Biserici de lemn din România

Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională.

În România se păstrează circa 1440 de biserici de lemn ridicate până în anul 1918. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania și Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 sunt în Moldova.^[1]

Bisericile de lemn din România formează un grup numeros, unitar și distinct în patrimoniul cultural și istoric al umanității. Valoarea lor constă în primul rând din nota distinctă pe care o manifestă în ansamblu și numai în al doilea rând din exemple particulare.

Selectarea a opt biserici de lemn din Maramureș pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1999 este demnă de evidențiat. Însă acestea nu sunt, pe de-a întregul, cele mai reprezentative pentru Maramureș și cu atât mai puțin pentru întreaga țară. Exemple constructive, formale sau simbolice de unicat, rarisime, reprezentative sau revelatoare pentru întreg ansamblul se întâlnesc în toate regiunile țării și, uneori, unde te aștepți mai puțin. Acesta este motivul pentru care documentarea în profunzime a bisericilor de lemn este în cele mai multe locuri încă un deziderat de viitor pentru cercetarea românească. Din același motiv, dispariția sau mutilarea unor biserici de lemn izolate și anonime se resimte asupra întregului ansamblu ca niște pagini necitite, rupte din cartea de aur a patrimoniului din România.

Bisericile de lemn din România prezintă câteva trăsături fundamentale comune. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape.^[2] La acestea se adaugă, fără îndoială, calitatea execuției, căci nici în cele mai îndepărtate fundături de țară nu întâlnești o biserică de lemn făcută de bărdași simpli.

Dincolo de trăsăturile comune, bisericile de lemn prezintă o mare varietate tehnică, formală și decorativă. Cercetătorii le grupează pe regiuni, motivați îndeosebi de condițiile diferite în care comunitățile au trăit și ridicat lăcașuri de rugăciune de-a lungul vremii. Împărțirile și subîmpărțirile sunt date și de manifestarea unor trăsături formale specifice regionale. În alte situații subîmpărțirile au doar un substrat administrativ.

• Biserici de lemn din Moldova
• Biserici de lemn din Bucovina
• Biserici de lemn din Transilvania
• Biserici de lemn din Banat
• Biserici de lemn din Crișana
• Biserici de lemn din Țara Românească
• Biserici de lemn din Dobrogea

Pe teritoriul de azi al României trăiesc comunități minoritare care și-au manifestat la rândul lor talentul în construcții de lemn de cult. În Transilvania se păstrează două biserici de lemn reformate și numeroase turnuri-clopotniță de lemn, caracteristice maghiarilor din Transilvania și Ungaria. La Piatra Neamț se mai păstrează ultima sinagogă de lemn. În nordul Moldovei se disting mai multe biserici de lemn cu trăsături comune celor din Ucraina, îndeosebi în satele locuite de ucraineni. Deoarece comunitățile etnice majoritare-minoritare au trăit împreună de-a lungul multor secole, ele s-au inspirat reciproc și și-au îmbogățit una altora paleta formelor de expresie, dând naștere unor lăcașe cu trăsături comune.

Bisericile de lemn caracteristice românilor se întâlnesc în mod firesc și dincolo de hotarele de azi ale României. Se remarcă îndeosebi bisericile de lemn din Republica Moldova, precum și cele din regiunile Cernăuți și Transcarpatia din Ucraina. În aceste părți apar de asemenea numeroase influențe și împrumuturi reciproce inovatoare în formele lăcașelor de cult ale românilor și ucrainenilor. La sud de Dunăre, în Serbia, se păstrează câteva biserici de lemn în zona Morava-Timoc, asemănătoare celor din Oltenia și Banat.

Peste tot la români, în toate săliștile, târgurile și așezămintele monahale, primele lăcașe de cult au fost ridicate mai mult sau mai puțin din lemn. Marile catedrale, biserici, mănăstiri, vechile noastre vetre de spiritualitate și cultură, au mai toate o bisericuță de lemn la începutul destinului lor.^[3] Această întâietate a lemnului în arhitectura noastră sacrală se datorează atât bogăției naturale, în codrii altădată nesfârșiți, cât și unei puternice tradiții în arta lemnarilor.

Odată cu închegarea structurilor statale, în evul mediu, arhitectura de zid a concurat și înlocuit progresiv pe cea de lemn. În Țara Românească și Moldova a avut loc mai întâi prin ctitorii domnești și boierești, continuate mai târziu și de cele obștești. Acest proces a fost susținut prin legi în Ardeal încă din secolul 18, iar după 1848 ierarhii ardeleni au cerut țăranilor să-și înlocuiască vechile biserici de lemn, identificate cu iobăgia, cu altele moderne de zid, care să exprime un nou statut social.^[4] În secolul 19 și 20 procesul de înlocuire a vechilor biserici de lemn cu cele de zid a luat amploare în toată țara. În jumătatea de secol de comunism procesul a fost mult frânat însă a explodat și mai puternic după 1989.

În secolele de coexistență și chiar concurență, arhitectura sacrală de lemn și cea de zid s-au împletit și influențat reciproc. Datorită statutului mai ridicat acordat celei din urmă, meșterii de lemn au preluat și adaptat, în timp, unele elemente formale și decorative din modelele de zid. Acest fenomen se remarcă îndeosebi în Vâlcea și Argeș unde arhitectura religioasă a fost dominată încă de timpuriu de marile ctitorii de zid. În secolele 18 și mai ales 19 multe biserici de lemn din această zonă au fost tencuite și pictate imitând înadins pe cele de zid.^[5] Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu iconostase, altare sau pridvoare de zid.^[6] În Moldova, pereții înalți și absidele laterale sunt elemente preluate din marile ctitorii de zid din mănăstiri. În Ardeal, turnurile sunt inspirate de modele gotice sau baroce din arhitectura de zid.

Tradiția ridicării bisericilor de lemn s-a dovedit foarte puternică în mediul rural până în a doua jumătate a secolului 19. Din acest motiv ea și-a lăsat amprenta asupra unor biserici din secolele 18, 19 și chiar 20, ridicate din materiale mai durabile. Dacă modelul arhitectonic nu era impus de ierarh sau ctitori, după exemple moderne, dacă nu se aflau meșteri zidari consacrați sau când lipseau resursele materiale, se apela, în mod firesc, la formele tradiționale, cu structurile problematice ridicate din lemn, precum bolțile și turnurile. Astfel de exemple se regăsesc în toate provinciile, confundându-se uneori cu cele de lemn.^[7]

Din punct de vedere constructiv bisericile de lemn din România se pot împărți în câteva grupe principale: cu structură în cheotori, în căței, în furci și bordeie.

Bisericile de lemn în cheotori domină în toată țara și prezintă un grup valoros și semnificativ, cu caracteristici distincte în arhitectura sacrală de lemn din Europa.

Circa 12-13 biserici în căței se mai păstrează în vestul țării, îndeosebi în Banat. În Ținutul Pădurenilor se distinge o biserică ridicată într-o tehnică arhaică pe stâlpi, asemănătoare cu cea în căței. Trei biserici în căței cu pereți de nuiele se mai păstreză în Moldova și una în Basarabia. Un mic grup de biserici în furci de lemn, cu pereți împletiți din nuiele, se mai păstrează în Dobrogea. Bisericile de lemn în căței și în furci sunt printre cele mai rare dacă nu chiar ultimele care se mai păstrează în Europa și de aceea au valoare de unicat pentru patrimoniul național și european.

Ultimele biserici bordei au dispărut din sudul țării la începutul secolului 20. Bisericile bordei au prezentat trăsături arhaice cu caracter unic, dar s-au stins înainte de a le documenta și recunoaște cu adevărat valoarea excepțională.

Bisericile de lemn sunt interesante din punct de vedere constructiv. În ele se conservă o adevărată colecție de rezolvări tehnice cu rădăcini din epoci preistorice și îmbunătățiri de-a lungul timpului, constituind adevărate izvoare de cercetare ale evoluției adăposturilor umane. Aici se întâlnesc soluții comune bisericilor de lemn de pe arii largi ale continentului, caracteristice unor zone și particulare. Tot aici se pot identifica raporturile cu arhitectura tradițională.

