Urbanism

Orașul ideal — în viziunea atribuită artistului complex și matematicianului renascentist Piero della Francesca (1420-1492).

Urbanismul reprezintă studiul orașelor, al mediului geografic, economic, politic, social și cultural și al impactului acestor elemente asupra fondului construit. Profesia de urbanist se referă la crearea și organizarea vieții urbane.

Activitate operațională, integratoare, normativă care are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, care urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor și care cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicarea obiectivelor are în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.[1]

Ansamblul regulilor care guvernează nașterea, dezvoltarea și amenajarea rațională a aglomerărilor urbane.[2]

Ansamblul activităților de organizare a componentelor materiale (cadru natural, resurse economice, cadru construit, populație etc.) ale unităților teritoriale de locuire (sat, comună, oraș, zonă, teritoriu național etc.) în scopul îmbunătățirii calității vieții.[3]

  1. ^ Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
  2. ^ ADEF: 40 ans de politique foncière en France, Paris, 1986 și Legea locuinței nr. 114 /1996
  3. ^ Zamfir, C., Vlăsceanu, R., Dicționar de sociologie, 1993

Legături externe

[modificare | modificare sursă]