Secolul al XXI-lea

Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII
Decenii:

Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Anii 2040 Anii 2050 Anii 2060 Anii 2070 Anii 2080 Anii 2090

Secolul al XXI-lea (sau secolul XXI) a debutat la 1 ianuarie 2001 și se va încheia pe 31 decembrie 2100. Este secolul curent și primul din mileniul al III-lea din era noastră (sau după Hristos în conformitate cu calendarul gregorian din creștinism).

2010: Steve Jobs dezvăluie noul telefon inteligent iPhone 4

Prima jumătate a secolului XXI a fost marcată de pași semnificativi în progresul tehnologic, în domenii precum Inteligență artificială, Internet, Streaming, Media de socializare, Cibernetică, Nanotehnologie, Robotică, Stealth, Lassere, Baterie reîncărcabilă și Fuziune nucleară. Populația a crescut de la 6 miliarde la 8 miliarde în 23 ani.

Primele trei decenii au fost dominate de evenimente geopolitice semnificative: Războiul împotriva terorismului, Marea Recesiune, Primăvara arabă, Criza refugiaților în Europa, Pandemia de COVID-19, Conflictul arabo-israelian, Războiul ruso-ucrainean (2014–prezent) și Al Doilea Război Rece.

A șasea extincție în masă din istoria Pământului, Extincția din Holocen-Antropocen, a devenit tot mai conștientizată la nivel global de către oameni, iar eforturile pentru protejarea mediului și reducerea poluării au crescut.

O confruntate între globalizare și naționalism, precum și între ideologiile progresism și conservatorism, a luat amploare în majoritatea țărilor democratice din America de Nord, America de Sud, Europa și Oceania. Majoritatea statelor din Asia și Africa au rămas controlate de regimuri autoritare.

În ciuda crizelor financiare, sărăcia a fost redusă, iar începutul secolului XXI a cunoscut o creștere a standardelor de viață. Calculatoarele, telefoanele inteligente cu aplicații, dronele, comunicarea prin streaming și automobilele electrice au devenit comune și utilizate în masă.

Omenirea a continuat să folosească combustibilii fosili, dar și să facă tranziția către energiile verzi. Cercetările și descoperirile în tehnologia medicală au dus la stoparea răspândirii bolilor infecțioase, precum Virusul Zika, Ebola, Gripa aviară, Gripa porcină, HIV, Variola maimuței și Coronavirus, precum și la noi metode de tratare a cancerului.

Laptopuri cu sistemul de operare Microsoft Windows XP
F-35A, aeronavă americană de luptă
Dronă Mavic Pro
Robotul SpotMini, fabricat de Boston Dynamics
Automobile electrice produse de Tesla
Medic purtând mască sanitară în timp ce administrează o doză Pfizer-BioNTech prin vaccinarea împotriva coronavirusului
Interfața unui telefon inteligent iPhone cu platforma de socializare Facebook activată
Ședință în format video prin ZOOM
Moda feminină în anii 2020

La începutul anilor 2000, Statele Unite ale Americii erau unica superputere globală, fiind cel mai mare câștigător al celor două războaie mondiale și al Războiului Rece din secolul XX, având cele mai avansate forțe aviatice și navale. Dar după două decenii, supremația sa este contestată de puteri emergente precum Republica Populară Chineză, considerată în prezent cea mai mare putere economică datorită producției industriale și o superputere emergentă cu cea mai mare armată terestră (2.035.000 militari), precum și de Federația Rusă care este deținătoarea a celui mai mare teritoriu de pe suprafața terestră și a celui mai mare arsenal balistic și nuclear (5.508 de rachete nucleare).Cursa înarmării a sporit de la mijlocul anilor 2010 și a luat amploare la începutul anilor 2020, fiind reaprinsă teama de izbucnirea unei conflagrații mondiale la 30 ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice și încetarea Războiului Rece. [1]