Principalele tehnici constructive întâlnite la bisericile de lemn din România sunt:

• Biserici de lemn în cheotori
• Biserici de lemn în căței
• Biserici de lemn în furci
• Biserici de lemn bordei

Bisericile de lemn românești au ca punct de plecare în arhitectura lor imaginea Ierusalimului ceresc. Întreaga construcție este structurată simbolic și fizic în jurul acestei imagini. Precum îngerul din revelația lui Ioan, meșterul de biserici de lemn avea ca prototip în lucrarea sa o încăpere la care „lungimea și lărgimea și înălțimea ei sunt deopotrivă”.^[8] Modelul acesta se regăsește mai mult sau mai puțin explicit în inima lăcașului, care este chiar naosul (nava), singura încăpere care poartă la sate cu adevărat numele de biserică. Celalte încăperi sunt desfășurate în prelungire și au apărut în timp pentru funcțiuni desprinse din cea esențială a euharistiei: altarul, tinda, pridvorul, turnul.^[9] Bolta sau cupola, în limbajul comun numită „cerul bisericii”, este nelipsită din bisericile de lemn din România, și a fost introdusă în naos tocmai pentru a sublinia prezența lumii cerești și sacralitatea acestui spațiu.^[10]

Bolta arcuită peste navă, „cerimea”, nu a permis descărcarea acoperișului direct pe pereți. Din acest motiv la noi au fost necesare cosoroabe așezate pe console în exteriorul pereților care să susțină și să descarce acoperișul. Această rezolvare, care a condus în timp la o adevarată artă a aripilor de console și la adăpostirea atâtor mese pentru moși, s-a potrivit la micile biserici de început. În secolul 17 și 18, când comunitățile au crescut, această soluție s-a dovedit fragilă la construcții de amploare, limitându-le capacitatea de a primi credincioși.^[11]

Din acest motiv bisericile de lemn românești au rămas cu preponderență de dimensiuni modeste. Schimbări radicale se puteau obține numai prin adoptarea unor soluții tehnice noi sau prin modificarea tipologiei planului, însă, acestea nu s-au impus la noi. Necesitățile au împins comunitățile la rezolvări alternative, specifice spațiului nostru, adaptate principiilor constructive înrădăcinate. Pentru ca bisericile de lemn să poată cuprinde cât mai mulți credincioși ele au fost prelungite spre apus, uneori chiar spre răsărit, și au primit pridvoare și streșini largi.

Trecerea la biserici de zid a fost, în perspectivă lungă, inevitabilă, favorizată de blocarea bisericii de lemn în soluții planimetrice și tehnice rigide.

Ridicarea bisericilor de lemn a fost rezervată exclusiv meșterilor de biserici specializați. Cunoștințele necesare ridicării unei biserici de lemn în cheotori netede cu pereții drepți erau stăpânite numai de aceștia și au fost păstrate departe de uzul comun. Bărdașii satelor nu se puteau prinde decât la a-i ajuta pe meșterii de biserici, atunci când era nevoie de un nou lăcaș de rugăciune. Meșterii de biserici au împărțit tainele lor în cel mai bun caz numai cu alți dulgheri de biserici din alte părți. Peste tot unde ei activau, aceștia formau o elită distinctă, sprijinită de cler și de mireni, deopotrivă, în misiunea lor sacră.^[12]

Până spre sfârșitul secolului 18 cheotorile netede, uzual numite și bisericești, nu au fost folosite la construcții profane în lumea satelor românești.^[12] Când au început să fie folosite la case ele încheiau lemnele vetrei, se pare, tocmai pentru a sublinia valențele sacre ale acestui loc în spațiul locuit.

Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se văd case, grajduri, șuri, cotețe ridicate în cheotori altădată bisericești.

Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o artă constructivă sacrală cu rădăcini adânci în istoria românilor, păstrată până în timpurile moderne prin meșteri de biserici itineranți specializați. Pe pereții interiori și uneori exteriori ai bisericilor s-au păstrat picturi murale, documente vii sau spălate de vremuri și uitare ale credinței poporului român.

Din inventarul mobil de altă dată, de o valoare inestimabilă, s-au păstrat, dar mai vârtos s-au tot împrăștiat și se mai împrăștie - chiar dacă stau sub blestem legate de rostul lor - o mulțime de icoane pe lemn, pe sticlă, xilogravuri, iconostase, uși, mese de altar, piese de mobilier, policandre, sfeșnice, lumânări, cruci, cărți, vase liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri de muncă de mână în poalele femeilor românce.

În lemnul bisericilor sunt încrustate o paletă complexă și variată de simboluri și motive decorative, menite să dialogheze cu credincioșii și să le înobileze viața spirituală. Se păstrează de asemenea numeroase inscripții, care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești. În acestea aflăm date, nume de ctitori, slujitori, conducători, meșteri, evenimente istorice sau naturale, scrieri în potcoave, rune, răboj, în grai, latinești, slavonești, ungurești, grecești, călindare, unități vechi de măsură, obiceiuri, credințe, superstiții, povești, boceli, versuri, formule de cântec și descântec și multe multe altele pe care le-au uitat până și bătrânele și bătrânii satelor.

În majoritatea bisericilor de lemn se țin slujbe și astăzi, la adăpost de vremuri, în locuri din ce în ce mai îmbâtrânite și mai uitate de lume. Tot de existența multor biserici se leagă încă supraviețuirea unor obiceiuri străvechi. Majoritatea bisericilor fac parte din identitatea așezărilor.

Bisericile de lemn au fost îmbrăcate, îndeosebi în secolele 17, 18 și 19, în veșmântul subțire și viu colorat al picturilor murale. Rostul picturilor murale a fost de a oferi pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a contribuit la educarea și emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile lor și pe pereții exteriori. În forme asemănătoare s–au petrecut lucrurile și în Oltenia, sub influența puternică a bisericilor de zid. Picturile murale din bisericile de lemn formează o bogăție vizuală și artistică ce racordează cultura românească, într-un ton propriu, la curenții mari de cultură europeană.

Soarta acestor file fragile de istorie, cultură și artă românească depinde cu totul de protecția și conservarea bisericilor de lemn. Pentru Transilvania, picturile murale formează cea mai bogată arhivă și una dintre singularele colecții de pictură românească. Acoperișurile găurite de vremi, restaurările fără documentare și fixare prealabilă, lipsa specialiștilor, renovările și repictările ilegale, instalațiile noi peste ochii sfinților și peste slova inscripțiilor au contribuit și continuă să contribuie la distrugerile și pierderile masive din ultimul secol.

Una din trăsăturile cele mai caracteristice, interesante și mai învăluite în mister ale bisericilor de lemn din România este limbajul sculptat al portalelor de la intrări. Portalele, la fel ca și gulerele și mânecile cămeșilor țărănești, au fost cel mai adesea locuri de trecere în plan atât fizic cât și simbolic. De aceea ele au fost protejate și investite cu multă atenție. Portalele bisericilor de lemn din România prezintă o mare varietate de cioplituri simbolice și decorative al căror limbaj rafinat a rămas astăzi puțin cunoscut.

Rădăcinile acestui limbaj aproape uitat merg mult în evul mediu. Se poate face o comparație cu portalele catedralelor gotice, care sunt încărcate de simbolism religios, sculptat într-un limbaj accentuat figurativ-descriptiv. Limbajul portalelor bisericilor de lemn din Carpați este de asemenea încărcat de simbolism religios însă este mai voalat, elementele lui definitorii fiind adesea geometrice: rozete, funii, unde de ape, roate, romburi ș.a. Figurile geometrice sunt completate de multe ori cu elemente figurativ-descriptive: cruci, brazi, flori, animale, păsări, corpuri cerești, obiecte, figuri umane. Toate aceste elemente sunt adesea îmbinate în compoziții de la cele mai simple la cele mai complexe, acoperind întreaga suprafață a portalului sau chiar continuându-se pe pereții din jur.

Compoziția și mesajul portalelor bisericilor de lemn se pot restrânge la cîteva teme principale, în ciuda diverselor forme și variante sub care apar. O temă de largă circulație, a cărui sens încă stă învăluit în mister, se poate vedea la biserica de lemn din Brădet, Bihor. Una din reprezentările particulare este cea a calendarului creștin, așa cum se poate observa la biserica de lemn din Sârbi Susani, în Maramureș.

