Nobeliu

Nobeliu
Mendeleviu ← Nobeliu → Lawrenciu Yb     (259) 102 No                                                                                                                                                                                                                                           No Upq Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Nobeliu, No, 102
Serie chimică	Actinide
Grupă, Perioadă, Bloc	3, 7, f
Densitate	kg/m³
Culoare	albă - cenușie
Număr CAS	10028-14-5
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică	259 u
Rază atomică	pm
Rază de covalență	pm
Rază van der Waals	pm
Configurație electronică	Rn 5f14 7s2
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 18, 32, 32, 8, 2
Număr de oxidare	2, 3
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară	solid (estimat)
Punct de topire	827° C 1100° K
Punct de fierbere	K
Energie de fuziune	kJ/mol
Energie de evaporare	kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	Pa
Volum molar	m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului	m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	1,3 (estimat)
Capacitate termică masică	J/(kg·K)
Conductivitate electrică	S/m
Conductivitate termică	W/(m·K)
Prima energie de ionizare	641,6 kJ/mol
A 2-a energie de ionizare	1254,3 kJ/mol
A 3-a energie de ionizare	2605,1 kJ/mol
A 4-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text

Nobeliul este un element sintetic în tabelul periodic al elementelor care are simbolul No și numărul atomic 102. Un element metalic radioactiv transuranian în seria actinidelor, nobeliul este sintetizat prin bombardarea curiului cu ioni de carbon. A fost descoperit pentru prima dată, de o echipă condusă de către Albert Ghiorso și Glenn T. Seaborg în anul 1958.^[1]. Este ultimul element care poate fi produs prin fuziune nucleară în nucleele stelelor (dar doar în cele cu masă mai mare de 5 mase solare), și deci cel mai greu element a cărui formare nu necesită un eveniment cataclismic de tipul unei supernove.^[2]

Nobeliul (numit după Alfred Nobel) a fost produs pentru prima dată de către Albert Ghiorso, Glenn T. Seaborg, John R. Walton și Torbjørn Sikkeland în aprilie 1958 la Universitatea Berkley din California. Echipa a folosit noul accelerator liniar de ioni grei (HILAC) pentru a bombarda o țintă de curiu (95% Cm²⁴⁴ și 4,5% Cm²⁴⁶) cu ionii de carbon C¹² rezultând No²⁵⁴. Rezultatul lor, a fost confirmat de către cercetătorii sovietici de la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare.

Cu un an mai devreme, deși, fizicienii institului Nobel din Suedia au anunțat că ei au sintetizat un izotop al elementului 102. Echipa a raportat că ei au creat un izotop cu o durată de înjumătățire de 10 minute la 8,5 MeV după ce au bombardat Cm²⁴ cu nuclee de C¹³. Bazându-se pe acest raport Comisia Maselor Atomice din cadrul Uniunii Internaționale de Chimie Aplicată a stabilit și acceptat numele de nobeliu și simbolul No pentru acest nou element descoperit. În ciuda eforturilor ulterioare americane și rusești să repete acest experiment, au fost sortite eșecului.

În anul 1966 cercetătorii de la Universitatea Berkley au confirmat că experimentele din 1958 au demonstrat existența No²⁵⁴ (55 s.) No²⁵² (2,3 s.) și No²⁵⁷ (23 s.). Anul următor grupul lui Ghiorso a decis să rețină numele de nobeliu pentru elementul 102.

Nobeliul a fost cel mai recent element descoperit când Tom Lehrer a scris Cântecul Elementelor și a fost prin urmare cel mai mare număr atomic care a fost inclus.

Se cunosc puține detalii despre nobeliu și a fost produs în cantități mici. Nu are o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor. Cel mai stabil izotop este No²⁵⁹ cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm²⁵⁵ prin înjumătățirea alfa sau în Md²⁵⁹ prin captură de electroni.

Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No²⁵⁹, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No²⁵⁵ cu 3,1 minute, No²⁵³ cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică de 56 de secunde, majoritatea chiar sub 2,4 secunde. Acest element are de asemenea 1 stare meta No²⁵⁴ (t_½ 0.28 secunde).

Izotopii cunoscuți ai nobeliului variază în masa atomică de la 249.088 u (No²⁴⁹) la 262.108 u (No²⁶²). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No²⁵⁹ este emisia alfa și principalul model după înjumătățire este fisiunea spontană. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No²⁵⁹ , 100 de izotopi ai fermiului și principalele produse de dinainte energia și particulele subatomice.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nobeliu

Caută „nobelium” în Wikționar, dicționarul liber.