Începutul secolului a fost marcat de începerea mandatului președintelui republican George W. Bush al Statelor Unite pe fondul creșterii economiei globale, ascensiunii corporațiilor în industria informatică (ca Microsoft, Apple, Oracle, Nvidia, Intel, Google, Tencent, Sony, Samsung și Amazon) și răspândirea consumerismului de tip american în țările emergente, mai ales în fostele țări comuniste. Creșterea economică a încetinit din cauza crizei financiare globale din 2007-2008, dar alte întreprinderi private s-au ridicat în domenii noi, precum rețele de socializare (Meta, Twitter, TikTok), inteligența artificială (OpenAI care a produs ChatGPT), fabricarea de drone (DJI) și industria automobilelor electrice (Tesla, Inc.). [2][3]

Preocuparea pentru combaterea terorismului a crescut după atacurile din Statele Unite (Atentatele din 11 septembrie 2001) coordonate de al-Qaida și Europa de Vest (Atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015) coordonate de ISIS, mișcări fundamentaliste. Intervenția NATO în Afganistanul condus de regimul taliban, intervenția coaliției condusă de SUA împotriva Irakului controlat de dictatorul Saddam Hussein și căderea unor regimuri dictatoriale din Egipt, Yemen, Tunisia și Libia pe durata Primăverii Arabe au dus la războaie civile (Siria) și instabilitate politică în Orientul Mijlociu și Apropiat, precum și crize de refugiați în Europa. [4] [5] [6]

În 2014, Federația Rusă condusă de Vladimir Putin a anexat Crimeea de la Ucraina, iar pe 24 februarie 2022, a declanșat cea mai mare ofensivă militară convențională din Europa de la al Doilea Război Mondial, rezultând o altă criză de refugiați și perturbări ale comerțului global. [7] [8] Creat în 1948 din secolul anterior, statul israelian încă se află în conflict cu mișcările palestiniene Hamas și Hezbollah, dar și cu Iran al cărui program nuclear provoacă îngrijorări.

În ultima parte a anilor 2010 și în prima parte a anilor 2020, Războiul din Nagorno-Karabah, Războiul Civil Sirian, Războiul Ruso-Ucrainean și Războiul Israel-Hamas din 2023 au devenit primele conflicte la care s-au folosit drone la scară largă. [9][10][11][12]

În primele două decenii ale secolului XXI, 45% din populația globală trăiește într-o „formă de democrație” (precum Turcia condusă de Recep Tayyip Erdoğan, Ungaria condusă de Viktor Orban și India condusă de Narendra Modi), în vreme ce numai 8% trăiește într-o formă de democrație deplină (Danemarca fiind prima din topul celor mai libere țări). Restul populației trăiește sub regim totalitar sau autoritar (Coreea de Nord condusă de Kim Jong Un din 2011, Iran condusă de Ali Khamenei din 1989, China condusă de Xi Jinping din anul 2012, Rusia condusă de Vladimir Putin din anul 2000). [13]

Populația globală a crescut la 7 miliarde de oameni în 2011, și la 8 miliarde în 2023, iar populația Indiei de 1,425,775,850 de oameni a depășit-o pe cea a Chinei de 1,409,670,000. Organizația Națiunilor Unite estimează că în 2050, populația globală va crește la 9.7 miliarde de oameni și la 10,4 miliarde în anii 2080, iar două treimi din aceasta va trăi în mediul urban. [14]

Uniunea Europeană s-a extins în secolul XXI, adăugând încă 13 noi state membre din estul Europei, însă Regatul Unit s-a retras din cea mai mare organizație economică. Multe dintre statele membre UE au introdus Euro ca monedă de circulație internațională, renunțând la monedele naționale. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord s-a extins la rândul său, ajungând la un număr de 32 de state membre în contextul amenințării Federației Ruse asupra Europei de Est și planării pericolului izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial după invazia Ucrainei.[15][16] Analiștii și jurnaliștii vorbesc despre Al Doilea Război Rece, un termen care se referă la o creștere a tensiunilor politice, sociale, informaționale și militare în secolul XXI.