Compozițiile portalelor sunt uneori repetate de la o biserică la alta într-o formă aproape identică. Această repetiție nu este întâmplătoare. Ea pare, de cele mai multe ori, să traseze itinerariul unor anumiți meșteri de biserici specializați care astfel și-au lăsat amprenta ca o marcă-semnătură pe lucrările lor. Din acest motiv cele mai multe semnături de meșteri s-au păstrat pe portale sau în imediata lor vecinătate. Câteva itinerarii de meșteri de biserici se pot urmări astfel în Transilvania de nord și în Maramureș.^[13] Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu se află la Brădet, unde portalul „cu suliți” creat de meșterul Mândruțu din Țara Abrudului a stat model meșterilor ce s-au semnat pe bisericile din Valea de Jos, Rieni și Ghighișeni.

Documentarea și studierea portalelor în ansamblul lor, precum și salvarea lor acolo unde ele s-au păstrat refolosite în construcții secundare, care riscă să dispară, trebuie să fie una din prioritățile cercetării românești. Rezultatele vor aduce o contribuție valoroasă cunoașterii patrimoniului național și vor aduce încă o dată arta românească în atenția lumii.

Datarea bisericilor de lemn a fost până acum dificilă acolo unde lipseau inscripțiile sau documentele. Primii istorici romantici au făcut datări fanteziste ce mergeau până în secolele XIII-XIV. Ca răspuns la aceste tendințe, următoarea generație de cercetători a luat o poziție extrem de reținută punând sub semnul întrebării existența bisericilor de lemn mai vechi de secolul al XVIII-lea. Inventarierea unei mari părți a bisericilor de lemn, desfășurată în ultimele decenii, a condus la identificarea multor inscripții, ceea ce a permis o datare relativă mai echilibrată. Cu toate acestea, vechimea multor biserici de lemn a rămas necunoscută. Metoda datării dendrocronologice poate schimba radical situația, după cum a fost deja de monstrat într-un proiect din 1997 în Maramureș.^[14]

Singura biserică de lemn medievală păstrată în România, cunoscută, ferm datată prin metoda dendrocronologică din primii ani ai secolului al XV-lea, se păstrează la Putna, în județul Suceava. E posibil să existe și alte biserici de lemn medievale încă păstrate dar trebuie să așteptăm progresul cercetărilor. În județul Suceava, la Mănăstioara, se află o biserică de lemn pe care tradiția o împinge mai mult de jumătate de mileniu în urmă, cândva după anul 1451. În județul Alba există o biserică de lemn, a fostei mănăstiri Lupșa, ce se crede a fi ridicată în 1429. Cercetările viitoare vor putea verifica aceste datări. O biserică din primul sfert al secolului al XVI-lea a fost demolată în 1947 în Văleni. Tot în Maramureș, la Cornești, altarul este datat din același prim sfert de secol XVI, iar la Breb turnul este adus de la o biserică din Copăciș ridicată în 1531. În Oltenia, la Marița, biserica de lemn este datată de o inscripție pe perete din 1556-57. Biserica de lemn din Pojogeni Văi cuprinde încă butea unui lăcaș cu trăsături foarte vechi, ce așteaptă o datare certă.

Bisericile de lemn sunt cenușăresele spirituale ale României. Este adevărat că problema întreținerii bisericilor de lemn nu este nouă, dar nici așa de mare ca acum. Nevoile de conservare sunt în cele mai multe situații mult peste resursele locale. Restaurările conduse de specialiști sunt la rândul lor amețitor de scumpe și de multe ori exagerate.

Inițiativele de a salva bisericile de lemn nu sunt puține. Ministerul Culturii a contribuit la salvarea unor biserici de lemn de valoare. În altele locuri au fost enoriașii sau donatorii cei care au făcut fapte de laudă reparând și acoperind bisericile. În unele sate, primăriile, autoritățile județene, asociații culturale, organizații profesionale și chiar instituții de învățământ au făcut o investiție de lungă durată acoperind la timp lăcașurile de lemn. În câteva locuri, bisericile de lemn au fost strămutate în orașe, în curți de spitale, episcopii, muzee sau mănăstiri.

Pe de altă parte se poate constata că mai peste tot unde bisericile de lemn au fost părăsite și se degradează, enoriașii împreună cu păstorii și ierarhii lor au investit în ctitorii noi. De la an la an numărul bisericilor de lemn părăsite crește, iar interesul comunităților de a le întreține scade. Din cele care încă sunt în uz multe sunt grav alterate de modernizări inadecvate, dacă nu prefăcute din materiale noi. Cât va rămâne din acest tezaur generațiilor viitoare?

Într-o stare mai mult sau mai puțin avansată de ruinare se află, spre exemplu biserica de lemn din Budești, județul Arad, bisericile de lemn din Vișagu, Sava, Pintic, Căianu, Săliștea Veche și Macău în județul Cluj, bisericile din Bidiu, Păltineasa și Șieu Sfântu din județul Bistrița Năsăud, cele din Almașu Mic, Alun, Chimindia, Baștea, Tomnatecu de Jos, Sălciva și Vălari din județul Hunedoara, Ilimbav din județul Sibiu, Grânari din județul Brașov, Mura Mare, Bobohalma, Mădărășeni, Troița, Cuci, Cuștelnic din județul Mureș,^[15] Frătești, Horezu, Pleșa, Boia, Lintea, Stroești, Cornetu și Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca din județul Prahova, Călugăreni din județul Giurgiu.^[16] Pentru acestea și încă multe altele nevoia de protecție împotriva intemperiilor este imediată. Amânările duc inevitabil la o degradare din ce în ce mai accelerată. În multe cazuri o reparație a acoperișului ar fi suficientă pentru salvarea bisericii vechi de lemn pentru încă o generație de oameni, care poate vor fi în putere să facă mai mult.

Un fenomen mai puțin cunoscut, datorită (semi)ilegalității în care se desfășoară, este cel al demolărilor de biserici de lemn atât al celor declarate monument istoric, cât și al celor neprotejate de lege. Printre bisericile de lemn "protejate" a dispărut cea din Hăpria, județul Alba, demolată cu aprobări și acte în 2006. În 2004 au dispărut cele două bisericuțe de lemn din Șușani (jud. Vâlcea), care încă figurează pe lista monumentelor. În anul 2003 a fost demolată biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, una dintre ultimele ridicate în tehnica în căței care se mai păstrau în Muntenia.^[17] Se mai pot menționa biserica de lemn din Cecălaca (jud. Mureș), dispărută în anul 2000, și biserica de lemn din Trei Sate (jud. Mureș), refăcută din zid în 2004, după un lung proces de ruinare. Dintre bisericile de lemn necuprinse pe lista monumentelor istorice care au dispărut se pot exemplifica biserica din Solona (jud. Sălaj), demolată în anul 2002, și cea din Cerghid (jud. Mureș), demolată în 2005 fără a păstra martori materiali sau date documentare^[18].

Bisericile de lemn sunt în mod deosebit sensibile la incendii. Factorul uman și forțele naturii pot transforma în câteva ceasuri un monument de câteva veacuri în lemne carbonizate și cenușă. Acesta este motivul pentru care încă din vechime bisericile au fost adesea ridicate în afara vetrei satului, pe coline, păstrate la distanță de vetrele caselor și de acoperișurile lor de paie și draniță. În urmă cu câteva secole conflictele religioase conduceau la incendierea lăcașurilor unor comunități mai mult sau mai puțin tolerate. De aceea unele biserici a fost și sunt și azi puse anume sub blestem împotriva celor care din neglijență sau cu răutate le-ar da foc.

