Românași, Sălaj

Românași
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn
Biserica de lemn
Românași se află în România
Românași
Românași (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°06′42″N 23°11′0″E ({{PAGENAME}}) / 47.11167°N 23.18333°E

Țară România
Județ Sălaj
ComunăRomânași

SIRUTA142435
Atestare documentară1305

Populație (2021)
 - Total1.101 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal457280
Prefix telefonic+40 x60 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Românași în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Românași în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Românași în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Românași, mai demult Unguraș, (în maghiară Alsóegregy, în trad. "Agrișu de Jos", vezi și Agrișu de Sus) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România.

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Localitatea Românași este așezată în interiorul Depresiunii Almaș - Agrij, pe valea Agrijului.

În apropierea localității a existat Castrul roman Largina, fapt care dovedește importanța poziției geostrategice a satului în apărarea trecătorii de peste Meseș. Rolul de apărare a continuat și în perioada feudală.

În evul mediu a fost vamă de sare. În anul 1310 a obținut dreptul de a vămui toate mărfurile străine care erau transportate peste Meseș. Între 1600-1803 localitatea a fost complet pustiită, după care a fost colonizată cu români.[2]

Atestarea documentară a așezării datează din anul 1305.

La recensământul din 1930 localitatea Unguraș număra 974 locuitori, dintre care 907 ortodocși, 34 mozaici, 14 greco-catolici, 11 romano-catolici, 4 reformați, 2 luterani și 2 unitarieni.[3]

Deși turismul are o pondere mică în economia locală, localitatea Românași deține un fond turistic natural și antropic de necontestat. Valențele naturale ale culmii Meseșului sunt răspunzătoare de apariția a numeroase reședințe secundare și case de vacanță. Complexul turistic "Popasul Romanilor" din Culmea Meseșului este o locație atractivă din punct de vedere turistic.

Castrul roman Largina și Biserica de lemn din sat, monumente istorice și de arhitectură, alături de obiceiurile și tradițiile locuitorilor, sunt obiective turistice de mare valoare.

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 50.
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 717.

Bibliografie recomandată

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]