Secolul al XXI-lea a marcat răspândirea ideilor progresiste, precum corectitudinea politică, multiculturalismul și promovarea diversității și luptei împotriva rasismului, prin venirea unor lideri politic de culoare la conducerea guvernelor din țări dezvoltate populate majoritat de albi: președintele democrat Barack Obama al Statelor Unite în 2008 [17] și prim-ministrul conservator Rishi Sunak al Regatului Unit al Marii Britanii, primul cu origini indieni și de religie hindusă.

De asemenea, cel de-al patrulea val al feminismului s-a născut la mijlocul anilor 2010 și a continuat până în anii 2020, persoane de sex feminin ajungând la conducerea unor guverne sau organizații: Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Dilma Rousseff - președintele Braziliei, Giorgia Meloni - prim-ministrul Italiei, Sanna Marin - prim-ministrul Finlandei, Julia Gillard - prim-ministrul Australiei, Maia Sandu - președintele Republicii Moldova, Cristina Fernández de Kirchner - președintele Argentinei, Helen Clark - prim-ministrul Noii Zeelande, Viorica Dăncilă - prim-ministrul României, Park Geun-hye - președintele Coreii de Sud, Ursula von der Leyen - președintele Comisiei Europene. Mai puțin de o treime din statele membre ONU au avut vreodată un lider de sex feminin.[18]

La mijlocul anilor 2010, în Europa are loc ascensiunea mișcărilor și partidelor naționaliste, eurosceptice și populiste de extrema dreaptă care se opun normelor europene, precum primirea refugiaților și căsătoriile între persoanele de același sex. În noiembrie 2016, miliardarul republican fără experiență politică Donald Trump este ales președintele Statelor Unite după ce a făcut o serie de promisiuni populiste: „va construi zidul cu Mexicul”, va anihila terorismul islamic fundamentalist și va confrunta China pe care a acuzat-o de spionaj și furt tehnologic.[19]

Efectele încălzirii globale și creșterii nivelului mărilor și oceanelor de pe urma topirii calotelor glaciare de la poli au agravat crizele ecologice, cu dispariția a opt insule între anii 2007 și 2014.

ONU, dar și alte organizații ecologiste, au estimat că distrugerea ecosistemelor și poluarea ar putea duce la criza resurselor și colapsul biodiversității la mijlocul secolului XXI. Conform unei proiecții din 2014 a OMS, schimbările climatice sunt cel mai probabil să provoace 250.000 de decese anual între 2030 și 2050. Mai multe mișcări pentru protecția mediului au advocat pentru limitarea emisiilor de carbon și promovarea energiei verzi, iar multe state au introdus noi legi. Pe 22 aprilie 2016, 195 de state au semnat Acordul de la Paris, angajându-se să reducă emisiile de carbon. La nivel global, aproximativ 1 din 7 mașini noi vândute în 2022 au fost electrice.[20] [21]

Între ianuarie 2020 și mai 2023, Pandemia de COVID-19 s-a răspândit rapid în toată lumea, ucigând peste 15 milioane de persoane și cauzând restricții temporare de circulație, inflație și cea mai mare recesiune globală de la Marea Depresiune. Tulburările psihice (anxietatea, depresia), dependența de droguri, afecțiunile cauzate de sedentarism și obezitate și dezinformarea cauzată de știri false au fost tot mai mult luate în serios pe măsură ce s-au proliferat accesul la internet prin dispozitivele portabile, precum telefoanele inteligente (iPhone produs de Apple din 2007) care au schimbat stilul de viață. Mai mult de jumătate din populația lumii are acces la internet potrivit datelor din 2018. În 2024, numărul actual de utilizatori de telefoane inteligente la nivel mondial este de 4,88 miliarde, ceea ce înseamnă că 60,42% din populația lumii deține un telefon inteligent cu acces la internet. [22]

Pe plan științific și tehnologic, se fac progrese în inginerie genetică, secvențierea ADN-ului uman, tratarea cancerului, celule stem, vaccinurile antivirale, nanotehnologie și în industria producătoare de proteze controlate cu gândul. [23]

