La furia di Ercole

Furia lui Hercule
La furia di Ercole
The Fury of Hercules

Afișul filmului
Rating
Titlu originalLa furia di Ercole
Genfilm de aventuri[1]  Modificați la Wikidata
RegizorGianfranco Parolini[*][1]  Modificați la Wikidata
ScenaristGianfranco Parolini[*]
Giovanni Simonelli[*][[Giovanni Simonelli (Italian film director, screenwriter and author)|​]]
Sergio Sollima[*]  Modificați la Wikidata
Director de imagineFrancesco Izzarelli[*]  Modificați la Wikidata
MuzicaCarlo Innocenzi[*][[Carlo Innocenzi (compozitor italian)|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieBrad Harris
Serge Gainsbourg
Carlo Tamberlani[*][[Carlo Tamberlani (actor italian)|​]]
Mara Berni[*][[Mara Berni (actriță italiană)|​]]
Nicola Stefanini[*][[Nicola Stefanini (Italian association football referee)|​]]
Elke Arendt[*][[Elke Arendt (actriță germană)|​]]
Alan Steel[*]
Luisella Boni[*][[Luisella Boni (actriță italiană)|​]]
Franco Gasparri[*]  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Durata95 min.  Modificați la Wikidata
Țara Franța
 Italia  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba italiană  Modificați la Wikidata
Prezență online

Furia lui Hercule (titlu original: La furia di Ercole, cunoscut și caThe Fury of Samson ) este un film italian din 1962 scris și regizat de Gianfranco Parolini [2][3] despre eroul grec Hercule. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Brad Harris ca Hercule, Luisella Boni ca Daria, Serge Gainsbourg ca Menistus și Alan Steel în rolul lui Kaldos.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Hercules discută cu sclava Daria, care îl informează că țara sa a căzut în mâinile tiranului Meniste. Hercules o urmează pe Daria în patria sa, unde descoperă că Meniste înrobește cetățenii orașului și că un grup de rebeli încearcă o insurecție. Meniste se teme de puterea lui Hercule, cu toate acestea o ucide pe Daria. Astfel Hercule se ocupă el însuși de conducerea rebelilor și de distrugerea puterii lui Meniste.

Scena de execuție a rebelilor este foarte brutală. Tiranul Meniste, după capturarea a trei rebeli, vrea să participe la execuția lor publică. Pedeapsa este "zdrobirea capului sub piciorul elefantului". După ce primii doi sunt executați, Hercule ajunge la timp pentru a-și salva fiul.

Filmările au avut loc în Zagreb (Croația).

Lansare și primire

[modificare | modificare sursă]

A avut încasări de 377.634.620 lire până la 31 martie 1964.

  1. ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0054903/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Roberto Poppi, Mario Pecorari. Dizionario del cinema italiano. I film. Gremese Editore, 2007. ISBN 8884405033. 
  3. ^ Gianfranco Casadio. I mitici eroi: il cinema "peplum" nel cinema italiano dall'avvento del sonoro a oggi (1930-1993). Longo, 2007. ISBN 8880635298. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]