| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Stronțiu |
|
| |
| Informații generale |
| Nume, Simbol, Număr | Stronțiu, Sr, 38 |
| Serie chimică | Metale alcalino-pământoase |
| Grupă, Perioadă, Bloc | 2, 5, s |
| Densitate | 2540 kg/m³ |
| Culoare | Argintiu-gălbui |
| Număr CAS | 7440-24-6 |
| Număr EINECS | |
| Proprietăți atomice |
| Masă atomică | 87,62 u |
| Rază atomică | 215 pm |
| Rază de covalență | 192 pm |
| Rază van der Waals | 249 pm |
| Configurație electronică | [Kr]5s2
|
| Electroni pe nivelul de energie | |
| Număr de oxidare | |
| Oxid | |
| Structură cristalină | |
| Proprietăți fizice |
| Fază ordinară | |
| Punct de topire | 777°C ; 1430.6°F ; 1050.15 K |
| Punct de fierbere | 1382°C ; 2519.6°F ; 1655.15 K |
| Energie de fuziune | kJ/mol |
| Energie de evaporare | kJ/mol |
| Temperatură critică | K |
| Presiune critică | Pa |
| Volum molar | m³/kmol |
| Presiune de vapori | |
| Viteza sunetului | m/s la 20 °C |
| Forță magnetică | |
| Informații diverse |
| Electronegativitate (Pauling) | 0,95 |
| Capacitate termică masică | J/(kg·K) |
| Conductivitate electrică | 7.7 ⋅ 106 S/m |
| Conductivitate termică | W/(m·K) |
| Prima energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol |
| A 2-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol |
| A 3-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol |
| A 4-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol |
| A 5-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol |
| A 6-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol |
| A 7-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol |
| A 8-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol |
| A 9-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol |
| A 10-a energie de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol |
| Precauții |
| NFPA 704 | |
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. |
Modifică text  |
Stronțiul este un element chimic din categoria metalelor alcalino-pămîntoase, care are numărul atomic 38. Simbolul chimic este Sr. Acesta a fost descoperit de către Adair Crawford și William Cruickshank în anul 1790. Denumirea acestuia a fost dată după orașul scoțian Strotian. Stronțiul este un element foarte reactiv de consistență moale de culoare metalică, alb-argintie și galbenă în cazul în care acesta intră în contact cu aerul. Stronțiul se regăsește în natură în celestină și stronțianit. În timp ce stronțiul natural este stabil, izotopul sintetic al acestuia 90Sr este radioactiv, se găsește în deșeurile radioactive și are un timp de înjumătățire de 28,90 ani.
Stronțiul este un metal gri, argintiu care este mai moale decât calciul și cu mult mai reactiv cu apa, cu care reacționează formând hidroxidul de stronțiu și Hidrogen gazos. Datorită faptului că acesta este extrem de reactiv în contact cu aerul sau apa, acest element apare în mod normal în natură doar în compuși cu alte elemente, cum ar fi minerale precum stronțianitul și celestita. Stronțiul este păstrat sub o hidrocarbură lichidă cum ar fi kerosenul sau uleiul mineral pentru a preveni oxidarea. Strontiul metalic fin, sub formă de pulbere este foarte piroforic, aprinzându-se spontan în aer la temperatura camerei. Sărurile de stronțiu dau o culoare roșu aprins în flăcări motiv pentru care sunt utilizate în pirotehnie și în producția de rachete de semnalizare.
| Elemente chimice | | | | Metale alcaline | |  | | | | Metale alcalino-pământoase | | | | | Metale tranziționale | | | | | Metale post-tranziționale | | | | | Metaloizi | | | | | Nemetale | | | | | Halogeni | | | | | Gaze nobile | | | | | Lantanide | | | | | Actinide | | | | | Superactinide | | |
French
Deutsch