Agențiile aerospațiale ca NASA, dar și întreprinderile private ca SpaceX, intenționează să colonizeze Luna până în 2030 prin construirea de baze permanente și stație spațială lunară. De asemenea, au ca obiectiv să trimită primii astronauți pe Marte. În secolul XXI-lea, Homo Sapiens ar putea deveni specie multiplanetară dacă astronauții se vor stabili permanent pe cea de-a patra planetă de la Soare.[24]

Știință și tehnologie

[modificare | modificare sursă]
Un model de iPhone de prima generație
Alexa - asistent vocal de la Amazon
Drona
Un utilizator accesează o pagină de Facebook
Lansarea rachetei Falcon Heavy în spațiu, fabricată de SpaceX
Astronauții NASA coborând dintr-o mașină electrică, Tesla Model X
  • În noiembrie 2018, în China, a început o nouă eră biologică - s-a născut primul copil modificat genetic.
  • Ingineria genetică a luat amploare, ducând la modificări demografice și chiar la diminuarea bolilor în rândul populației umane. Femeile fac apel tot mai des la avort, anticoncepționalele, iar oamenii au devenit tot mai pretențioși la selectarea partenerilor sexuali. În țările din Asia de Sud-Est, tot mai puține fete se nasc, părinții având preferința de a naște băieți.
  • Anxietatea și depresia, provocate de stresul mediului urban, au devenit bolile psihice ale secolului XXI, tot mai mulți americani și asiatici apelează la sinucideri. O altă afecțiune gravă din acest secol este sedentarismul, care duce la creșterea obezității în rândul populației, perpetuată de consumul excesiv de alimente nesănătoase.
  • Oamenii folosesc tot mai des dispozitivele electronice pentru a se informa și comunica pe cale virtuală. Telecomunicațiile au devenit mai avansate, 55% din populația globală are acces la Internet, iar 67% dețin cel puțin un telefon mobil.
  • În anii 2010, inteligența artificială e capabilă de învățare continuă și automată, utilizată proeminent în motorul de căutare Gmail și Google, precum și în domeniul bancar, militar și comercial. Peste 1 miliard de oameni au conturi active pe rețelele de socializare ca Facebook și Twitter.
  • Site-uri ca Amazon sau Alibaba au devenit cele mai mari piețe online, cu cele mai multe tranzacții și vânzări de comenzi online. Numărul șoferilor care se deplasează cu automobile electrice (care funcționează cu baterii și nu cu combustibili fosili poluanți) a crescut semnificativ în primele două decenii, numai în anul 2019 fiind achiziționate 2 milioane de exemplare.
  • 14% din populația globală încă nu are acces la electricitate.
  • În ce privește explorarea spațiului, Dennis Tito a devenit primul turist spațial, începând era turismului spațial comercial. Antreprenori ca Elon Musk cu intreprinderi private ca SpaceX au făcut progrese privind explorarea, colonizarea și turismul spațial. SpaceX a devenit în 2020 prima companie privată care a trimis astronauți NASA în spațiu spre Stația Spațială Internațională.
  • În 2019, China a lansat prima ambarcațiune spațială pe partea întunecată a Lunii. India a făcut progrese, trimițând două module pe Lună.
  • Războaiele și crimele violente încă reprezintă o problemă pe plan global, însă rata acestora s-a diminuat în comparație cu secolul XX. Începutul secolului XXI a cunoscut o perioadă de pace relativă între marile puteri.
  • Sărăcia și foametea sunt încă răspândite la nivel global, dar tot mai puțini oameni trăiesc în sărăcie extremă. În 2015, doar 10% din populația globală mai suferă de foamete și sărăcie extremă.
  • Scandalul datelor Facebook-Cambridge Analytica, dar și infracțiunile virtuale de tip hărțuire sexuală digitală, știrile false, furtul și prelucrarea datelor, propaganda, trollingul, au atras atenția autorităților care au început să reglementeze efectele negative ale rețelelor de socializare asupra utilizatorilor.

