Roman al II-lea (împărat)

Romanos al II-lea
Date personale
Născut	938 d.Hr.[1][2] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Decedat	15 martie 963 d.Hr. (25 de ani)[3][2] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Cauza decesului	moarte accidentală[*]​ (cădere de pe cal[*]​)
Părinți	Constantin al VII-lea Porfirogenetul Helena Lacapena[*][[Helena Lacapena (Empress consort of Constantine VII)|​]]
Frați și surori	Theodora (Constantini VII filia)[*][[Theodora (Constantini VII filia) (Byzantine empress, daughter of Constantine VII)|​]] Agatha[*][[Agatha (daughter of Constantine VII)|​]] Zoe[*][[Zoe (daughter of Constantine VII)|​]] Anna[*][[Anna (daughter of Constantine VII)|​]] Theophano[*][[Theophano (daughter of Constantine VII and sister of Romanos II)|​]]
Căsătorit cu	Theophano (956 d.Hr.–963 d.Hr.) Vertha of Provence[*][[Vertha of Provence (Byzantine Empress)|​]] (944 d.Hr.–949 d.Hr.)
Copii	Anna Porfirogeneta[*]​ Vasile al II-lea al Bizanțului[4] Constantin al VIII-lea Porfirogenet[4]
Ocupație	conducător[*]​
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia macedoneană
Împărat bizantin
Domnie	9 noiembrie 959 d.Hr. – 15 martie 963 d.Hr.
Predecesor	Constantin al VII-lea Porfirogenetul
Succesor	Nicefor al II-lea Focas
Modifică date / text

Roman al II-lea (în greacă: Ρωμανός B' Λεκαπηνός, Rōmanos II Lakapenos; n. 938 d.Hr., Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit – d. 15 martie 963 d.Hr., Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit) a fost un împărat bizantin între anii 959 - 963.

Roman al II-lea a fost fiul împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul și al Elenei Lecapenos, fiica împăratului Romanos I Lecapenos. A fost căsătorit cu Berta, fiica nelegitimă a regelui Provenției Ugo de Arles.^[5] După moartea Bertei s-a recăsătorit cu Anastasia, care în anul 956 a devenit nora împăratului sub numele de Theophano, împreună cu care a avut 3 copii: Vasile al II-lea, născut în anul 958, Constantin al VIII-lea, născut în 960 și Anna Porfirogeneta, născută la 13 martie 963.

În timpul domniei împăratului Romanos al II-lea de administrarea statului se ocupa patricianul onorific Joseph Vringa, iar armata era condusă de cel mai bun comandant al timpului Nicefor al II-lea Focas. Sub comanda acestuia, în 961, a fost realizată o expediție navală de succes pe insula Creta, un „cuib vechi” de pirați care amenința securitatea statului dinspre sud. Această victorie a sporit semnificativ prestigiul politic al Bizanțului, precum și spiritul ostașilor.

Se bănuiește că a murit otrăvit de soția sa, Theophano.

Geologul Frantisek Posepny a găsit la Ocna Mureș în anul 1861 o monedă rară de aur („solidus“) emisă între anii 945-959 la Constantinopol (4,41 g, 2 cm diametru) în timpul împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenet. Aceasta se găsea în posesia cetățeanului Grüns Gippelpächter. In Transilvania s-au găsit în total numai 7 astfel de monede, în diferite localități. Avers: Isus, cu nimbus (aură) în jurul capului, îmbrăcat cu un pallium (mantie) si un colobium (tunică fără brațe), binecuvȃntează cu mȃna dreaptă ridicată, în mȃna stȃngă ține o evanghelie. Revers: în stȃnga împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenet (905-959) cu barbă scurtă, îmbrăcat cu un loros (costum bizantin), în dreapta e fiul său Roman al II-lea (938-963), viitor împărat, fără barbă, îmbrăcat cu chlamys (hlamidă, mantie făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de stofă albă sau roșie), ambii cu coroane pe cap, ținȃnd între ei o cruce lungă patriarhală.^[6]

Acest articol despre un subiect legat de Imperiul Bizantin este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!