În zilele noastre un fulger, o lumânare, un foc uitat aprins în preajma bisericii, o instalație electrică defectuoasă, un aparat de încălzit neținut sub observație sau chiar un chiștoc de țigară aruncat la întâmplare cauzează dispariția multor biserici de lemn. Biserica din Moreni, Neamț, a ars în aprilie 2016 iar biserica din Povârgina, Timiș, în martie 2015. În același an, 2015, dar la începutul lunii septembrie, a ars complet bisericuța din lemn din satul Sânmărghita, județul Mureș, ce purta hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Din cauza instalațiilor electrice improprii au ars biserica de lemn din Glodghilești, Hunedoara, în noiembrie 2012, iar în iulie biserica de lemn din Tomulești, Giurgiu, una din ultimele rămase în zonă. În iunie a ars frumoasa biserică de lemn din Dealu Negru iar în martie, același an, a ars până la temelii valoroasa biserică de lemn din Gialacuta, Hunedoara, de la miriști aprinse în satul vecin. În anul 2011 a ars biserica de lemn din Poiana Largului, Neamț. În 2010 au ars biserica de lemn din Vârteșca, Sălaj, și cea din Prădăiș, Bacău. În 2009 au ars nu mai puțin de șapte biserici de lemn, precum cea din Valea Ierii, județul Cluj, biserica aproape în ruină din Vingard în județul Alba, frumoasa biserică din Soconzel, Satu Mare, biserica din Purcăreni, Argeș, cea din Odăile, Buzău, din Viltotești, Vaslui, și cea din Satu Mare, com. Crucea, Suceava. Biserica din Dângău Mic a fost parțial distrusă de foc în același an. În anul 2008 au ars biserica de lemn din Portari, județul Vaslui, și cea din Pleșa, județul Gorj. Biserica de lemn din Coaja, Hunedoara, a ars în anul 2007. În 2006 a ars biserica de lemn din Mănăstirea Tarnița, județul Vrancea și cea din Comănești-Gănești, județul Gorj. Ceva mai devreme a ars biserica de lemn din Muntele Rece, Cluj. În Sinești, Vâlcea, acoperișul și bolțile au ars în 2002, dar butea cu frumoasele ei zugrăveli a fost lăsată apoi în bătaia vremurilor. Prețioasa biserică de lemn de la Mitrofani-Schit, în care tradiția păstrează amintirea cununiei lui Mihai Viteazul, a ars în anul 2000. Acest proces nu poate fi oprit în totalitate dar se pot face multe pentru a fi limitat.

Cea mai înaltă biserică de lemn din lume este cea de la Mănăstirea Săpânța - Peri.^[19]

Pentru studii regionale vezi bibliografia la regiunile respective.

Studii monografice

• Vătășianu, Virgil (1960). „Contribuție la studiul tipologiei bisericilor de lemn din Țările Române”. Anuarul Institutului de Istorie din Cluj. III: 27–35, Cluj. 
• Stahl, Paul Henri (1965). „Vieilles Églises en Bois de Roumanie”. Revue des Études Sud-Est Europeénes. III (3-4): 611–637, Bucharest. ^{[nefuncțională]}
• Petrescu, Paul (1974). Arhitectura țărănească de lemn din România. București: Editura Meridiane. 
• Pănoiu, Andrei (1977). Din Arhitectura lemnului în România. București: Editura Tehnică. 
• Cristache-Panait, Ioana (1982). „Biserica de lemn-document al unității românești”. Biserica Ortodoxă Română. C (3-4): 21–43, București. 
• Cristache-Panait, Ioana (1988). „L'architecture Roumaine en bois et l'art Europeén”. Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts (XXV): 21–43, Bucharest. 
• Cristache-Panait, Ioana (1992). „Valoarea istorică a bisericilor de lemn”. Revista Monumentelor Istorice. LXI (2): 92–99. 

Alte studii

• Godea, Ioan (1996). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 
• Eggertsson, Ólafur și Baboș, Alexandru (2003). „Dendrochronological dating in Maramureș with special emphases on objects from the Maramureș museum in Sighetul Marmației”. Tradiții și Patrimoniu (2-3): 40–49. 
• Baboș, Alexandru (2004). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediție digitală. 
• Baboș, Alexandru și Linderson, Hans (noiembrie 2002). Mânăstirea veche de lemn a Putnei în arhitectura medievală românească (Le vieux monastere en bois de Putna dans l'architecture medievale roumaine). AIIX, 39-40, p.43-59. 
• Bratiloveanu, Gheorghe și Spânu, Mihai (1985). Monumente de arhitectura în lemn din Ținutul Sucevei. București: Editura Meridiane. 
• Ichim, Dorinel și Ichim, Florica (2005). Biserici de lemn din Moldova istorică. Bacău: Editura Diagonal. ISBN 073-85127-4-3. 
• Biserici de lemn din Moldova istorică, Dorinel Ichim, Florica Ichim, Editura Diagonal, Bacău, 2005, ISBN 073-85127-4-3
• Monumente de arhitectura în lemn din Ținutul Sucevei, Gheorghe Bratiloveanu, Mihai Spânu, Editura Meridiane, București, 1985
• Bisericile de lemn din Moldova, Ioana Panait-Cristache, în "Mitropolia Moldovei și Sucevei" nr. 7-9/1969

• Biserici de lemn din Europa, Ioan Godea, Editura CD Press, 2008

• Biserici de lemn românești din Ucraina
• Biserici de lemn din Republica Moldova
• Biserici de lemn din Serbia
• Biserici de lemn din Bosnia și Herțegovina
• Biserici de lemn din Kosovo
• Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei - patrimoniu UNESCO
• Bisericile de lemn din sudul Micii Polonii - patrimoniu UNESCO
• Stavkirke - biserici de lemn norvegiene, unele înscrise în patrimoniul UNESCO

• Baza de date cu biserici de lemn de la Institutul de Memorie Culturală
• Biserici de lemn din Basarabia Arhivat în 9 iulie 2009, la Wayback Machine.
• Prezentare de fond a bisericilor de lemn în Muzeul Țăranului Român Arhivat în 15 iunie 2008, la Wayback Machine.
• Monumentele istorice din Romania
• Patrimoniul disprețuit – soarta bisericilor de lemn din România^{[nefuncțională]} articol de Mădălina Șchiopu în Dilema Veche, anul VI, nr.293, 24 septembrie 2009 - arhivat pe romaniaculturala.ro^{[nefuncțională – arhivă]}
• 60, Proiect de prima necesitate pentru 60 de biserici de lemn pe Bloggspot
• Bisericile de lemn, un patrimoniu aproape uitat Arhivat în 4 aprilie 2015, la Wayback Machine., 27 aprilie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Zugrăvirea sfinților, 11 noiembrie 2008, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național
• Bisericile de lemn ale Moldovei, 2 februarie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Interviu Bisericile de lemn ale Moldovei: „Nu văd ce viitor ar putea avea aceste biserici și e trist“, 22 martie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• O moștenire așezată pe lemn, în bisericuțele Sucevei, 3 mai 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Tezaurul nepieritor de la Botoșani, 23 februarie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Bisericile de lemn ale Moldovei: O moștenire care face ca satul să nu rămână „suspendat în istorie“, 17 februarie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Lemnul, element de construcție și decor în lăcașurile botoșănene, 1 martie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Grațioasele ctitorii de lemn ale Neamțului, 25 septembrie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
• Comori străvechi din ținuturile Iașilor, 9 februarie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina

