Victor Negrescu

Victor Negrescu
Date personale
Născut (39 de ani) Modificați la Wikidata
Alba Iulia, Alba, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
universitar[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBucurești
Bruxelles
Alba Iulia Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Europarlamentar Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[1]
CircumscripțiaRomânia
Legislaturăa IX-a legislatură a Parlamentului European
a X-a legislatură a Parlamentului European[*]​
Grup parlamentarAlianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților
Ales înAlegeri pentru Parlamentul European, 2019
Alegeri pentru Parlamentul European, 2024
În funcție
 – [2]
Succedat deRăzvan Popa[*]​
CircumscripțiaRomânia
Legislaturăa VIII-a legislatură a Parlamentului European[*]​
Grup parlamentarAlianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților
Ales înAlegeri pentru Parlamentul European, 2014
Ministru pentru afaceri europene Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAna Birchall
Succedat deGeorge Ciamba
Partid politicPSD  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Victor Negrescu (n. , Alba Iulia, Alba, România) este un om politic român, fost ministru delegat pentru afaceri europene în Guvernul Viorica Dăncilă (2017–2018) și membru al Parlamentului European, în care a fost ales în iulie 2014 și a activat până în iunie 2017, după care, deși nu fusese ales în 2019, a revenit în februarie 2020, ca urmare a faptului că România a obținut, după Brexit, un nou mandat în Parlamentul European. A fost din nou ales europarlamentar în 2024.

Educație și formare

[modificare | modificare sursă]

Victor Negrescu s-a născut în 1985 la Alba Iulia în familia diplomatului Ion Negrescu, numit „Dragoș Negrescu” în alte surse, care a fost consul al României la Bruxelles, motiv pentru care Victor și-a făcut studiile preuniversitare acolo.[3]

De la un interviu acordat de tatăl său, rezultă că bunicul lui Victor Negrescu a fost director într-o întreprindere de comerț exterior în domeniul siderurgic în România comunistă.[4][5]

Studiile superioare și le-a făcut însă în România, la Universitatea din București (2008), cu un doctorat la SNSPA obținut în 2011. Tema lucrării de doctorat a fost „Politicile europene de cooperare pentru dezvoltare: între relații publice internaționale și politici publice”.[6]

Experiență profesională

[modificare | modificare sursă]

Între 2006 și 2008, a activat ca jurnalist la RFI România.[7]

În 2008, profilul său era promovat într-o publicație economică din trustul media al lui Dan Voiculescu, drept deținător al unei firme de consultanță în resurse umane, numită Esprit Consulting, care a obținut în primul an de activitate un profit de 100.000 de euro.[4]

De asemenea, a fost prorector al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (2019), responsabil, conform SNSPA, cu coordonarea unor proiecte și activități specifice dezvoltării profilului european al universității.[8]

Activitatea politică

[modificare | modificare sursă]

Victor Negrescu și-a început cariera politică în 2007, la 22 de ani.[7] A ocupat pe rând funcțiile de vicepreședinte PSD Sector 3 / purtător de cuvânt, președinte PSD Alba Iulia, vicepreședinte PSD, respectiv președinte-coordonator național al PES Activists România, o mișcare de stânga subordonată partidului, care a activat mai ales prin strângerea de semnături și depunerea de petiții.[9]

În anul 2019, PES activists România a lansat, în cadrul campaniei „Românii, cetățeni europeni cu drepturi depline. Pentru crearea unei cetățenii europene”, o petiție prin intermediul căreia își propune să promoveze un proiect al cetățeniei europene care să anuleze diferențele existente în acest moment la nivel european între cetățenii diverselor state membre ale Uniunii Europene. Petiția a strâns în România peste 20.000 de semnături, fiind înregistrată (sub numărul 0483/2019) și recunoscută oficial de Parlamentul European.[10]

Sub coordonarea lui Victor Negrescu, în ianuarie 2020, PES activists România a inițiat petiția „Pentru oportunități egale în Uniunea Europeană: un salariu minim european!”, care susținea stabilirea salariului minim din fiecare stat membru al UE în baza mecanismului propus în Carta Socială Europeană, în care raportul dintre salariul minim național brut și salariu mediu național brut ar trebui să fie de minimum 60%.[11]

