9 nu este cuprins în reuniunea mulțimii numerelor prime {2, 3, 5, 7, 11, ...} și a mulțimii de numere pare {2, 4, 6, 8, 10 , ...}, deoarece 9 nu este nici prim și nici par.
Mulțimile nu pot avea elemente duplicate,[3][4] deci reuniunea mulțimilor {1, 2, 3} și {2, 3, 4} este {1, 2, 3, 4}. Aparițiile multiple ale elementelor identice nu au niciun efect asupra cardinalității unei mulțimi sau a conținutului acesteia.
Proprietăți algebrice
[modificare | modificare sursă]Reuniunea binară este o operație asociativă; adică pentru orice mulțimi A, B și C,
Operațiile pot fi efectuate în orice ordine, iar parantezele pot fi omise fără ambiguitate (adică oricare expresie dintre cele de mai sus poate fi exprimată echivalent ca A ∪ B ∪ C). În mod similar, reuniunea este comutativă, astfel încât mulțimile pot fi scrise în orice ordine.[5]
Mulțimea vidă este elementul neutru pentru operația de reuniune. Adică A ∪ ∅ = A pentru orice mulțime A. Acest lucru rezultă din fapte analoage despre disjuncția logică.
Deoarece mulțimile cu uniuni și intersecții formează o algebră booleană, intersecția este distributivă pe reuniune
iar reuniunea este distributivă pe intersecție
- .[2]
În cadrul unei mulțimi universale date, reuniunea poate fi scrisă în termeni de operații de intersecție și complement ca
unde exponentul C indică complementul față de mulțimea universală. Reuniunea unei mulțimi cu ea însăși este idempotentă:
Reuniuni finite
[modificare | modificare sursă]Se poate face reuniunea mai multor mulțimi simultan. De exemplu, reuniunea a trei mulțimi A, B și C conține toate elementele lui A, toate elementele lui B, toate elementele lui C și nimic altceva. Astfel, x este un element al A ∪ B ∪ C dacă și numai dacă x este în cel puțin una dintre mulțimile A, B sau C.
O reuniune finită este reuniunea unui număr finit de mulțimi; fraza nu implică faptul ca reuniunea să fie o mulțime finită.[6][7]
Reuniuni de mulțimi disjuncte
[modificare | modificare sursă]Orice mulțime se poate scrie ca reuniune a unor mulțimi disjuncte două câte două, acestea formând partiții ale mulțimii respective. Mai departe acest rezultat este încorporat în teoria probabilităților, de exemplu în teorema lui Bayes.
Reuniuni arbitrare
[modificare | modificare sursă]Noțiunea cea mai generală este reuniunea unei colecții arbitrare de mulțimi. Dacă M este o mulțime sau o clasă ale cărei elemente sunt mulțimi, atunci x este un element al reuniunii lui M dacă și numai dacă există cel puțin un element A al lui M astfel încât x să fie un element al lui A.[8] În simboluri:
Această idee rezumă secțiunile precedente — de exemplu A ∪ B ∪ C este reuniunea colecției {A, B, C}. De asemenea, dacă M este colecția vidă, atunci reuniunea lui M este o mulțime vidă.
Notații
[modificare | modificare sursă]Notația pentru conceptul general poate varia considerabil. Pentru o reuniune finită de mulțimi unii scriu adesea sau . Diferite notații întâlnite pentru reuniunile arbitrare sunt , și .[9] Ultima dintre aceste notații se referă la reuniunea colecției , unde I este o mulțime de indici și este câte o mulțime pentru fiecare . În cazul în care mulțimea de indici I este mulțimea numerelor naturale se folosește notația , care este analoagă cu cea a sumei infinite a unei serii.[8]
Când simbolul "∪" este plasat în fața altor simboluri (în loc să fie între ele), de obicei simbolul este mare.
Codurile notației
[modificare | modificare sursă]În Unicode, reuniunea este reprezentată de caracterul 'UNION' (U+222A). În TeX, este generat din \cup.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ en Weisstein, Eric W. „Union”. Wolfram's Mathworld. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b en „Set Operations | Union | Intersection | Complement | Difference | Mutually Exclusive | Partitions | De Morgan's Law | Distributive Law | Cartesian Product”. www.probabilitycourse.com. Accesat în .
- ^ a b en Vereshchagin, Nikolai Konstantinovich; Shen, Alexander (). Basic Set Theory. American Mathematical Soc. ISBN 9780821827314.
- ^ en deHaan, Lex; Koppelaars, Toon (). Applied Mathematics for Database Professionals. Apress. ISBN 9781430203483.
- ^ en Halmos, P. R. (). Naive Set Theory. Springer Science & Business Media. ISBN 9781475716450.
- ^ en Dasgupta, Abhijit (). Set Theory: With an Introduction to Real Point Sets. Springer Science & Business Media. ISBN 9781461488545.
- ^ en „Finite Union of Finite Sets is Finite - ProofWiki”. proofwiki.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b en Smith, Douglas; Eggen, Maurice; Andre, Richard St (). A Transition to Advanced Mathematics. Cengage Learning. ISBN 9781285463261.
- ^ en „Comprehensive List of Set Theory Symbols”. Math Vault. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de reuniune la Wikimedia Commons
- en Union of sets, Encyclopedia of Mathematics, Springer
- en Infinite Union and Intersection, la ProvenMath, De Morgan's laws formally proven from the axioms of set theory.