Populația și urbanizarea

[modificare | modificare sursă]
  • La începutul secolului XXI, planeta era populată de 6,1 miliarde de oameni. Populația planetei a ajuns la 7,7 miliarde de locuitori spre finalul celui de-al doilea deceniu, în ianuarie 2019. Se estimează că populația va crește la 8,6 miliarde de oameni în 2030, și la 9,8 miliarde în 2050. Conform unor previziuni făcute de Națiunile Unite, 60% din populația umană va trăi în mega-orașe și megalopolisuri în 2030. Procentul va crește la 90% în 2080.
  • Speranța de viață a crescut, iar mortalitatea infantilă a scăzut. Un copil născut în anul 2016 va putea trăi 72 ani, cu 26 ani mai mulți decât un copil născut în anul 1950. Zeci de milioane de asiatici și europeni ar putea trăi 100 de ani sau chiar mai mult din cauza creșterii confortului și accesului la sistem medical avansat.
  • Însă schimbările climatice ne atrag atenția că am putea asista la cea de-a șasea extincție, denumită extincția Holocen, din cauza degradării habitatelor naturale și a biosferei ca rezultat al activității umane.

Economia și educația

[modificare | modificare sursă]
  • Economic și politic, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeana erau puterile dominante la începutul secolului XXI, dar după 2010, China a devenit o superputere emergentă, având cea mai mare putere economică. În ce privește paritatea puterii de cumpărare, India a depășit Japonia în 2011.
  • Automatizarea și computerizarea, cu toate ca ușurează și eficientizează producția, ducând la o creștere economică semnificativă, au un impact negativ asupra locurilor de muncă care au cerințe minime precum liceul. Mulți angajați umani ajung înlocuiți de roboți și aplicații software. Dar Forumul Economic Mondial a prevestit ca 65% din copiii din școlile primare de azi vor avea locuri de muncă care în prezent nu există. De asemenea, a crescut vârsta de pensionare din cauza creșterii speranței de viață și îmbunătățirii stilului de viață.

Politică și războaie

[modificare | modificare sursă]
World Trade Center în timpul atentatului de la 11 septembrie 2001 în Statele Unite ale Americii
Războiul din Irak
Războiul din Afghanistan
Primavara Arabă
left
right
left
right
Pandemia de coronaviroză (COVID-19). De la stânga la dreapta: Rafturile golite ale unui supermarket din Australia; Videoconferința desfășurată de cabinetul guvernului spaniol; Transportarea pacienților în Italia; Pacienți spitalizați la un spital din Teheran.

Unele teritorii și-au câștigat independența în timpul secolului XXI. Aceasta este o listă de state suverane care și-au câștigat independența în secolul XXI și au fost recunoscute de către o majoritate de guverne străine.

Aceste teritorii, republici autonome din Georgia, declarate separatiste, și-au anunțat independența față de țara de origine și ca urmare a unei agresiuni militare rusești, au fost recunoscute doar de către Rusia:

Dezastre naturale

[modificare | modificare sursă]

Știință și tehnologie

[modificare | modificare sursă]
Anul Invenția Autor Țara
2000 (martie) enciclopedia Nupedia Jimmy Wales[26] SUA
2001 (ianuarie) Wikipedia Jimmy Wales
Richard Stallman
SUA
2003 nanotehnologie: primele "manevre" moleculare Universitatea din Toulouse
Freie Universität din Berlin
Europa
2005 nanotehnologie: crearea unui "motor" molecular Universitatea din Toulouse
Freie Universität din Berlin
Europa
2007 nanotehnologie: tranzistorul de 45 nm[27]
2007 (aprilie) masele plastice semivegetale reciclabile firma Sharp Japonia

Explorarea spațiului

[modificare | modificare sursă]

Jocuri Olimpice

[modificare | modificare sursă]