Europarlamentar, 2014-2017

[modificare | modificare sursă]

În 2014, a candidat pe lista PSD pentru Parlamentul European. În primă instanță nu a fost ales, dar Ecaterina Andronescu, prima de pe listă, a renunțat la postul de europarlamentar, care i-a revenit lui Negrescu, primul de sub linie.[3]

În acea perioadă, în 2015, PSD a înființat Fundația Stânga Democrată, Negrescu fiind primul ei președinte.[3]

O inițiativă a sa în domeniul sănătății a fost activitatea de promovare a „Garanției Europene pentru Sănătate”, prin care solicita crearea unui fond european pentru sănătate în scopul asigurării mobilității complete a pacienților între țările UE.[12]

A promovat însă și interese limitate la țara din care a fost ales, depunând o petiție cu titlul „România cere Schengen”, petiție care s-a remarcat prin semnătura acordată de Valeriu Zgonea, care i-a atras criticile opoziției.[13][14]

Ministru pentru afaceri europene, 2017–2019

[modificare | modificare sursă]

În iunie 2017, a renunțat la mandatul de europarlamentar pentru a deveni ministru delegat pentru afaceri europene în Guvernul Viorica Dăncilă. ​

Ca ministru, Victor Negrescu a gestionat procesul de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, deși s-a declarat nemulțumit de faptul că meritele pentru această activitate aveau să fie arogate de către Ministerul Afacerilor Externe condus de Titus Corlățean.[15]

De asemenea, în timpul mandatului său s-a relansat serviciul SOLVIT România, al cărui rol era rezolvarea solicitărilor românilor din străinătate.[16]

A susținut la nivel declarativ integrarea europeană a Republicii Moldova.[17]

În condițiile referendumului pentru redefinirea noțiunii constituționale de „familie”, în 2018, Negrescu a adoptat o poziție moderată spre liberalism social, promițând că PSD va promova o lege pentru parteneriatul civil între persoane de același sex. Partidul era însă dominat de aripa conservatoare, al cărei exponent, Titus Corlățean, l-a admonestat și i-a cerut „să nu mai dea declarații pe subiecte care nu îl privesc”.[18] Conflictele cu acesta și relația rece cu șefa guvernului, Viorica Dăncilă au făcut ca remanierea sa să fie iminentă la sfârșitul lui 2018. El a demisionat înainte de a fi revocat.[19]

Europarlamentar, 2020–2024

[modificare | modificare sursă]

În 2019, a candidat din nou pe listele PSD pentru Parlamentul European. Ca și în 2020 însă, a rămas primul de sub linie care nu a prins un loc. În 2020 însă, în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, României i s-a alocat un loc suplimentar în Parlamentul European, care a fost ocupat de Negrescu.[3]

Fiind ales în contextul Brexit, Negrescu și-a asumat neglijarea de către Guvernul României, în care fusese ministru pentru afaceri europene, a românilor din Regatul Unit, și și-a exprimat dorința ca organismele europene să acorde o atenție sporită modului în care sunt respectate drepturile cetățenilor europeni prezenți în acea țară.[20]

A fost vicepreședintele Comisiei pentru cultură și educație, raportor al Comisiei pentru Cultură și Educație privind construirea politicii în domeniul educației digitale, și membru în Comisia pentru bugete, activând în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.

Chiar și așa, el avea să devină unul dintre cei mai influenți europarlamentari români în acea legislatură.[3] Chiar în februarie 2020, a obținut alocări bugetare de 7,8 milioane de euro pentru câteva proiecte-pilot ale colegilor din pentru proiectele sale pilot inițiate în domeniul educației, digitalizării și antreprenoriatului (în domeniile media și gaming).[21]