• ro Nobeliul pe sistemul-periodic.go.ro Arhivat în 16 septembrie 2008, la Wayback Machine.
• ro Nobeliu Arhivat în 9 martie 2007, la Wayback Machine.
• WebElements.com - Nobelium
• Los Alamos National Laboratory - Nobelium Arhivat în 9 decembrie 2010, la Wayback Machine.
• Guide to the Elements - Revised Edition, Albert Stwertka, (Oxford University Press; 1998) ISBN 0-19-508083-1
• It's Elemental - Nobelium

v • d • m Elemente chimice Metale alcaline Litiu (3) • Sodiu (11) • Potasiu (19) • Rubidiu (37) • Cesiu (55) • Franciu (87) • Ununenniu (119) Metale alcalino-pământoase Beriliu (4) • Magneziu (12) • Calciu (20) • Stronțiu (38) • Bariu (56) • Radiu (88) • Unbinilium (120) Metale tranziționale Scandiu (21) • Titan (22) • Vanadiu (23) • Crom (24) • Mangan (25) • Fier (26) • Cobalt (27) • Nichel (28) • Cupru (29) • Zinc (30) • Ytriu (39) • Zirconiu (40) • Niobiu (41) • Molibden (42) • Technețiu (43) • Ruteniu (44) • Rodiu (45) • Paladiu (46) • Argint (47) • Cadmiu (48) • Hafniu (72) • Tantal (73) • Wolfram (74) • Reniu (75) • Osmiu (76) • Iridiu (77) • Platină (78) • Aur (79) • Mercur (80) • Rutherfordiu (104) • Dubniu (105) • Seaborgiu (106) • Bohriu (107) • Hassiu (108) • Meitneriu (109) • Darmstadtiu (110) • Roentgeniu (111) • Coperniciu (112) • Nihoniu (113) • Fleroviu (114) • Moscoviu (115) • Livermoriu (116) Metale post-tranziționale Aluminiu (13) • Galiu (31) • Indiu (49) • Staniu (50) • Taliu (81) • Plumb (82) • Bismut (83) • Poloniu (84) Metaloizi Bor (5) • Siliciu (14) • Germaniu (32) • Arsen (33) • Stibiu (51) • Telur (52) Nemetale Hidrogen (1) • Carbon (6) • Azot (7) • Oxigen (8) • Fosfor (15) • Sulf (16) • Seleniu (34) Halogeni Fluor (9) • Clor (17) • Brom (35) • Iod (53) • Astatin (85) • Tennessin (117) Gaze nobile Heliu (2) • Neon (10) • Argon (18) • Kripton (36) • Xenon (54) • Radon (86) • Oganesson (118) Lantanide Lantan (57) • Ceriu (58) • Praseodim (59) • Neodim (60) • Promețiu (61) • Samariu (62) • Europiu (63) • Gadoliniu (64) Terbiu (65) • Disprosiu (66) • Holmiu (67) • Erbiu (68) • Tuliu (69) • Yterbiu (70) • Lutețiu (71) Actinide Actiniu (89) • Thoriu (90) • Protactiniu (91) • Uraniu (92) • Neptuniu (93) • Plutoniu (94) • Americiu (95) • Curiu (96) • Berkeliu (97) • Californiu (98) • Einsteiniu (99) • Fermiu (100) • Mendeleviu (101) • Nobeliu (102) • Lawrenciu (103) Superactinide Unbiunium (121) • Unbibium (122) • Unbitrium (123) • Unbiquadium (124) • Unbipentium (125) • Unbihexium (126) • Unbiseptium (127) • Unbioctium (128) • Unbiennium (129) • Untrinilium (130) • Untriunium (131) • Untribium (132) • Untritrium (133) • Untriquadium (134) • Untripentium (135) • Untrihexium (136) • Untriseptium (137) • Untrioctium (138) • Untriennium (139) • Unquadnilium (140) • Unquadunium (141) • Unquadbium (142) • Unquadtrium (143) • Unquadquadium (144) • Unquadpentium (145) • Unquadhexium (146) • Unquadseptium (147) • Unquadoctium (148) • Unquadennium (149) • Unpentnilium (150) • Unpentunium (151) • Unpentbium (152) • Unpenttrium (153) • Unpentquadium (154) • Unpentpentium (155)