v • d • m Biserici de lemn din Transilvania Alba Acmariu · Albac · Arieșeni · Băgău · Bârlești · Belioara · Biharia · Berghin · Brăzești · Certege · Cisteiu de Mureș · Cojocani · Copand · Dealul Geoagiului · Drâmbar · Dric · Fărău · Găbud · Gârda de Sus · Geogel · Ghirbom · Goiești · Haldina · Hăpria · Hopârta · Întregalde · Lăzești · Lunca Largă · Lunca Mureșului · Mănăstirea Lupșa · Mătișești · Mirăslău · Mogoș-Miclești · Noșlac · Ocoliș · Pianu de Sus · Runc · Săliștea · Sânbenedic I · Sânbenedic II · Sâncrai · Sartăș · Silivaș · Sub Piatră · Șilea I · Șilea II · Șoimuș · Șpălnaca I · Șpălnaca II · Tău · Tecșești · Turdaș · Valea Largă · Vidolm · Vingard Arad Agrișu Mic · Arad-Gai · Arad I · Arad II · Bodești · Botfei · Brazii · Buceava-Șoimuș  · Bruznic · Budești · Căpruța · Ciuntești · Corbești · Cristești · Groși I · Groși II · Groșii Noi · Iercoșeni · Ignești · Iosaș · Iosășel  · Ionești · Julița · Lazuri · Luncșoara · Mădrigești · Măgulicea · Mărăuși · Mermești · Minead · Monoroștia · Nădălbești · Nermiș · Pleșcuța · Poiana · Poienari · Roșia Nouă · Rostoci · Sârbi · Secaci · Stoienești · Tălagiu  · Târnăvița · Tisa · Troaș · Țărmure · Țohești · Urvișu de Beliu · Valea Mare · Vâsdoci · Vidra · Zăbalț Bihor Aștileu · Balc · Belejeni · Beznea · Boianu Mare · Borșa · Borumlaca · Botean · Brădet · Brătești · Brusturi · Bucuroaia · Buntești · Butan · Cacuciu Vechi · Calea Mare · Căbești · Călățea · Câmpani de Pomezeu · Căpâlna · Ceișoara · Chiștag · Colești · Cociuba Mică · Copăceni · Copăcel · Corbești · Cornițel · Cotiglet · Cuzap · Delani · Dumbrăvani · Dumbrăvița · Dumbrăvița de Codru · Dumbrăvița Mică · Dușești · Făncica · Fânațe · Fâșca · Ferice · Forosig · Gheghie · Ghighișeni · Goila · Gurani · Gurbești · Hârsești · Hidișelu de Jos · Hinchiriș · Hodiș · Hotar · Homorog · Inand · Incești · Josani · Lazuri de Beiuș · Lelești · Lugașu de Jos · Luncasprie · Luncșoara · Margine · Mierag · Ogești · Oradea · Păușa · Poienii de Sus · Peștiș · Peștere · Picleu · Pietroasa · Petid · Rieni · Remeți · Rotărești · Saca · Sacalasău · Săldăbagiu Mic · Săliște de Beiuș · Săucani · Săud · Sebiș · Sohodol · Stâncești · Subpiatră · Surduc · Sudrigiu · Șoimi · Șoimuș · Ștei · Talpe · Tărcăița · Tășad · Tilecuș · Tinăud · Topa de Jos · Totoreni · Țețchea · Țigăneștii de Criș · Ucuriș · Vălani de Pomezeu · Valea Crișului · Valea de Jos · Valea Mare de Codru · Vârciorog Bistrița Năsăud Albeștii Bistriței · Apatiu · Arcalia · Bistrița · Beudiu · Bidiu · Borleasa · Bozieș · Budacu de Jos · Budurleni · Bungard · Buza Cătun · Chiraleș · Coasta · Dobric · Dobricel · Domnești · Dumbrava (Livezile) · Fânațele Silivașului · Fântânele · Gersa I · Gledin · Manic · Măgurele · Mărișelu · Moruț · Parva · Păltineasa · Petriș · Poiana Ilvei · Runcu Salvei · Sălcuța · Sărata · Sângeorz Băi · Sângeorzu Nou · Sebiș · Silivașu de Câmpie · Spermezeu · Strugureni · Suplai · Șieu Sfântu · Șopteriu · Târlișua · Țagu · Țâgșoru · Țigău · Vermeș · Zagra · Zoreni · Brașov Cobor  · Cuciulata  · Drăguș  · Grânari  · Satu Nou  · Șinca Nouă Cluj Agârbiciu · Aghireșu · Aghireșu Fabrici · Aiton · Antăș · Apahida · Așchileu Mare · Așchileu Mic · Bădeni · Băgaciu · Băișoara · Bălcești · Bărăi · Beliș · Berchieșu · Berindu Deal · Bica · Blidărești · Bociu · Boju · Borșa · Bonț · Bucea · Buru · Buza · Cacova Ierii · Calna · Câmpia Turzii · Căianu · Călărași · Călățele · Cătălina · Ceaba · Ceanu Mare · Cheia · Chesău · Chidea · Ciubăncuța · Ciucea · Ciuleni · Ciurila · Cojocna · Comșești · Copăceni · Cremenea · Crișeni · Cutca · Dâncu · Dângău Mare · Dângău Mic · Dealu Negru · Dretea · Elciu · Escu · Făgetu Ierii · Filea de Jos · Filea de Sus · Finișel · Frata · Gârbău · Gârbău Dejului · Ghirolt · Gilău · Gligorești · Hărcana · Iara · Jucu de Jos · Lacu · Leurda · Leurda II · Lita · Livada · Luna de Sus · Lungești · Macău · Măgura Ierii · Mănăstireni · Mărtinești · Mihăești · Mociu · Moldovenești · Muncel · Muntele Rece · Nadășu · Năsal · Nicula (veche) · Nicula (nouă) · Nima · Ocolișel · Osoi · Pădureni · Pădurenii · Păniceni · Pâglișa · Petreștii de Jos · Petreștii de Mijloc · Pintic · Podeni · Pruneni · Pustuța · Sava · Sălișca Deal · Sălișca Vale · Săliște · Săliștea Nouă · Săliștea Veche · Sâmboieni · Sânpaul · Sântejude · Sic · Silivaș · Someșu Rece · Stolna · Straja · Suceagu · Sumurducu · Surduc · Șardu · Șutu · Târgușor · Tăuți · Ticu · Ticu-Colonie · Tioltiur · Turea · Valea Cășeielului · Valea Groșilor · Valea Ierii · Vălișoara · Vechea · Viișoara · Vișagu Covasna Chichiș · Păpăuți · Poian · Vârghiș · Zăbala Harghita Bodogaia · Borsec · Bilbor · Corbu · Gălăuțaș · Mănăstirea Pârâul Doamnei · Mănăstirea Toplița · Sândominic · Tulgheș · Uilac Hunedoara Abucea  · Almaș-Săliște  · Almașu Mic  · Almașu Mic de Munte  · Almășel  · Alun  · Arănieș  · Bacea  · Basarabasa  · Baștea  · Bărăștii Iliei  · Bătrâna  · Bejan  · Birtin  · Boia Bârzii  · Boiu de Jos  · Boz  · Brădățel  · Brâznic  · Bretea Mureșană  · Brotuna  · Bulzeștii de Jos  · Bulzeștii de Sus  · Bunești  · Bunila  · Căbești  · Căinelu de Jos  · Căraci  · Cărmăzănești  · Căzănești  · Câmpuri de Sus  · Cerbia  · Cernișoara-Florese  · Certeju de Jos  · Chergheș  · Ciulpăz  · Chimindia  · Crișan  · Ciungani  · Cuieș  · Cutin  · Curechiu  · Dănulești  · Dâlja Mare  · Dealu Mare  · Deleni  · Dobroț  · Dumbrava de Jos  · Dumbrava de Sus  · Dumbrăvița  · Feregi  · Furcșoara  · Gialacuta  · Glodghilești  · Godinești  · Gothatea  · Grohot  · Grosuri  · Hărțăgani  · Holdea  · Lăpugiu de Jos  · Lunca  · Lunca Cernii de Jos  · Luncani  · Luncoiu de Jos  · Luncoiu de Sus  · Luncșoara  · Lupeni  · Merișoru de Munte  · Mesteacăn  · Micănești  · Mintia  · Muncelu Mare  · Muncelu Mic  · Obârșa  · Ocișor  · Ociu  · Panc-Săliște  · Peștera  · Petroșani  · Petroșani-Maleia  · Petroșani-Sălătruc  · Podele  · Pogănești  · Poienița Tomii  · Poienița Voinii  · Potingani  · Prăvăleni  · Rădulești  · Ribicioara  · Rovina  · Runcșor  · Runcu Mare  · Runcu Mic  · Sălătruc  · Sălciva  · Săliștioara  · Sârbi  · Socet  · Stănija  · Stâncești  · Stejărel  · Stoieneasa  · Străuții de Jos  · Sulighete  · Șoimuș  · Șteia  · Tătărăști  · Târnava  · Târnava de Criș  · Târnăvița  · Tisa  · Tiulești  · Tomnatecu de Jos  · Tomnatecu de Sus  · Ulm  · Valea Lungă  · Valea Mare de Criș  · Valea Poienii  · Vălari  · Vălari-Buzdular  · Vălișoara  · Vețel-Vulcez  · Vica  · Visca  · Vorța  · Zam  · Zdrapți Maramureș Arduzel  · Aspra  · Berbești  · Berchez  · Bicaz  · Boiereni I  · Boiereni II  · Borșa din Jos  · Botiza  · Breb  · Budești Susani  · Budești Josani  · Buteasa  · Buzești  · Călinești Căeni  · Călinești Susani  · Cărpiniș  · Chechiș  · Codru Butesii  · Colțirea  · Cornești  · Coruia  · Costeni I  · Costeni II  · Crăciunești  · Cuhea  · Cupșeni I  · Cupșeni II  · Culcea  · Dealu Corbului  · Desești  · Dobricul Lăpușului I  · Dobricul Lăpușului II  · Dragomirești  · Drăghia  · Dumbrava  · Fântânele  · Ferești  · Fericea  · Frâncenii Boiului  · Glod  · Groape  · Hoteni  · Hărnicești  · Ieud Deal  · Ieud Șes  · Inău  · Izvoarele I  · Izvoarele II  · Întrerâuri  · Jugăstreni  · Larga  · Lăpuș  · Lăschia  · Libotin I  · Libotin II  · Mănăstirea Bârsana  · Mănăstirea  · Mănăstirea Moisei  · Moisei Susani  · Nănești  · Oncești  · Orțâța  · Peteritea  · Plopiș  · Poiana Botizii  · Poienile de sub Munte  · Poienile Izei  · Posta  · Posta-Săpâia  · Răzoare I  · Răzoare II  · Remetea Chioarului  · Remecioara  · Repedea  · Rogoz I  · Rogoz II  · Rona de Jos  · Rozavlea  · Ruscova-Oblaz  · Sat Șugătag  · Săcălășeni  · Săliștea de Sus Nistorești  · Săliștea de Sus Buleni  · Sârbi Susani  · Sârbi Josani  · Slătioara  · Someș-Uileac I  · Someș-Uileac II  · Stejera  · Stoiceni  · Strâmtura  · Șieu  · Șișești  · Șurdești I  · Șurdești II  · Ulmeni  · Ungureni  · Vad  · Valea Stejarului  · Valea Chioarului  · Văleni  · Vălenii Șomcutei  · Vărai  · Vima Mică Mureș Abuș · Ațintiș · Band · Băița · Băla · Bărboși · Beica de Jos · Bernadea · Bobohalma · Bozed · Cecălaca · Cerghizel · Chețani · Chinciuș · Chiheru de Jos · Cipăieni · Cornești · Crăciunești · Cuci · Culpiu · Cuștelnic I · Cuștelnic II · Dâmbău · Deag I · Deag II · Deaj · Ernei · Frunzeni · Gheja · Glodeni · Grindeni · Hărănglab · Hărțău · Iclandu Mare · Iclănzel · Ilieși · Iernut · Jabenița · Lăpușna · Logig · Lunca · Luieriu · Maiad · Maiorești · Miercurea Nirajului · Miheșu de Câmpie I · Miheșu de Câmpie II · Milășel · Moișa · Mura Mare-Boțog · Mura Mare · Mura Mică · Nadășa · Nandra · Nicolești · Nima Râciului · Oroiu I · Oroiu II · Ozd · Păcureni · Păingeni · Pănet · Păucișoara · Petea · Petelea · Poarta · Porumbeni · Pogăceaua · Răstolița · Reghin · Roteni · Săcalu de Pădure · Sărmașu · Sărmășel · Sărmășel-Gară · Sânișor · Sâniacob · Sânmartinu de Câmpie · Sânmărghita · Sfântu Gheorghe · Socolul de Câmpie · Sub Pădure I · Sub Pădure II · Șerbeni · Târgu Mureș · Trei Sate · Troița · Tușinu · Țiptelnic · Țopa · Urisiu de Jos · Urisiu de Sus · Valea · Valea Largă I · Valea Largă II · Valea Largă III · Vaideiu · Vălenii · Vișinelu Satu Mare Bolda · Cidreag · Corund · Lazuri · Lechința · Lelei · Roșiori · Soconzel · Stâna · Tarna Mare · Valea Seacă Sălaj Adalin · Aleuș · Baica  · Ban · Bălan Cricova · Bălan Josani · Bălan Mănăstirea · Bănișor  · Băbiu  · Bârsa · Bârsău Mare · Bercea  · Bezded · Bobota  · Bocșa · Bocșița  · Bodia  · Boian · Borza  · Bozieș · Bozna · Brâglez · Brebi · Brusturi · Bulgari · Buzaș · Camăr · Căpâlna · Ceaca  · Cehei  · Cerișa · Chechiș  · Chendrea · Chendremal  · Chichișa · Chieșd · Ciula  · Ciumărna · Ciureni · Cizer  · Cozniciu de Sus · Creaca · Criștelec · Crișeni · Cubleșu · Cuciulat · Derșida · Doba Mică · Dobrin · Domnin · Dragu  · Drighiu  · Dumuslău · Fildu de Jos · Fildu de Mijloc · Fildu de Sus · Fodora  · Gâlgău · Gălpâia · Glod · Gostila · Hida · Horoatu Cehului · Husia  · Ileanda · Inău · Jac · Lazuri  · Letca · Letca, a nobililor · Lozna  · Mal  · Marin · Măgura · Măleni · Mănăstirea Strâmba · Mănăstirea Șimișna · Mesteacănu · Mierța · Moigrad · Nadiș · Negreni · Noțig · Păușa · Peceiu  · Petrindu · Piroșa · Poarta Sălajului · Podișu  · Poiana Onții · Poiana Blenchii · Poienița  · Porț · Preluci  · Prodănești · Purcăreț · Pria · Racâș  · Răstoci · Răstolț · Răstolțu Deșert · Rogna · Românași · Romita · Rus · Sălățig · Sânmihaiu Almașului · Sânpetru Almașului · Sântă Măria  · Sârbi · Sfăraș · Sighetu Silvaniei  · Solomon · Solona · Stana · Stâna · Stoboru  · Sub Cetate · Șoimușeni · Tămașa · Toplița · Turbuța · Tusa · Ulciug  · Valcău de Sus · Valcău de Jos · Valea Loznei · Var · Vădurele · Vârteșca · Voivodeni · Zalha · Zalnoc · Zimbor Sibiu Apoldu de Jos · Broșteni · Ilimbav · Jina · Netuș · Poiana Sibiului · Presaca · Sadu · Săsăuș · Sângătin · Schitul Foltea · Șura Mare