La inițiativa sa, Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a adoptat rezoluția „Viitorul educației europene în contextul Covid-19”. Documentul solicită Comisiei Europene o intervenție hotărâtă, inclusiv sub forma unor alocări financiare mai consistente, pentru a susține sistemul de educație, a reduce decalajele dintre regiuni și statele membre, precum și pentru a asigura accesul tuturor elevilor, studenților și cetățenilor europeni la educație și formare de calitate.[22] Totodată, Parlamentul European a aprobat solicitarea sa de a aloca 2% din planul european de relansare către sectorul creativ și cultural.[23]

A fost raportor alternativ pentru noua strategie pentru IMM-uri; în raportul său, el solicita finanțarea pentru 1 milion de noi start-upuri în toată Uniunea.[24]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ http://www.europarl.europa.eu/meps/en/88882/VICTOR_NEGRESCU/home  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Deputații în Parlamentul European 
  3. ^ a b c d e https://recorder.ro/portret-de-candidat-victor-negrescu/
  4. ^ a b https://hotnews.ro/victor-negrescu-pe-urmele-tatalui-501103
  5. ^ Romania’s Missed Opportunity (în engleză), John Feffer 
  6. ^ Negrescu, Victor (). „Politicile europene de cooperare pentru dezvoltare: între relațiile publice internaționale și politici publice”. Tritonic. ISBN 9786067491982. Accesat în . 
  7. ^ a b https://hotnews.ro/cine-este-victor-negrescu-propunerea-lui-ciolacu-pentru-functia-de-comisar-european-1776314
  8. ^ SNSPA. „Informații legate de activitatea domnului Victor Negrescu la SNSPA, odată cu preluarea mandatului de europarlamentar”. Accesat în . 
  9. ^ „Intervenție în plenul Parlamentului European privind Schengen”. 
  10. ^ Stiripesurse.ro. „Succes pentru România la nivel european! Petiția inițiată de Victor Negrescu privind cetățenia europeană, înregistrată de PE”. Accesat în . 
  11. ^ Bursa. „Activiștii PES vor ca salariul minim la nivel european să fie egal cu 60 la sută din salariul mediu al fiecărei țări membre”. 
  12. ^ „Victor Negrescu propune crearea 'Garanției europene pentru sănătate'”. Amos News. . Arhivat din original la . 
  13. ^ Pricopie, Andrei, Zgonea semnează o petiţie pentru intrarea în Schengen. Macovei îl acuză de populism şi rea credinţă, Epoch Times România 
  14. ^ Marian, Mircea (), Zgonea și alți lideri PSD semnează o petiție on-line pentru primirea României în Schengen, Evenimentul Zilei 
  15. ^ Sebastian Zachmann (), Un ministru PSD a primit interdicţie să mai dea declaraţii. Care e motivul, adevarul.ro 
  16. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Centrul SOLVIT din România a soluționat în proporție de 99% cazurile gestionate în decursul anului 2017”. Accesat în . 
  17. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Întrevederea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, cu viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova, Iurie Leancă”. Accesat în . 
  18. ^ Sebastian Zachmann (), Un ministru PSD a primit interdicţie să mai dea declaraţii. Care e motivul, adevarul.ro 
  19. ^ Maria Tufan (), Victor Negrescu a demisionat din funcţia de ministru al Afacerilor Europene, înainte de remaniere, adevarul.ro 
  20. ^ „Eurodeputatul PSD care și-a câștigat mandatul de pe urma BREXIT: Să nu-i folosim electoral pe românii din UK. În doi ani nu s-a făcut nimic pentru ei”. 
  21. ^ „Reușită pentru Victor Negrescu: 7,8 milioane de euro pentru proiectele pilot inițiate în domeniul educației, digitalizării și antreprenoriatului”. 
  22. ^ „Parlamentul European a adoptat rezoluția propusă de Victor Negrescu, prin care sunt solicitate fonduri suplimentare pentru educație”. 
  23. ^ „Reușită pentru Victor Negrescu: A fost inclusă în rezoluția PE solicitarea sa de a aloca 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural”. 
  24. ^ „Raportul lui Victor Negrescu privind noua strategie pentru IMM-uri a fost aprobat: solicitare pentru crearea a 1 milion de start-up-uri la nivel european”. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Negrescu&oldid=16583670