Invenții, inovații descoperiri

[modificare | modificare sursă]
  • 2002: Matematicianul rus, Grigori Perelman, a demonstrat Conjectura lui Poincaré.
  • 2007: Biologul american, Craig Venter, anunță crearea primului cromozom artificial.
  • 2012: Fermionii Majorana: reprezintă particule de tip fermioni care sunt identice cu antiparticulele. Leo Kouwenhoven și colegii de la Deltf University of Technology și Eindhoven University of Technology au găsit dovezi ale existenței fermionilor Majorana în materiale cu topologii speciale.
  1. ^ „2024 Military Strength Ranking”. Global Firepower. Accesat în . 
  2. ^ „100 Biggest Technology Companies in the World”. Yahoo. Accesat în . 
  3. ^ „The 10 Biggest Tech Companies in the World”. US News. Accesat în . 
  4. ^ „The unfinished business of the Arab Spring”. Washington Post. Accesat în . 
  5. ^ „20th anniversary of the U.S. invasion of Iraq”. USA Today. Accesat în . 
  6. ^ „Syria: Grim 10-year anniversary of 'unimaginable violence and indignities'. News UN. Accesat în . 
  7. ^ „Ten years since its illegal annexation, Crimea is a template for newly occupied parts of Ukraine”. CNN. Accesat în . 
  8. ^ „Ukraine: Two years of war in figures”. Euronews. Accesat în . 
  9. ^ „Syria: Suicide drones increasingly targeting civilians”. DW. Accesat în . 
  10. ^ „How drone combat in Ukraine is changing warfare”. Reuters. Accesat în . 
  11. ^ „Hamas: Learning about drone warfare from the war in Ukraine”. DW. Accesat în . 
  12. ^ „Drones in the Nagorno-Karabakh War: Analyzing the Data”. Military Strategy Magazine. Accesat în . 
  13. ^ „Ranking of Countries by Quality of Democracy, Complete Ranking: Total Value Index 2020 (Context Measurement)”. Julius-Maximilians-Universität Würzburg, Democracy Matrix. Accesat în . 
  14. ^ „Population”. ONU. Accesat în . 
  15. ^ „Europe in 'pre-war era,' warns Poland's Prime Minister Tusk, citing Russia's threat”. CNN. Accesat în . 
  16. ^ „Putin warns the West a Russia-NATO conflict is just one step from WW3”. Euractiv. Accesat în . 
  17. ^ „Obama: 'This is your victory'. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Fewer than a third of UN member states have ever had a woman leader”. Pew Research Center. Accesat în . 
  19. ^ „Presidential results”. CNN. Accesat în . 
  20. ^ „Tracking global data on electric vehicles”. Our World In Data. Accesat în . 
  21. ^ „Just How Many People Will Die From Climate Change?”. New York Times. Accesat în . 
  22. ^ „How Many Smartphones Are In The World? (2024)”. BankMyCell. Accesat în . 
  23. ^ „The Robot-Arm Prosthetic Controlled by Thought”. Bloomberg. Accesat în . 
  24. ^ „NASA Shares Progress Toward Early Artemis Moon Missions with Crew”. NASA. Accesat în . 
  25. ^ Grolier- the new book of knowledge, section "E"
  26. ^ Ideea unei enciclopedii libere fusese lansată de Richard Stallman în 1999.
  27. ^ „NanoTechProject.org”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Anii 1990 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Anii 2000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Anii 2010 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Anii 2020 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029
Anii 2030 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039
Anii 2040 2040 2041 2042 2043 2044 2045 2046 2047 2048 2049
Anii 2050 2050 2051 2052 2053 2054 2055 2056 2057 2058 2059
Anii 2060 2060 2061 2062 2063 2064 2065 2066 2067 2068 2069
Anii 2070 2070 2071 2072 2073 2074 2075 2076 2077 2078 2079
Anii 2080 2080 2081 2082 2083 2084 2085 2086 2087 2088 2089
Anii 2090 2090 2091 2092 2093 2094 2095 2096 2097 2098 2099
Anii 2100 2100 2101 2102 2103 2104 2105 2106 2107 2108 2109