v • d • m Biserici de lemn din Moldova Bacău Berești-Tazlău · Bogdana · Boiștea · Boiștea-Dărmănești · Bolătău · Borzești-Solonț · Brad · Brătila · Cașin · Ciolpani · Colonești · Cucuieți · Curița · Dămienești · Dărmănești · Drăgești I · Drăgești II · Dofteana · Faraoani · Fichitești · Fântânele · Fundătura · Fundoaia · Găiceana · Gârbovana · Gâșteni · Goioasa · Gura Văii de Jos · Gura Văii de Sus · Heltiu · Hemeieni · Horgești · Lapoș · Leorda · Lipova · Ludași · Luncani · Marginea · Mărăști · Merișor · Negoiești I · Negoiești II · Oprișești · Orbeni · Parincea · Perchiu · Plopana · Plopu · Poduri · Poeni · Pogleț · Poiana (Dărmănești) · Poiana (Livezi) · Poieni · Praja · Pralea · Prisaca · Prohozești · Răcăuți · Răchitoasa · Răchitiș · Runcu · Rusăești · Rusenii de Sus · Scorțeni · Soci · Șendrești · Șesuri · Tisa Silvestri · Tisești · Târgu Ocna I · Târgu Ocna II · Țepoaia · Ungureni · Valea lui Matei · Zlătari Botoșani Aurel Vlaicu · Bălușeni · Brăești · Buhăceni · Cândești · Cervicești · Corjăuți · Costești · Corlăteni · Cotârgaci · Cristești · Cristinești · Dămileni · Dobrinăuți-Hapăi · Dorohoi · Havârna · Hănești · Hilișeu-Crișan · Horlăceni · Hrișcani · Ibănești · Ionășeni · Ipotești · Leorda · Lișna · Mănăstirea Agafton · Mănăstirea Zosin · Mihăileni-Văleni · Mitoc · Nicolae Bălcescu · Poiana · Prelipca · Prisăcani · Rădăuți-Prut · Rogojești · Saucenița · Schit-Orășeni · Slobozia · Suharău · Șendriceni · Talpa · Văculești · Vlădeni · Vorniceni · Galați Bălăbănești · Berești Meria · Certești · Cosițeni · Rădești Iași Băiceni · Boroșești · Brădicești · Brăești · Cârlig · Ciurbești · Costești · Covasna · Dobrovăț · Dumești · Fedeleșeni · Homița · Iepureni · Ipatele · Jigoreni · Larga-Jijia · Mădârjac I · Mădârjac II · Mădârjești · Mănăstirea · Mironeasa · Miroslovești · Moreni · Obrijeni · Păușești · Poiana · Popești · Prigoreni · Rădeni · Răducăneni · Roșcani · Sinești · Stolniceni-Prăjescu I · Stolniceni-Prăjescu II · Suhuleț · Șcheia · Târgu Frumos · Văleni · Verșeni · Vorovești · Zlodica Neamț Agapia I · Agapia II · Bălușești · Bătrânești · Bicazu Ardelean · Bistricioara · Boboiești · Boiștea · Bordea · Bozieni · Brășăuți · Cășăria · Ceahlău · Chirițeni · Conțești · Corni · Cozla · Crăiești · Cuci · Farcașa · Galu · Girov · Grințieș · Groși · Gura Văii I · Gura Văii II · Horia · Icușești · Izvoru · Mănăstirea Bistrița · Mănăstirea Neamț · Mănăstirea Sihăstria Tarcăului · Micșunești · Moldoveni · Moreni · Muncelu de Jos · Părău Păntei · Pâncești · Piatra Teiului · Petru Vodă · Piatra Neamț I · Piatra Neamț II · Piatra Neamț III · Piatra Șoimului · Pipirig · Pluton · Poiana Humei · Poiana Largului I · Poiana Largului II · Poienari · Poloboc · Răpciuni · Rediu · Roșiori · Sabasa · Sagna · Satu Nou · Sărata · Schitul Durău · Schitul Icoana Veche · Slobozia · Tatomirești · Târzia · Telec · Topolița · Turturești · Țibucanii de Jos · Țuțcani · Văleni · Vânători-Neamț I · Vânători-Neamț II · Vânători-Neamț III · Vânători-Neamț IV Suceava Adâncata · Băișești · Bănești · Bilca · Bogdănești I · Bogdănești II · Boroaia · Botoșana · Brașca · Broșteni · Calafindești · Călinești-Enache · Câmpulung Moldovenesc · Ciomârtan · Ciumârna · Colacu · Cornu Luncii · Costișa · Cumpărătura · Dănila · Dărmănești · Drăgoiești · Drăgușeni · Dumbrava · Fălticeni · Forăști · Frătăuții Noi · Grănicești · Horodnic de Jos · Horodnic de Sus · Humoreni · Iacobești · Lămășeni · Lucăcești · Mănăstioara (Siret) · Mănăstioara (Udești) · Măriței · Măzănăești · Mitocași · Moara Nica · Pârteștii de Sus · Poiana Stampei · Poiana (Zvoriștea) · Poieni-Suceava · Praxia · Putna · Rădășeni · Românești · Rudești I · Rudești II · Slătioara · Soloneț · Șerbănești · Todirești · Vama I · Vama II · Zamostea · Zvoriștea Vaslui Armășeni · Armășoaia · Băbușa · Bălești · Bogdănești · Bogești · Boțoaia · Buhăiești · Butucăria · Căpușneni · Căzănești · Cepești · Cetățuia · Ciofeni · Cârjoani · Cârtibași · Corodești · Coșești · Cotic · Cozmești · Curteni · Dobroslovești · Dragomirești · Drăxeni · Drăgești · Dumbrăveni · Dumești · Fântânele · Gârceni · Grăjdeni I · Grăjdeni II · Grumezoaia · Hârșova · Hoceni · Ivănești · Laza · Lipovăț · Mălușteni · Mircești · Muntenești · Obârșeni · Orgoiești · Oșești · Pârvești · Pogana · Popești · Portari · Puiești · Rafaila · Răduiești · Similișoara · Sofronești · Stâncășeni · Șișcani · Știoborani · Tanacu I · Tanacu II · Telejna · Trohan · Valea lui Bosie · Văleni (Pădureni) · Văleni (Văleni) · Vetrișoaia · Vlădești · Voinești · Zăpodeni Vrancea Anghelești · Blidari · Câmpuri · Chițcani · Costișa · Cotești · Coza · Gugești · Herăstrău · Jitia I · Jitia II · Lărgășeni · Mănăstirea Lepșa · Mănăstioara · Mănăstirea Dălhăuți · Mănăstirea Tarnița · Nănești · Nistorești · Odobasca · Păulești · Poiana · Prisaca · Răcoasa · Rotilești · Ruginești · Spinești · Spulber · Străjescu · Străoane de Jos · Străoane de Sus · Valea Neagră · Valea Sării · Varnița · Văleni-Străoane · Vetrești-Herăstrău · Vrâncioaia · Zăbrăuți

v • d • m Biserici de lemn din Țara Românească Argeș Bascov · Bărbălani · Bărbălătești · Borovinești · Brătești · Bughea de Jos · Catane · Cârcești · Cârstieni · Ceaușești-Ștefănești · Cerșani Vale · Cocu · Costești-Telești · Costești-Zorile · Cotmenița · Drăganu-Olteni · Drăghicești · Drăguțești · Enculești · Fâlfani · Fâlfani-Corbeni · Gănești · Glâmbocata Deal · Glâmbocu · Ioanicești-Găbrieni · Jgheaburi · Jupânești · Lipia · Morărești-Piscu Calului · Moșteni-Greci · Podu Broșteni · Purcăreni · Răchițele de Sus-Ciripani · Robaia · Schitul Dragoslavele · Toplița · Urechești · Urlueni-Olcești · Valea Cucii · Valea Faurului · Valea Rea · Valea Siliștii · Văcarea · Vărzăroaia · Voroveni · Vultureștii de Jos Buzău Albești · Bălănești · Bozioru I · Bozioru II · Buda Crăciunești · Buda · Budești · Câmpulungeanca · Chirlești · Coca Antimirești · Cocârceni · Coțatcu · Crâng · Curmătura · Dănulești · Fântânele · Fundătura · Fundul Cătinii · Găvanele · Găvanu · Glod · Gornet · Grabicina de Sus · Gura Dimienii · Gura Teghii · Homești · Ivănetu · Jetu · Lunca Frumoasă · Lunca Priporului · Mărgăritești · Mlăjet · Mocani · Nehoiașu · Nehoiu · Nucu · Odăile · Oleșești · Păltineni · Păltiniș · Pătârlagele · Pârșcovu de Sus · Petrăchești · Pietraru · Râpile · Ruginoasa · Săsenii Noi · Scăieni · Scorțoasa · Smârdan · Stănilă · Valea Boului · Valea Fântânii · Valea Muscelului · Valea Șchiopului · Văvălucile · Zărnești · Zorești Călărași Coslogeni Constanța Izvoarele · Satu Nou · Strunga Dâmbovița Bădulești · Bumbuia · Butimanu · Butoiu de Sus · Cândești Vale-Vârtop · Drăgăești-Ungureni · Frasin Deal-Copăcei · Frasin Deal-Șerbești · Frasin Vale · Gemenea-Oncești · Lungulețu-Pantazi · Mesteacăn · Mislea · Sălcuța · Valea Caselor · Valea Mare · Vișina · Ungureni Dolj Adâncata · Balota de Jos · Balota de Sus · Craiova · Fântânele · Gubaucea · Rasnicu Oghian · Seaca de Pădure · Secu I · Secu II · Valea Fântânilor · Valea lui Pătru Gorj Alimpești · Aninișu din Vale · Arjoci · Artanu · Bălăcești · Bălănești-Toropi · Bălcești · Bălești · Băzăvani · Bârcaciu · Bârzeiu de Gilort · Becheni · Bercești · Bibești · Bobu-Bobaia · Bobu-Gorgania · Boca · Boia · Brătuia · Bumbești Jiu · Bumbești-Pițic · Buzești · Călugăreasa · Călugăreasa-Țoțoi · Cărbunești Sat · Cărpiniș · Câlcești · Câmpofeni · Cânepești · Cârbești · Cârligei · Ceauru · Cerătu de Copăcioasa · Cernădia · Ciocadia · Ciuperceni · Cloșani · Colibași · Comănești-Gănești · Comănești-Cioplești · Covrigi · Cornești · Cornești-Copăceni · Cornetu · Crasna din Deal · Crasna din Vale · Crasna Ungureni · Curpen · Curpenel · Curteana · Dealu Cârținești · Dealu Viilor · Dealu Pietriș · Drăgoiești · Dumbrăveni I · Dumbrăveni II · Duțești · Fărcășești I · Fărcășești II · Floreșteni · Frătești · Frâncești-Boașca · Găleșoaia · Găvănești · Glodeni I · Glodeni II · Godinești Câmp · Gornovița · Gureni · Hobița · Horezu · Larga · Lazuri · Lelești · Lelești-Ursăței · Licurici · Lintea · Lunca · Lupești · Magherești din Vale · Magherești din Deal · Marinești · Mătăsari · Măzăroi · Miculești · Mirosloveni · Motru · Motru-Leurda · Murgilești · Mușetești · Negoești · Negomir · Nistorești · Novaci-Străini · Novaci-Români · Ohaba · Pârâu Boia · Pârâu de Vale · Pârâu Viu · Pârvulești · Peștișani · Pieptani · Piscuri · Pișteștii din Deal · Pișteștii din Vale · Pleșa · Plopșoru · Pocruia · Poienari · Pojaru · Pojogeni-Dealul Ocii · Pojogeni din Văi · Polovragi · Rasova · Racovița · Rătez · Roșia de Amaradia · Rovinari · Rugi · Runcurel · Săcelu · Sărdănești · Sâmbotin · Schela-Cornet · Scoarța-Cârținești · Scoarța-Pietriș · Scorușu · Slămnești · Slăvuța · Slivilești · Sohodol · Stăncești · Stăncești-Larga · Steic · Stejaru · Stolojani · Strâmba-Jiu · Strâmtu · Sura · Ștefănești · Știucani · Șura · Tălpășești · Timișeni · Tupșa · Turburea · Turceni · Țicleni · Țicleni-Tunși · Țicleni-Rășina · Ungureni · Ursoaia · Vaidei · Valea Calului · Valea cu Apă · Valea Mănăstirii · Valea Pojarului · Văieni · Văluța · Vânăta · Vidin · Vlădoi (Novaci) · Vlădoi (Schela) · Voiteștii din Deal I · Voiteștii din Deal II · Voiteștii din Vale Giurgiu Călugăreni · Tomulești Ialomița Albești · Dridu-Snagov · Slobozia Ilfov Gagu Mehedinți Albulești · Balta · Brebina · Butoiești · Căpățânești · Căzănești · Gârbovățu de Sus · Costești · Drăghești · Fântâna Domnească · Godeanu · Gornovița · Gruia · Ilovu · Isverna · Mălărișca · Meriș · Negoiești · Păpești · Pătulele · Păunești · Pestenuța · Pistrița · Ponoarele · Prejna · Proitești · Racova · Rocșoreni · Runcușor · Sălătruc · Seliștea · Selișteni · Sfodea · Șușița · Turtaba · Valea Bună · Valea Coșuștei · Vânători · Vidimirești Olt Alunișu-Cătănoi · Baldovinești · Căzănești · Cornățelu · Curtișoara · Donești · Dopicea · Enoșești · Făgețelu · Gojgărei · Gostavățu · Ibănești · Jieni · Măgura · Mierlicești · Momaiu · Oboga · Optășani · Perieții de Jos · Poganu · Potlogeni · Prisaca-Băzgărei · Scornicești · Seaca · Spătaru · Ștefănești · Tufeni Vale · Ungureni · Viespești · Vitomirești · Vlăngărești Prahova Balta Doamnei · Blejoi · Bordenii Mici · Chiojdeanca · Lăpoșel · Nucet · Odăile · Plopu · Poseștii-Pământeni · Jercălăi · Scurtești · Starchiojd · Starchiojd-Gărbeasca · Stejaru · Ungureni · Urleta · Valea Orlei · Valea Plopului · Valea Seman · Vălenii de Munte Teleorman Adămești · Bujoreni · Butești · Drăcești · Ludăneasca · Merișani · Puranii de Sus · Sârbenii de Jos · Sericu · Teleormanu-Groșeni · Videle-Cârtojanca Tulcea Crișan · Pardina · Mănăstirea Saon Vâlcea Amărăști · Anghelești-Cărpiniș · Aninoasa · Armășești · Aurești · Băbeni · Bădeni · Băiașu · Băile Olănești · Bălteni · Bălțățeni · Bărbătești-Poeni · Bărbătești-Iernatic · Benești · Berești · Băroiu · Bârlogu · Boroșești · Bratovești · Brezoi · Bodești · Bogdănești (Tomșani) · Bogdănești (Oteșani) · Budești · Budurăști · Capu Dealului · Călina · Cerna · Cernelele · Cernișoara-Valea Orlii · Cetățeaua · Ciocâltei · Cireșu · Ciucheți · Ciungetu · Cocoru · Colțești-Cornetu · Copăceni (Copăceni) · Copăceni (Racovița) · Cornet · Costești Grușetu · Crețeni-Târșești · Dămțeni · Dealu Bisericii · Delureni · Dimulești · Dobrești · Dobrușa · Dumbrăvești · Fișcălia · Geamăna (Drăgoești) · Geamăna (Stoilești) · Govora · Grămești · Groși · Gușoianca-Burdălești · Gușoianca-Episcopia · Herăști · Igoiu · Igoiu-Leurda · Ioneștii Govorii · Izbășești · Izvoru-Benești · Izvoru-Popești · Malu · Mamu · Marcea · Marița · Marița-Dealu Mare · Mateești-Călărășești · Mădulari · Măgureni · Malaia · Măldăreștii de Jos · Mănăstirea Dintr-un Lemn · Măneasa · Mângureni · Milostea · Mitrofani · Mitrofani-Schit · Mlăceni · Modoia · Moșteni · Mrenești · Nemoiu · Nețești · Obârșia · Obislavu · Obogeni · Ocracu · Olteanca-Chituci · Olteanca-Marinești · Olteanca-Sânculești · Oteșani-Chilia · Opătești · Palanga · Părăușani  · Păsărei · Perișani · Pietrari · Pietrarii de Sus · Pietroasa · Popești-Cacova · Popești-Olculești · Prundeni-Tătăroaia · Racu · Râmești · Râureni · Roșioara · Rugetu-Florești · Rugetu-Măgurele · Rugetu-Valea Babei · Scaioși · Scundu-Pădurețu · Seciu · Sinești · Sinești-Ganea · Slătioara · Stănculești · Stănești (Stănești) · Stănești (Stoilești) · Stănești-Lunca · Stoilești · Suiești · Sutești-Pietroasa · Șirineasa · Ștefănești-Școala · Șușani I · Șușani II · Târgu Gângulești-Tărâia · Tetoiu Șerbăneștii-Bugiulești · Ursoaia · Urși · Urși-Ghiobești · Valea Bălcească · Valea Grădiștei · Valea Mare · Valea Scheiului · Valea Văleni · Văleni · Viișoara · Zătreni · Zgubea Mică

v • d • m Biserici de lemn din Banat Caraș-Severin Calina · Ersig · Surducu Mare · Valea Mare Timiș Bătești · Berini · Bulza · Căpăt · Coșevița · Crivina de Sus · Crivobara · Curtea · Dobrești · Dragomirești · Dubești · Groși · Hezeriș · Hodoș · Homojdia · Jupânești · Lucareț · Margina · Mănăstirea Cebza · Nemeșești · Mănăstirea Partoș · Pietroasa de Sus · Poieni · Povârgina · Românești · Topla · Zolt